BusinessMagazin

Tag: viziune

  • Staţiunea din România care s-a transformat în 5 ani dintr-o baltă de nămol în care se scăldau bivolii într-o atracţie turistică de top

     Cum a reuşit unul dintre cei mai apreciaţi primari din ţară să transforme în mai puţin de cinci ani, o baltă de nămol unde se scădau bivolii în una dintre cele mai apreciate şi de succes staţiuni din România? Simplu! „Cu încredere şi viziune”, spune edilul.
     
    Istoria staţiunii Figa a început 2008 când zona a fost inclusă într-un proiect, finanţat din fonduri PHARE – „Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea de Nord-Vest”, proiectul în valoare de 4,2 milioane de euro vizând amenajarea a trei staţiuni unde au existat resurse de apă sărată.  
     
    1,8 milioane de euro au fost alocaţi pentru amenajarea staţiunii Băile Figa, restul banilor mergând la băile de la Cojocna şi la Dej. Până acum la Figa au fost investiţi peste 5 milioane de euro.
     
    Construcţia primelor bazine (unul deschis cu apă sărată şi unul închis) de la Figa a început în 2008 şi au fost finalizate în 2010. Încă de la deschidere turiştii, dornici de tratamente cu apă sărată au luat cu asalt staţiunea, în primul an peste 20.000 de turişti trecând porţile complexului balnear.
     
    Suprins de numărul mare de turişti care au venit la Figa, primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan a început încă din 2011 un amplu proiect de extindere a parcului balnear care acum are 15 hectare de teren.
     
    În 2011 administraţia oraşului a amenajat un râu leneş pe care iubitorii de apă se pot plimba în voie cu colaci de mari dimensiuni. În 2012 a urmat amenajarea unui nou bazin cu apă dulce şi a unui bazin rustic cu nămol dar şi a unui jacuzzi exterior. Un an mai târziu staţiunea avea deja mini Aqualand, cu tobogane cu jeturi de apă, saună şi un lac sărat. Iar investiţiile au continuat an de an.
     
    Şi sezonul 2016 vine cu noi surprize pentru turiştii care aleg să-şi petreacă câteva zile de relaxare, la Băile Figa. Autorităţile au pregătit un nou bazin cu apă dulce, au extins zonele de plajă, au adus nisip şi umbreluţe şi se pregătesc pentru a monta un nou topogan, de mari dimensiuni, pentru iubitorii de adrenalină.
     
    În numai cinci ani de la inaugurarea Băilor Figa sute de mii de turişti au trecut deja pragul complexului, numai anul trecut fiind vândute peste 200 de mii de bilete pentru acces în complex.
     
     

  • Staţiunea din România care s-a transformat în 5 ani dintr-o baltă de nămol în care se scăldau bivolii într-o atracţie turistică de top

     Cum a reuşit unul dintre cei mai apreciaţi primari din ţară să transforme în mai puţin de cinci ani, o baltă de nămol unde se scădau bivolii în una dintre cele mai apreciate şi de succes staţiuni din România? Simplu! „Cu încredere şi viziune”, spune edilul.
     
    Istoria staţiunii Figa a început 2008 când zona a fost inclusă într-un proiect, finanţat din fonduri PHARE – „Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea de Nord-Vest”, proiectul în valoare de 4,2 milioane de euro vizând amenajarea a trei staţiuni unde au existat resurse de apă sărată.  
     
    1,8 milioane de euro au fost alocaţi pentru amenajarea staţiunii Băile Figa, restul banilor mergând la băile de la Cojocna şi la Dej. Până acum la Figa au fost investiţi peste 5 milioane de euro.
     
    Construcţia primelor bazine (unul deschis cu apă sărată şi unul închis) de la Figa a început în 2008 şi au fost finalizate în 2010. Încă de la deschidere turiştii, dornici de tratamente cu apă sărată au luat cu asalt staţiunea, în primul an peste 20.000 de turişti trecând porţile complexului balnear.
     
    Suprins de numărul mare de turişti care au venit la Figa, primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan a început încă din 2011 un amplu proiect de extindere a parcului balnear care acum are 15 hectare de teren.
     
    În 2011 administraţia oraşului a amenajat un râu leneş pe care iubitorii de apă se pot plimba în voie cu colaci de mari dimensiuni. În 2012 a urmat amenajarea unui nou bazin cu apă dulce şi a unui bazin rustic cu nămol dar şi a unui jacuzzi exterior. Un an mai târziu staţiunea avea deja mini Aqualand, cu tobogane cu jeturi de apă, saună şi un lac sărat. Iar investiţiile au continuat an de an.
     
    Şi sezonul 2016 vine cu noi surprize pentru turiştii care aleg să-şi petreacă câteva zile de relaxare, la Băile Figa. Autorităţile au pregătit un nou bazin cu apă dulce, au extins zonele de plajă, au adus nisip şi umbreluţe şi se pregătesc pentru a monta un nou topogan, de mari dimensiuni, pentru iubitorii de adrenalină.
     
    În numai cinci ani de la inaugurarea Băilor Figa sute de mii de turişti au trecut deja pragul complexului, numai anul trecut fiind vândute peste 200 de mii de bilete pentru acces în complex.
     
     

  • Priorităţile CEO-ului CEZ în România în următoarea perioadă

     Una dintre direcţiile în care vor să se dezvolte ţine de eficienţa energetică: „Sună cam ironic ca furnizorul de energie să îşi înveţe clientul cum să cheltuiască mai bine şi preţul utilităţii respective să scadă”. El explică însă că pentru clienţii mari este vorba despre găsirea de soluţii complexe, pe termen lung „şi în mod cert noi, ca furnizor tradiţional, avem cunoştinţele şi ştim cum să-i asistăm în această direcţie”. Această strategie include dezvoltarea de mici centrale de generare de energie electrică pentru complexe industriale, parte dintr-o strategie care vizează asigurarea de servicii complexe pentru clienţii mari, astfel încât ei să fie mai independenţi şi să-şi administreze mai bine utilităţile. În ceea ce priveşte adaptarea la noile tehnologii, România se află printre ţările europene care au acceptat ca obiectiv ca până în 2020, 80% din consumatori să aibă contoare inteligente: „cred că se va încerca depăşirea acestui nivel, toţi derulăm proiecte pilot în acest sens”.


    „Dacă mă întrebaţi care este prioritatea mea aici, în România, aş spune că este mai întâi calitatea mai bună a reţelelor de electricitate şi apoi să aplic proiecte mai complexe. Cred că aici clientul preferă stabilitatea în ce priveşte alimentarea cu electricitate.” Industria merge însă înainte, iar adaptarea la noile tehnologii este una dintre principalele provocări în special pe această piaţă: „începem să copiem produsele din alte ţări care sunt încă înaintea noastră pentru încă 10 ani, să le ajustăm şi să le creăm pentru aici. În ceea ce priveşte anumite lucruri sunt sceptic, dar, per ansamblu, toţi încercăm să găsim soluţia potrivită prin prisma tehnologiilor noi – proiectul contoarelor inteligente se desfăşoară acum. Pentru alte lucruri se va merge spre gestionarea fluxului de lucru; cu toţii trebuie să trecem de la mentenanţă corectivă la mentenanţă preventivă. Un alt trend, digitalul, se leagă mai mult de informaţiile pe care le avem disponibile, aş spune că acolo se află adevărata valoare. Nu cred că furnizorul tradiţional de electricitate s-ar putea transforma peste noapte, să spunem, într-un start-up cu o gândire ca în Silicon Valley, dar cred că viitorul depăşeşte sfera de furnizor de electricitate”.


    Că industria trece printr-o schimbare de mentalitate este dovedit şi de activităţile companiei în ţara-mamă, unde au o strategie de achiziţii de mici companii şi start-up-uri. „Pe de o parte, jucătorii mari, tradiţionali, asigură stabilitate şi e nevoie de ei pentru a asigura stabilitatea. Totuşi, există noi activităţi, mai diverse, mai conectate, pentru care este nevoie de o modalitate diferită de gândire. Una dintre provocări ar fi modul de gândire şi cum am vrea să facem afaceri – nu cred că putem ignora trendurile în tehnologie, în primul rând pentru că, cel puţin pe anumite pieţe, clientul le vrea şi tu trebuie să le înglobezi în activitate, apoi fiindcă activităţile tradiţionale sunt puternic reglementate şi aş spune că veniturile şi beneficiile sunt diminuate. Punem la colţ ceea ce ar trebuie să fie un furnizor de servicii publice. Dacă vrei să păstrezi toate activităţile, trebuie să dezvolţi şi alte produse.” Achiziţiile vizează afacerile care au legătură cu domeniul energiei, indiferent că este vorba despre dezvoltarea de noi tehnologii sau noi produse – poate fi vorba despre o soluţie pentru o casă inteligentă, de pildă. Zmelik oferă ca exemplu achiziţia unei companii germane, producătoare de baterii, precum şi a unui producător de aparate de aer condiţionat; de asemenea, este vorba despre soluţii în domeniul energiei solare. „În general, este vorba doar despre afaceri conexe energiei electrice, care pot aduce plusvaloare companiei.” De altfel, CEO-ul CEZ nu exclude orientarea spre achiziţii şi pe piaţa locală; în prezent vor să se axeze pe eficienţa energetică deopotrivă organic, prin construcţii ale CEZ, dar şi prin achiziţii, care vizează mai multe companii din acest domeniu. „Nu avem încă încă nume de astfel de companii, dar facem o monitorizare de piaţă. Criteriile de alegere a acestora se vor lega de calitatea companiilor respective, dar ideea noastră este cumva să începem procesul în cea de a doua jumătate a anului – nu avem un buget specific de investit, vrem să vedem care sunt posibilităţile pe piaţă şi apoi să ne uităm la bugetul care va fi investit.”


    Alături de aceste obiective, printre priorităţile de anul acesta în România se află concentrarea pe îmbunătăţirea calităţii reţelei şi reducerea pierderilor, pe întărirea poziţiei pe segmentul vânzărilor de electricitate şi pe creşterea portofoliului de clienţi pe segmentul de gaze (anul acesta, de pildă, CEZ Vânzare şi-a completat portofoliul de activităţi după ce a preluat operaţiunile de furnizare a gazelor naturale de la compania C-Gaz & Energy Distribuţie). În ceea ce priveşte producţia, concentrarea este pe îmbunătăţirea operaţiunilor şi pe stabilizarea performanţei şi în ce priveşte ferma eoliană. Iar dacă mai demult se vorbea despre posibila vânzare a unor active ale companiei din România, acum infirmă ferm această informaţie: „Nu vrem să vindem nimic, iese din discuţie acest lucru”.
     

  • CEO-ul care vrea să angajeze 70 de milioane de oameni

    Potrivit lui Bronson, în Statele Unite există peste 70 de milioane de oameni cu un cazier care nu se pot angaja din cauza ceea ce au făcut în trecut. Bronson vrea să schimbe asta prin compania 70MillionJobs, platformă ce conectează foşti deţinuţi cu angajatori.

    De menţionat este faptul că şi Bronson a fost condamnat şi a petrecut timp în închisoare. Vinovat – fraudă. Bronson a lucrat alături de Jordan Belfort la firma de brokeraj Stratton Oakmont – ce a făcut subiectul filmului Wolf on Wall Street cu Leonardo DiCaprio în rolul principal.

    “Asta se întâmpla în zielele când lăcomia era bună. Aveam prieteni la Stratton Oakmont care făceau grămezi de bani aşa că m-am dus şi eu. Ceeea ce aţi văzut şi auzit este adevărat însă nu la fel de romantic pe cât Scorsese l-a făcut să pară”, mărturiseşte el.

    Bronson a plecat de la firma pentru a-şi înfiinţa propria companie reuşind să genereze venituri de 100 de milioane de dolari, dar nu în mod corect. FBI-ul i-a bătut la uşă şi a stat doar 22 de luni la închisoare deoarece a reuşit să plătească înapoi pe cei pe care i-a păgubit.

    Acesta a povestit că a învăţat din greşeli şi că şi alţi deţinuţi merită o a doua şansă.

    “Există 80% şanse ca o persoană eliberată din închisoare să fie arestată din nou în cinci ani. Aproape 90% dintre aceste persoane vor fi şomeri la momentul arestării. Angajarea reprezintă un glonţ de argint”, spune Bronson, care prin platforma sa vrea să ajute câti mai mulţi oameni să ducă o viaţă normală. 

  • Olguţa Vasilescu se inspiră dintr-o lege de pe vremea lui Ceauşescu pentru legea salarizării unitare. Ce leafă va avea preşedintele

    Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, susţine  că pentru legea salarizării lucrează cu specialişti care sunt în domeniu de dinainte de 1989.

    “Lucrăm cu specialişti care încă înainte de 1989 au lucrat la legea salarizării unitare. Mulţi spun că legea de pe vremea lui Ceauşescu era de fapt cea mai bună, pentru că ştiai de unde pleci şi unde trebuie să ajungi la capătul carierei. Încercăm să aplicăm principiile bune din toate celelalte legi ale salarizării şi să o aplicăm”, a afirmat ministrul Muncii. Olguţa Vasilescu a explicat că, potrivit viziunii de realizare a sistemului de salarizare gradual, până în anul 2020, în vârful piramidei se va află preşedintele României.

    Olguţa Vasilescu se inspiră dintr-o lege de pe vremea lui Ceauşescu pentru legea salarizării unitare.  Ce leafă va avea preşedintele

  • Cum au devenit adidaşii o soluţie pentru un aer curat

    Fost maratonist, printre altele, acesta confecţionează măşti antipoluare din adidaşi lansaţi în ediţie limitată, iar scopul său este de a atrage atenţia asupra impactului poluării. Acesta a început a folosi bucăţi din adidaşi de colecţie pentru a confecţiona măşti în 2014 şi a realizat de atunci mai bine de 20 de bucăţi.

    Cea mai cunoscută piesă a sa este o mască făcută dintr-o pereche de Adidas Yeezy Boost 350 V2 semnată Kanye West. |ncălţările folosite pentru măşti, susţine Wang Zhijun, nu sunt purtate, ci noi atunci când li se dă noua întrebuinţare.

    Ideea i-a venit după ce la un moment dat nu a mai putut să alerge din cauza smogului din Beijing, iar măştile create de el au atras atenţia unor mari firme care au început să-i trimită ele încălţări pentru proiectele sale.

  • Eurobarometru: Încrederea românilor în Uniunea Europeană, peste media comunitară

    Potrivit studiului, românii îşi păstrează viziunea mult mai optimistă decât media (67% vs 50%) asupra viitorului Europei, chiar dacă şi aceasta a înregistrat o scădere faţă de momentul aderării, când înregistra un procent de 75% (faţă de 69% – media europeană).

    Încrederea în Parlamentul naţional a crescut de la 19% la 22% în România, respectiv a scăzut pe plan european de la 43% la 32%, în ultimii 10 ani. În ceea ce priveşte guvernele naţionale, în România, gradul de încredere a crescut de la 19% la 29%, în timp ce pe plan european acest indicator a scăzut de la 41% la 31%, în aceeaşi perioadă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viziunea unui fondator într-o şcoală privată: În România nu există interes pentru dezvoltarea educaţiei, nici în sistemul de stat, nici în cel privat

    Problemele din învăţământul de stat din România sunt destul de grave şi pornesc de la subfinanţarea acestui domeniu. Statul nu alocă nici măcar finanţarea prevăzută de Legea educaţiei naţionale (6% din PIB) care este în vigoare din 2011. Şcolile private ar putea reprezenta alternativa, iar dezvoltarea lor ar duce la crearea unor modele care s-ar putea replica şi în învăţământul de stat, consideră Diana Segărceanu, fondator şi director executiv al Avenor College, instituţie de învăţământ româno-britanic, potrivit ZF.

    „Tot mai mulţi părinţi vin la Avenor College pentru că sunt în căutarea unei alternative pentru copiii lor, îşi doresc o şcoală în care se aplică metode moderne de educaţie, de către profesori bine pregătiţi şi motivaţi care au acces la resurse educaţionale diverse”, declară aceasta.

    Sistemul privat de educaţie funcţionează în România,  mai adaugă directorul Avenor, „iar rezultatele se văd în absolvenţii care sunt pregătiţi pentru admiterea la cele mai bune universităţi din lume, vorbesc mai multe limbi străine, ştiu să comunice cu cei din jur şi ştiu ce vor şi cum să-şi atingă obiectivele”.

  • Viziunea unui fondator într-o şcoală privată: În România nu există interes pentru dezvoltarea educaţiei, nici în sistemul de stat, nici în cel privat

    Problemele din învăţământul de stat din România sunt destul de grave şi pornesc de la subfinanţarea acestui domeniu. Statul nu alocă nici măcar finanţarea prevăzută de Legea educaţiei naţionale (6% din PIB) care este în vigoare din 2011. Şcolile private ar putea reprezenta alternativa, iar dezvoltarea lor ar duce la crearea unor modele care s-ar putea replica şi în învăţământul de stat, consideră Diana Segărceanu, fondator şi director executiv al Avenor College, instituţie de învăţământ româno-britanic, potrivit ZF.

    „Tot mai mulţi părinţi vin la Avenor College pentru că sunt în căutarea unei alternative pentru copiii lor, îşi doresc o şcoală în care se aplică metode moderne de educaţie, de către profesori bine pregătiţi şi motivaţi care au acces la resurse educaţionale diverse”, declară aceasta.

    Sistemul privat de educaţie funcţionează în România,  mai adaugă directorul Avenor, „iar rezultatele se văd în absolvenţii care sunt pregătiţi pentru admiterea la cele mai bune universităţi din lume, vorbesc mai multe limbi străine, ştiu să comunice cu cei din jur şi ştiu ce vor şi cum să-şi atingă obiectivele”.

  • Marine Le Pen: Este timpul să încheiem cu Uniunea Europeană, un “monstru birocratic”

    “În Europa este timpul să încheiem cu o Uniune Europeană care se înscrie într-o tentativă de fuziune ce distruge Europa naţiunilor”, a spus Le Pen.

    Preşedinta formaţiunii Frontul Naţional a făcut aceste remarci la Paris, în faţa mai multor jurnalişti şi reprezentanţi a 42 de state străine, inclusiv ambasadorii Cambodgiei, Cubei, Arabiei Saudite, Albaniei şi Vietnamului, precum şi în faţa unui diplomat chinez şi a unui diplomat american, potrivit partidului.

    “Trebuie să terminăm cu acest monstru birocratic”, a mai spus Le Pen, care critică o Uniune Europeană pe care a calificat-o drept “totalitară”.

    “Uniunea micşorează Franţa, o separă de lume (…). Mă bucur pentru renaşterea popoarelor europene împotriva Uniunii, pentru Europa” în calitate de continent, a mai spus ea, referindu-se în special la referendumul britanic din iunie 2016 pe tema Brexit.

    “Vom clădi o altă Europă”, a promis ea, spunând că dacă va fi aleasă “va revizui tratatele europene şi va angaja Franţa în mod ferm în contruirea unei Europe a naţiunilor libere”.