Tag: Vrancea
-
Un cutremur cu magnitudinea 3,1 s-a înregistrat în zona seismică Vrancea
Seismul, care a avut o magnitudine de 3,1 pe scara Richter s-a produs sâmbătă dimineaţă, la ora locală 4,25, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro -
Lecţiile unui antreprenor cu şapte magazine în Vrancea şi cu afaceri de 50 mil. lei: „Elementele care ne-au ajutat au fost prudenţa, reinvestirea profitului, faptul că am dat salariile la timp şi că ne-am plătit dările“
Feliciu Paraschiv, proprietarul lanţului de magazine Paco din judeţul Vrancea, spune că va deschide în acest an două unităţi pentru a compensa faptul că anul trecut a făcut o scurtă pauză. Reţeaua sa de magazine numără şapte unităţi, toate în judeţul Vrancea, cu afaceri cumulate de peste 50 mil. lei, cifră ce îl poziţionează în prima ligă a retailerilor alimentari.
„În fiecare din ultimii ani am deschis un magazin, mai puţin în 2015, însă vom compensa în acest an când avem planificate două deschideri“, explică antreprenorul. El precizează că s-a extins prudent pentru că nu a ţinut să aibă un număr mare de magazine, ci a vrut ca fiecare unitate să fie profitabilă.
„Am avut oferte pentru 30-40 de spaţii comerciale, însă am căutat să deschidem doar unde avem vad bun şi unde poziţia este pe măsură. Nu am vrut să fim la număr, ci să găsim potenţialul de business.“ Feliciu Paraschiv spune că a mers prudent în business atunci când a venit vorba de expansiune, pariind pe resurse proprii şi pe credite bancare. „Dacă optam pentru credit furnizor ne extindeam de 2-3 ori mai repede.“
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
-
Lecţiile unui antreprenor cu şapte magazine în Vrancea şi cu afaceri de 50 mil. lei: „Elementele care ne-au ajutat au fost prudenţa, reinvestirea profitului, faptul că am dat salariile la timp şi că ne-am plătit dările“
Feliciu Paraschiv, proprietarul lanţului de magazine Paco din judeţul Vrancea, spune că va deschide în acest an două unităţi pentru a compensa faptul că anul trecut a făcut o scurtă pauză. Reţeaua sa de magazine numără şapte unităţi, toate în judeţul Vrancea, cu afaceri cumulate de peste 50 mil. lei, cifră ce îl poziţionează în prima ligă a retailerilor alimentari.
„În fiecare din ultimii ani am deschis un magazin, mai puţin în 2015, însă vom compensa în acest an când avem planificate două deschideri“, explică antreprenorul. El precizează că s-a extins prudent pentru că nu a ţinut să aibă un număr mare de magazine, ci a vrut ca fiecare unitate să fie profitabilă.
„Am avut oferte pentru 30-40 de spaţii comerciale, însă am căutat să deschidem doar unde avem vad bun şi unde poziţia este pe măsură. Nu am vrut să fim la număr, ci să găsim potenţialul de business.“ Feliciu Paraschiv spune că a mers prudent în business atunci când a venit vorba de expansiune, pariind pe resurse proprii şi pe credite bancare. „Dacă optam pentru credit furnizor ne extindeam de 2-3 ori mai repede.“
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
-
Autostrada A2 şi 18 drumuri naţionale din zece judeţe, în continuare închise din cauza vremii
Autostrada A2, între Lehliu şi Feteşti, şi 18 drumuri naţionale din zece judeţe din estul şi sud-estul ţării sunt în continuare închise, luni, din cauza zăpezii şi a viscolului.
Circulaţia rutieră este, în continuare, întreruptă pe autostrada A2, pe sectorul Lehliu -Feteşti, sectorul Bucureşti – Lehliu fiind redeschis traficului luni, la ora 07.00, pentru toate categoriile de vehicule, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
Conform Centrului Infotrafic din Poliţia Română, nu se circulă, luni dimineaţă, din cauza vremii, pe mai multe tronsoane ale unor drumuri naţionale: DN23A Gologanu – Ciorăşti (judeţul Vrancea); DN11A Bârlad (judeţul Vaslui) – Podu Turcului (judeţul Bacău); DN24A Murgeni – Berezeni – Huşi (judeţul Vaslui); DN26 Murgeni – Blăgeşti (judeţul Vaslui); DN22D Măcin – Cerna (judeţul Tulcea); DN22F Horia – Nalbant (judeţul Tulcea); DN22A Topolog (judeţul Tulcea) – Hârşova (judeţul Constanţa); DN22, pe tronsoanele Râmnicu Sărat (judeţul Buzău) – Brăila şi Baia (judeţul Tulcea) – Sibioara (judeţul Constanţa).
De asemenea, sunt închise DN2B Buzău – Brăila, DN2A Hârşova (judeţul Constanţa) – Mihail Kogălniceanu (judeţul Constanţa), DN21A Bărăganul (judeţul Brăila) – Ţăndărei (judeţul Ialomiţa), DN2 Buzău – Râmnicu Sărat (judeţul Buzău), DN2C Costeşti (judeţul Buzău) – Griviţa (judeţul Ialomiţa), DN23B Măicăneşti – Ciorăşti (judeţul Vrancea), DN2N Bogza – Dumbrăveni (judeţul Vrancea), DN3A Lehliu-Gară (judeţul Călăraşi) – Feteşti (judeţul Ialomiţa), DN3B Feteşti – intersecţie cu DN2A, DN24D Cuca – Tuluceşti (judeţul Galaţi),
-
Ninsoare şi viscol în toată ţara: Autostrada A2 Bucureşti-Feteşti şi drumuri naţionale din 4 judeţe, închise din cauza zăpezii. 14 trenuri au fost anulate
Autostrada A2, sectorul Bucureşti – Feteşti, drumurile naţionale DN 2, DN 2C, DN 2B, DN 22 – din judeţul Buzău, DN 5B – în Giurgiu, DN 23B, DN 2M – în Vrancea şi DN 41- în judeţul Călăraşi sunt închise din cauza zăpezii şi a viscolului.
Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, circulaţia rutieră a fost întreruptă, duminică dimineaţă, pe Autostrada Soarelui, pe sectorul cuprins între Bucureşti şi Drajna.
De asemenea, din cauza vizibilităţii reduse sub 25 de metri, pe autostrada A2, între Drajna şi Feteşti (kilometri 106-143) a fost închisă circulaţia de la ora 07.45.
Mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cutremur cu magnitudinea de 3 grade în Vrancea
Oraşele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului sunt Tecuci, Focşani, Mărăşeşti şi Oneşti.
De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie şi 16 martie, ultimul având epicentrul în judeţul Buzău.
În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simţit şi în Bucureşti şi a fost urmat de mai multe replici, care nu au depăşit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localităţi din judeţul Galaţi. Serviciile de ambulanţă din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcţionarea unor reţele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.
-
Percheziţii la locuinţele unor elevi şi unui profesor suspectat că ar fi modificat note în catalog
Potrivit primarului comunei Soveja, Costică Ciolan, descinderile au avut loc luni la locuinţele a 13 copii din comună şi la şcoala generală pe care au absolvit-o aceştia, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Conform sursei citate, de la părinţii celor 13 copii anchetatorii au ridicat carnetele de note, iar de la şcoală au luat catalogul, foi matricole şi alte documente ale elevilor, existând suspiciunea că dirigintele clasei a VIII-ar fi mărit notele unor elevi pe care le-ar fi trecuit într-un alt catalog decât cel oficial pentru ca mediile obţinute să le permită copiilor să intre la licee mai bune.
“Au fost percheziţii, o echipă condusă de un procuror şi poliţişti au făcut controale la şcoală şi la casele a 13 sau 14 elevi de clasa a VIII-a, de unde le-au cerut părinţilor carnetele de note, s-au mai luat cataloage, foi matricole, a rămas să cerceteze cauza întrucât există o plângere conform căreia diriginta ar fi trecut într-un alt catalog note mai mari pentru ca elevii să ajungă la licee mai bune. Nu ştiu cine este autorul plângerii, eu cred însă că e o greşeală. Greşeala dirigintei este în opinia mea că nu a anunţat conducerea şcolii că a schimbat catalogul în care spune că ar fi fost nişte greşeli, ar fi fost note şterse. Rămâne să stabilească anchetatorii cum au stat lucrurile”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX primarul din Soveja, Costică Ciolan.
Conform unor surse din rândul anchetatorilor, faptele ar fi fost comise în această vară, iar mediile au fost mărite pentru a-i avantaja pe copii la examenul naţional de evaluare astfel încât să obţină un loc mai bun în liceele din Vrancea.
Anchetatorii ar fi descoperit dublura unui catalog de la clasa a VIII-a care ar conţine medii modificate, iar poliţiştii au ridicat şi mai multe carnete de note pentru a le confrunta cu datele din catalog. Acţiunea se derulează sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea şi a lucrătorilor de la Direcţia Generală Anticorupţie-Vrancea.
-
Moştenitoarea imperiului Gîrboiu: Când îţi place ceea ce faci, de fapt ziua de muncă reprezintă 24/24 ore cu 7/7 zile
“Cred cu desăvârşire că atunci când îţi place ceea ce faci, de fapt ziua de muncă reprezintă 24/24 ore cu 7/7 zile,” spune Livia Gîrboiu, care a preluat de mai bine se şase ani conducerea cramei care poartă numele familiei. Povestea, spune ea, începe “în sânul familiei, când pasiunile membrilor s-au unit şi direcţionat către viticultură, cumva influentaţi şi de zona favorabilă şi cunoscută drept tărâm al vinurilor, Vrancea”.
Evident, scenariul acestei poveşti a fost ghidat de intenţia de a investi în acest domeniu şi, implicit, de viziunea fondatorului, Constantin Gîrboiu, povesteşte Livia Gîrboiu, acum executive manager al afacerii. După absolvirea studiilor în domeniul economic (Relaţii economice internaţionale şi masterat în Marketing), “am cultivat cunoştinţe reale şi foarte folositoare, investind foarte mult timp şi energie chiar în cramă şi în vie”. Timp de trei ani, a combinat studiile de specialitate, respectiv master în Oenologie, cu experienţa practică în cramă, acumulând informţii legate deopotrivă de vie, producţia vinului, ambalare, vânzări şi marketing. “Vreau să cunosc cât mai mult acest domeniu care mă fascinează”, spune tânăra antreprenoare.
Afacerea a fost înfiinţată în urmă cu zece ani, pe baza fostei crame a boierului Zamfirescu, printr-o investiţie de peste 2 milioane de euro, cu ajutorul unui program SAPARD. Familia Gîrboiu a preluat, recondiţionat şi modernizat fosta cramă a boierului Zamfirescu, căruia sătenii îi spuneau Conu’ Alecu. Amplasată în podgoria Coteşti din Vrancea, Crama Gîrboiu deţine peste 200 de hectare cu viţă-de-vie în spaţii viticole în Coteşti şi Dumbrăveni. Una peste alta, din 2005 până în prezent Crama Gîrboiu a atras investiţii de 6 milioane de euro, bani care au ţintit deopotrivă suprafaţa terenurilor cultivate cu viţă-de-vie, combinatul viticol, modernizarea, dezvoltarea şi tehnologizarea liniilor de producţie. “Anul acesta demarăm un proiect nou de retehnologizare a combinatului, prin care dorim să aducem pe piaţă un produs nou,” spune Livia Gîrboiu, care completează că valoarea investiţiei se plasează la aproximativ 2 milioane de euro.
Firma, care are 60 de angajaţi cu o medie de vîrstă de 35 de ani, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 8 milioane de lei, cu o uşoară creştere faţă de 2013, iar previziunile pentru anul în curs vizează, spune tânăra antreprenoare, o “evoluţie substanţială”.
Livia Gîrboiu spune că rolul său este “de a lega coerent producţia cramei cu piaţa”, iar responsabilităţile sale încep cu producţia şi controlul calităţii acesteia, crearea imaginii şi plasarea produselor pe nişe de consum în piaţă, coordonarea echipelor de vânzări pe piaţa internă, identificarea şi dezvoltarea strategiilor de vânzare şi crestere a brandului, dezvoltarea exportului. Ea adaugă că viaţa personală şi profesională nu sunt separate; îşi începe ziua de muncă planificând ce are de făcut şi trece în revistă obiectivele propuse, urmează fie o şedinţă cu echipa de vânzări, fie o întâlnire de afaceri. “Chiar dacă programul uneori devine foarte aglomerat, întodeauna reuşesc să-mi aloc timp pentru a face sport, ceea ce mă ajută”. Iar programul se prelungeşte, dacă este necesar să fie prezentă la evenimente de specialitate, de pildă degustări de vinuri, lansări de produse de la alte crame, târguri şi expoziţii.
Crama Gîrboiu, povesteşte tânăra antreprenoare, deţine câteva soiuri unice de viţă-de-vie, atât în România cât şi la nivel mondial, respectiv Şarba şi Plavaie. Vinurile albe reprezintă 60% din producţie, din soiuri ca Feteasca Regală, Fetesca Albă, Şarba, Plăvaie (soi vechi autohton), Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Gewurztraminer, Chardonnay. Vinurile roşii sunt produse din Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Shiraz. “Avem o capacitate de producţie de 1,5 milioane de litri de vin, ceea ce ne permite să fim prezenţi în mai multe categorii de preţ”, afirmă Livia Gîrboiu. Pe segmentul economic sunt amplasate mărcile Varancha şi Livia, iar în segmentele premium şi super premium destinate horeca se află Epicentrum, Tectonic, Bacanta. “Anul acesta vom mări portofoliul cu un nou brand, Cuartz”, mai spune Gîrboiu. Ea completează că are aşteptări mari în ce priveşte evoluţia vânzărilor în Horeca, în condiţiile în care anul trecut ponderea acestora a fost uşor mai mică decât cele din retail.
“Domeniul este ofertant şi interesant, orizonturile sunt foarte larg deschise”, conchide Livia Gîrboiu.
-
Două cutremure de 3 şi 3,4 grade în judeţele Brăila şi, respectiv Buzău
Primul dintre seisme a avut loc duminică, la ora 13.16, în zona seismică Vrancea, epicentrul acestuia fiind înregistrat în judeţul Buzău. Având o magnitudine de 3,4 grade, cutremurul s-a produs la o adâncime de 144 de kilometri.
Cel de-al doilea cutremur s-a înregistrat în Muntenia, la ora 14.08, cu epicentrul în judeţul Braila. Cu o magnitudine de 3 grade pe scara Richter, cutremurul a avut loc la o adâncime de cinci kilometri.
De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie şi 16 martie, ultimul având epicentrul în judeţul Buzău.
În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simţit şi în Bucureşti şi a fost urmat de mai multe replici, care nu au depăşit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localităţi din judeţul Galaţi. Serviciile de ambulanţă din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcţionarea unor reţele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.
-
Seism de 4,9 grade în zona Vrancea, simţit la Bucureşti
Seismul s-a produs la o adâncime de 141 kilometri, la o distanţă de 135 km nord de Bucureşti, 57 km vest de Focşani şi 16 km nord de Gura Teghii şi a fost simţit în Muntenia, inclusiv în Bucureşti, precum şi în Moldova.
Datele iniţiale anunţate de INFP indicau o magnitudine de 4,8 grade şi o adâncime de 150 km, iar ulterior au fost revizuite.
A fost cel mai puternic cutremur înregistrat în acest an, în cursul căruia au avut loc opt seisme de peste 4 grade, cel mai important fiind cel din 16 martie (4,6 grade), cu epicentrul tot în Vrancea, judeţul Buzău.
Precedentele cutremure notabile din zona Vrancea au avut loc la 6 octombrie 2013 (5,5 grade), respectiv 29 martie 2014 (5 grade), 10 septembrie 2014 (4,8 grade) şi 22 noiembrie 2014 (5,7 grade).