BusinessMagazin

Tag: volkswagen

  • Scrisoare deschisă pentru premierul Dăncilă, după ce Volkswagen a anunţat că este în căutare de facilităţi de producţie în Europa de Est

    Consiliul de supraveghere al Grupului Volkswagen, cel mai mare producător de automobile din Europa şi al doilea cel mai mare producător auto din lume, a anunţat vineri, 16 noiembrie, că este în căutarea unei facilităţi de producţie în Europa de Est.
     
    „Decizia face parte din noul plan de atribuire a uzinelor Volkswagen. Astfel, fabricile din Emden şi Hanovra (Germania) se vor axa pe producţia de maşini electrice, iar producţia Passat din Emden se va muta în uzina Kvasiny, Republica Cehă. Din acest motiv, producţia modelelor Škoda Karoq şi Seat Ateca, în prezent în Kvasiny, va trebui mutată, începând cu anul 2023, într-o altă uzină pe care grupul vrea să o deschidă în Europa de Est. Decizia Volkswagen confirmă interesul în creştere al industriei auto pentru Europa de Est. În ultimii ani mai mulţi importanţi producători din industrie au ales să investească în regiune, printre aceştia numărându-se Jaguar Land Rover în Slovacia, Volkswagen în Polonia şi, respectiv, Mercedes Benz şi BMW în Ungaria”, reaminteşte Mureşan, în scrisoarea trimisă luni.
     
     

  • Noi probleme pentru Volkswagen. Un mare producător de cipuri dă în judecată compania auto şi cere despăgubiri URIAŞE

    Fabricantul de componente electronice Bradcom a deschis în instanţă o plângere înpotriva Volkswagen, legată de încălcarea unor brevete, solicitând despăgubiri de 1 miliard de dolari, precum şi întreruprea producţiei câtorva modele de automobile, informează Reuters.

    Revista Spiegel, care a anunţat conflictul, precizează că este vorba de 18 brevete pentru componente pe care Volkswagen le foloseşte pentru sistemele de navigaţie şi divertisment care echipează unele automobile.

    Anul acesta Bradcom a intentat acţiuni asemănătoare în justiţie în Statele Unite împotriva mai multor companii, printre care Toyota şi Panasonic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfârşit de carieră pentru un automobil legendar. Producătorul se pregăteşte să lanseze ultima ediţie, în 2019

    Volkswagen a anunţat recent că va înceta definitiv producţia maşinilor Beetle, începând cu 2019, punând astfel capăt istoriei unui automobil-emblemă care din 1930 a fost îndrăgită de zeci de generaţii.

    Istoria îndrăgitei „broscuţe” începe înaintea celui de-al doilea război mondial. Modelul original Beetle, conceput de Volksvagen în 1930, a ajuns de la un produs identificat cu imaginea lui Adolf Hitler la un simbol al renaşterii germane ca putere economică şi industrială după cel de-al Doilea Război Mondial.

    Compania era condusă la acea vreme de Ferdinand Porsche, care avea susţinere din partea lui Adolf Hitler, iar după ce acesta devine cancelar, îşi doreşte să producă o maşină a poporului. Astfel, în 1939 la inaugurarea fabricii, liderul german preciza că maşina va purta numele de KDF-Wagen – care înseamnă „putere prin veselie”. În 1937, maşina ajunge să coste mai puţin decât o motocicletă – 400 de dolari.

    În 1960, Beetle era deja un automobil iconic pentru generaţia postbelică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre cele mai iubite maşini din istoria lumii va fi retrasă din producţie. Compania a lansat astăzi anunţul neaşteptat

    Volkswagen a anunţat săptămâna aceasta că va retrage din producţie unul dintre modelele simbolice pentru evoluţia industriei auto, şi-anume modelele Beetle. Acestea nu vor mai fi produse începând cu anul viitor, potrivit CNN.

    Pentru finalul unei generaţii, producătorul german a anunţat că va produce o „Ediţie Finală” în seria Beetle. Acesta va fi disponibilă atât în versiune normală cât şi în versiune decapotabilă, preţurile începând de la 23.000 de dolari.

    „Pierderea Beetle după trei generaţii, de-a lungul a şapte decenii, va genera un val de emoţii din parte fanilor devotaţi Beetle”, transmit oficialii companiei.

    Moştenirea Beetle începe în anii 1930, când Ferdinand Porsche, inignerul din spatele brandului cu acelaşi nume, s-a hotărât să proiecteze un model tip „Maşina Poporului”, care se traduce în germană prin „Volkswagen”.

    Modelul a intrat în producţie de masă abia după cel de-al Doilea Război Mondial şi a debutat în America de Nord în 1949, iar în doar două decenii a devenit unul dintre cele mai bine vândute modele din lume.

    Faima Beetle a fost sporită de filmul lui Walt Disney din 1968, denumit „The Love Bug”, a cărui personaj principal este un vehicul Beetle, pe nume Herbie, care îşi încearcă norocul în circuitul de curse din California.

    Beetle-ul a prins avânt şi în anii 60-70, în perioada cunoscută drept „flower power”, când proprietarii obişnuiau să îşi coloreze maşinile în culori cât mai vii şi cât mai multe. Producţia primei generaţii a fost mutată în mai multe ţări, ultima fiind Mexic, unde compania a oprit producţia definitiv în 2003.

    Volkswagen a mai lansat între timp două generaţii de Beetle, una în 1988 şi una în 2012.

    Cu toate acestea, trendurile din piaţă s-au schimbat în ultimele decenii, iar consumatorii sunt mai interesaţi de SUV-uri şi de maşini cât mai spaţioase.

    „Spre deosebire de Mustangul lansat de Ford, de Challenger-ul de la Dodge sau de Camaro de la Chevrolet, Volkswagen preferă să lase un model simbolic să moară, în loc să lupte cu trendurile pieţei”, transmite Karl Brauer, publisher executiv în cadrul Autotrader.

    După ce va lansa „Ediţia Finală”, producţia Beetle va fi încheiată în Puebla, Mexico în iulie 2019.

     

  • Maşini scoase la imprimantă: Volkswagen va folosi imprimante 3D pentru a produce piese auto

    Compania Volkswagen a descoperit o nouă modalitate de a utiliza imprimantele 3D, folosindu-le în producţia de masă a componentelor auto, potrivit CNN. Cel mai mare producător auto din lume a anunţat săptămâna aceasta că va implementa tehnologia HP de printare a metalelor pentru a produce anumite piese auto, precum schimbătorul de viteze.

    Volkswagen a transmis că va începe să producă anumite piese structurale în masă în următorii doi-trei ani.

    „Probabil nu vom produce un vehicul complet cu o imprimantă 3D în viitorul apropiat, însă numărul de componente produse prin acest proces va creşte considerabil”, spune Marting Goede, care conduce divizia de dezvoltare şi planificare tehnologică a producătorului german.

    Printarea 3D nu este neapărat o noţiune nouă în producţia auto, însă până acum a fost utilizată doar la nivel de prototip pentru anumite componente. În structura unui model Volkswagen sunt utilizate până la 8.000 de piese.

    „Un mare avantaj este acela că ne permite să producem o gamă largă de componente fără a avea nevoie de instrumentele de producţie specifice”, spune Goede.

    Volkswagen are deja 90 de imprimante 3D în fabrici, care sunt utilizate doar pentru înlocuirea unor piese rare. Însă producătorul anunţă că noua tehnologie va permite şi fabricarea unor piese „de rezistenţă”, cum ar fi pistoanele.

    HP anunţă că noul lor serviciu de imprimare metalică nu se va limita doar la componente auto. „Implicaţiile sunt enrome – sectorul auto împreună cu cel industrial şi cu cel medical au nevoie de miliarde de componente metalice în fiecare an”, spune Dion Weisler, CEO al HP.

     

     

  • Răsturnare de situaţie în scandalul Dieselgate: când toată lumea credea că s-a încheiat, acţionarii dau lovitura de graţie

    Investitorii au declarat că Volkswagen nu şi-a îndeplinit obligaţia de a informa acţionarii despre impactul financiar pe care l-ar putea avea scandalul asupra companiei, care a devenit public numai după ce Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA (EPA) a emis o „notificare a încălcării”, la data de 18 septembrie 2015.

    Potrivit agenţiei de ştiri Reuters, părţile implicate caută o compensaţie pentru o scăderea preţului acţiunilor companiei, declanşat de scandalul care a izbucnit în septembrie 2015 şi a costat până în prezent 27,4 miliarde de euro reprezentând sancţiuni şi amenzi.

    Acţiunile producătorului auto au pierdut până la 37% din valoare în zilele în care autorităţile au expus probele privind nivelurile ilegale de poluare emise de autovehiculele diesel produse de Wolksvagen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 14 corporaţii care domină industria auto globală

  • Noi probleme la maşinile Volkswagen: Compania va rechema 700.000 de maşini Tiguan şi Touran pentru probleme la instalaţiile de iluminat

    Conform publicaţiei, care citează o sursă din cadrul companiei germane, la nivelul sistemelor de iluminare ale plafonului panoramic pot avea loc scurtcircuite cauzate de umiditate. Acestea pot duce, ulterior, la arderea plafonului sau chiar la incedierea întregului autovehicul. În cel mai bun caz, în situaţia producerii unui scurtcircuit, poate apărea un miros de ars în interiorul maşinii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum sunt exploataţi copiii pentru a obţine metalul căutat de toate marile corporaţii pentru ca noi să avem tehnologia pe care o dorim

    Marii producători de maşini şi tehnologie se află aşadar într-o goană după cobalt, fără de care nu pot alimenta vehiculele electrice şi telefoanele. Ei se confruntă însă cu o mare problemă: majoritatea cobaltului folosit la bateriile litiu-ion provine dintr-o ţară în care copiii lucrează în mine.

    O investigaţie a celor de la CNN a scos la iveală faptul că un număr semnificativ de copii sunt obligaţi să muncească în minele de cobalt din Republica Democrată Congo. Ţara produce aproape două treimi din cantitatea globală de cobalt, deţinând cea mai mare rezervă mondială de minereu.

    Amnesty International a evidenţiat problema exploatării minorilor în 2016, în vreme ce Glencore, unul dintre cei mai mari producători de cobalt, a atras atenţia în luna mai că mai multe mine de dimensiuni reduse folosesc exclusiv copii.

    „Congo produce mai mult de jumătatea din cantitatea de cobalt din lume”, spune Maria Canadas, şeful Amnesty International. „Iar 20% din exporturile de cobalt din Congo provin din mine din sudul ţării, unde muncitorii scot cobaltul cu mâinile, fără nicio unealtă sau protecţie”, adaugă ea. Mai mult, potrivit unui raport al Amnesty, mulţi dintre muncitorii din aceşte mine sunt copii care lucrează de la răsărit la apus, şapte zile din şapte. „Aproximativ 40.000 de copii lucrează în astfel de mine, potrivit UNICEF”, spune Canadas.

    Problema pare să fie din ce în ce mai serioasă: cererea tot mai mare a dus la creşterea cu 400% a preţului cobaltului în ultimii doi ani, iar asta s-a tradus într-un plus cu 18% al producţiei din aşa-numitele „mine artizanale” din Republica Democrată Congo. Reprezentanţii Glencore au declarat, în mai multe rânduri, că nu cumpără materie primă de la minele de dimensiuni reduse, operate în comunităţile locale. Cei de la CNN au aflat însă că e destul de uşor pentru companii să evite negocierile directe cu micii producători, pentru că dealerii din Congo au fost filmaţi cumpărând cobalt fără a verifica locul de provenienţă sau sistemul de lucru din mine. Minereul e apoi trimis la procesare, loc unde e amestecat cu materie primă din alte mine, pierzându-şi astfel caracteristicile iniţiale.

    O maşină medie cântăreşte aproximativ 1.300 de kilograme, din care metalele reprezintă aproximativ o tonă: oţel, fier, aluminiu, cupru şi cantităţi mici de platină. Autovehiculele electrice nu au componente metalice grele, cum ar fi motorul cu combustie, dar folosesc sute de kilograme de materii prime pentru baterii: litiu, cobalt, grafit, nichel şi mangan. Dacă producătorii de automobile ar insista, companiile miniere ar putea oferi materii prime produse în condiţii mai bune. Experţii estimează că o astfel de abordare ar creşte preţul unei maşini noi cu cel mult 200 de euro. Însă diferenţa de costuri este încă prea mare pentru unii producători de autovehicule din Germania, care acum realizează mai mult profit ca oricând.

    Producători auto precum BMW, Volkswagen sau Daimler au recunoscut că verificarea sursei e un proces extrem de complicat.

    Reprezentanţii BMW au declarat pentru CNN că fac toate eforturile pentru „a asigura cele mai înalte standarde în ceea ce priveşte condiţiile de muncă”. Aceştia au mai spus că iau în calcul posibilitatea de a cumpăra cobalt direct de la mineri, evitând astfel minele care exploatează minori.

    Apple este o altă companie care poartă discuţii cu mineri ce se supun normelor guvernamentale, după ce a renunţat anul trecut la toate contractele cu minele artizanale.

    Volkswagen, care plănuieşte să lanseze mai multe modele electrice, a introdus noi reguli pentru distribuitori, încercând să se asigure că niciun copil nu este exploatat pe lanţul de distribuţie. „Simplu spus, dacă un furnizor sau un subcontractor nu acceptă aceste reguli şi nu ia măsurile necesare, vom fi obligaţi să renunţăm la colaborarea cu acela”, au declarat reprezentanţi ai companiei în decembrie 2017.

    Un caz interesant este cel al Tesla, care foloseşte câteva kilograme de cobalt pentru fiecare maşină electrică produsă. Compania a transmis celor de la CNN că achiziţionează majoritatea cobaltului necesar din afara Republicii Democrate Congo şi că se asigură că materialele folosite vin de la surse responsabile. Deşi compania a spus că realizează audituri la faţa locului pentru a verifica operaţiunile desfăşurate de furnizori, un act depus la instituţia americană responsabilă de supravegherea financiară (SEC  US Securities and Exchange Commission) a relevat faptul că lanţul de distribuţie nu e chiar atât de bine pus la punct precum l-au prezentat oficialii companiei. „Mulţi dintre furnizorii noştri cumpără materia primă de la distribuitori sau dealeri, nu de la cei care operează minele. Prin urmare, determinarea corectă a originii materialelor e dificilă”, nota actul respectiv.

    GM, un alt producător auto important, a transmis că are „toleranţă zero pentru exploatarea minorilor în cadrul lanţului de distribuţie”, finanţând cursuri pentru furnizorii aflaţi în zone de mare risc.

    Filiera chineză

    Potrivit companiei de consultanţă Darton Commodities, cel puţin jumătate din cantitatea globală de cobalt trece, la un anumit moment dat, prin China. Cei de la Renault au declarat, pentru CNN, că lanţul de distribuţie pentru baterii include şi grupul chinez Huayou, specializat în minerit, care deţine compania Congo Dongfang International Mining. Aceasta din urmă a fost acuzată de Amnesty International în 2016 că achiziţionează cobalt produs în zone din Republica Democrată Congo unde exploatarea minorilor e o practică uzuală.

    La solicitarea celor de la CNN, Huayou a anunţat că suspendă procesul de cumpărare a cobaltului de la minele de mici dimensiuni: „Huayou este singura companie chinezească de profil (procesarea cobaltului – n.red.) preocupată de problemele etice legate cobaltul din Republica Democrată Congo”. O sursă a celor de la CNN a declarat însă, sub protecţia anonimatului, că Huayou achiziţionează în continuare minereu prin intermediul unor subcontractori.

    În 2012, SEC a introdus o serie de norme ce obligă companiile să ofere detalii despre lanţul de distribuţie, mai ales în ceea ce priveşte materia primă provenită din zone cu o proastă reputaţie. Aceste reguli nu erau însă gândite pentru protecţia minorilor, ci pentru a exista o certitudine că sumele plătite de companiile americane nu ajung să finanţeze grupări militare sau teroriste. Surprinzător, pe lista materiilor prime pentru care se cer explicaţii nu apare şi cobaltul. Uniunea Europeană a anunţat măsuri similare ce vor intra în vigoare în 2021, dar nici de această dată cobaltul nu a fost inclus.

    Investiţii majore în mine sunt necesare pentru a evita creşteri puternice de preţuri care ar determina stagnarea reducerilor de costuri pentru baterii, indică analiştii de la Bloomberg New Energy Finance într-un raport. Deficitul de cobalt ar putea apărea mai devreme decât se estimase anterior, iar acesta ar putea ameninţa vânzările de autovehicule electrice în următorii cinci până la şapte ani, potrivit raportului.
    O soluţie ar putea veni din Australia, care deţine a doua cea mai mare rezervă de cobalt din lume  1,1 milioane de tone sau 15% din cantitatea globală disponibilă. „Suntem în discuţii cu zece producători de baterii”, a declarat pentru Reuters directorul agenţiei australiene care gestionează resursele subterane, Benjamin Bell. „Companii din Germania, Japonia, China sau Coreea de Sud sunt în contact cu noi pentru că au înţeles că materia primă din Republica Democrată Congo nu va mai fi considerată acceptabilă peste o anumită perioadă de timp.” El admite însă că exploatarea este mult mai scumpă în Australia.

    Cu toate acestea, mai multe companii au început deja afaceri: Aeon, un concern din Queensland, a demarat la finalul lui 2017 un proiect în valoare de 23 de milioane de dolari. Un alt exemplu este Clean TeQ, care a început ca o companie specializată în tratarea apei, dar după achiziţionarea unei exploatări miniere a ajuns la o capitalizare de piaţă de aproape 650 de milioane de dolari.

    O reacţie interesantă a venit din partea Suediei, care – deşi nu deţine resurse semnificative – a anunţat recent că îşi va intensifica eforturile de a descoperi minerale preţioase cum sunt cobaltul şi litiul, componente de bază în producţia de baterii. Guvernul ţării va investi 10 milioane de coroane (1,26 milioane de dolari) în următorii doi ani pentru a descoperi existenţa acestor minerale, considerate importante pentru creşterea viitoare a economiei ţării. Mai mult, agenţia guvernamentală Geological Survey of Sweden (GSS) crede că există potenţial pentru extinderea producţiei de minerale mai neobişnuite, ca tungstenul, şi pământuri rare.

    Richard Muyej, guvernator al provinciei Lualaba din sudul Republicii Democrate Congo, le-a explicat celor de la CNN că deşi problemele persistă în anumite mine, situaţia generală s-a îmbunătăţit în ultimii ani. „Drumul nu e întotdeauna uşor, pentru că trebuie să schimbăm obiceiuri şi mentalităţi, iar oamenii din Congo se află într-o situaţie financiară vulnerabilă”, a spus Muyej. El şi-a exprimat de asemenea frustrarea faţă de contrastul dintre sărăcia congolezilor şi bogăţia companiilor care vin să cumpere cobalt. „Trebuie să lucrăm împreună pentru a asigura transparenţa exploatării şi a producţiei”, a subliniat guvernatorul. „Dacă aceste multinaţionale au intenţii bune, atunci să vină să discute cu noi.”

  • Volkswagen reuşeşte să obţină o creştere masivă la nivelul profitului, pe fondul presiunilor din jurul motoarelor diesel

    Volkswagen a anunţat că profitul companiei a crescut cu 6,8% în al doilea trimestru, în baza unor vânzări record, însă a avertizat că „răspândirea protecţionismului” este o ameninţare la adresa industriei globale de maşini, potrivit New York Times.

    Producătorul nemţesc a anunţat astăzi că proful a crescut la 3,31 miliarde de euro în comparaţie cu 3,1 miliarde în aceeaşi perioadă a anului trecut, în ciuda unei amenzi de 1,6 miliarde de dolari legată de scandalul emisiilor.

    Veniturile au crescut cu 3,4% la 61,1 miliarde euro, în timp ce marja de profit operaţional pe vânzări a crescut la 9,1% de la un precedent de 7,7%.

    CEO-ul Herbert Diess susţine că producătorul „nu se poate mulţumi cu laudele” din cauza provocărilor care urmează în viitor, provenite dinspre certificări de mediu mai aspre pe vehicule.

    Producătorii se confruntă cu dificultăţi la testarea şi aprobarea produselor sub noile standarde europene, care cer testarea maşinii în condiţii reale de condus.

     În septembrie 2015, autorităţile americane au descoperit că Volkswagen utiliza un sistem software care activa controlul emisiilor doar în timpul testelor pe loc, şi îl dezactiva în timpul testelor în condiţii reale.

    Compania a plătit peste 25 de miliarde de dolari în amenzi şi înţelegeri, iar pe fondul scandalului Volkswagen a început lupta împotriva nocivităţii motoarelor diesel.