Tag: visa

  • Şi-a părăsit cariera dintr-o multinaţională şi a deschis business-ul la care visa. În numai şase luni, a avut venituri de 20.000 de euro. Care este reţeta succesului?

    „Pasiunea pentru design şi producţie hand made am dobândit-o în urma unui curs de design vestimentar, în urma căruia am creat împreună cu o prietenă o colecţie de haine“, îşi amin­teşte Elena Pistrui despre cum a pornit ideea brandului Iguelle, administrat de firma Iguelle Design.
     
    Antreprenoarea a dobândit experienţă în muncă după ce a lucrat într-o firmă multinaţională pe o poziţie de auditor, după care s-a reprofilat şi a mai lucrat şase ani în marketing la o firmă românească de IT.  Pasiunea pentru pantofi s-a dovedit mai puternică şi astfel, în urmă cu circa doi ani, antreprenoarea a început un nou capitol, de această dată de producţie, design şi comercializarea accesoriilor şi încălţămintei.
     
  • Românul care visa să devină pompier, dar a ajuns să gătească pentru liderii lumii

    De 16 ani, chef Ştefan Popescu trăieşte zi de zi în hotel. Ca orice turist, călătoreşte zilnic şi tră­ieşte tot felul de experienţe noi. Doar că el e turist în universul gastronomic, iar experienţele lui sunt cel mai frecvent culinare. Toată viaţa lui profesională se învârte în jurul restaurantelor din cadrul unor mari lanţuri hoteliere din Bucureşti şi din Anglia. Când nu inventează reţete în bucă­tărie, susţine workshopuri pentru cursanţii care se văd călcându-i pe urme peste câţiva ani. A gătit, de-a lungul timpului, pentru secretarul general al NATO şi pentru Petro Poro­şenko, actualul pre­şe­dinte al Ucrainei, iar în septembrie a fost bucătarul care a pregătit meniul lui François Hollande, pentru vizita sa în Bu­cureşti. Faceţi cunoştinţă cu bucătarul-şef al restaurantului Barbizon Steakhouse, din hotelul Pullman, chef Ştefan Popescu.

    „Când eram mic, îmi plăcea să stau în bucătărie, pe lângă mama, dar nu mă gândeam la o carieră în gastronomie, eu voiam să devin pompier“, povesteşte Ştefan Popescu, în timp ce mânuieşte ingredientele şi ustensilele pentru un preparat făcut să te cucerească încă din denumire: surf and turf (preparat care combină carnea roşie cu fructele de mare) cu piure de păstârnac, spumă de sparanghel, reducţie de pătrunjel şi spanac tânăr, înnobilat cu sos bisque de homar.

    E ca peştele în apă (sau ca homarul în ocean) când se plimbă prin bucătărie, cu mişcările acelea sigure, anume făcute ca să-ţi dea încredere că ştie el ce face. „În 2000, când s-a deschis hotelul Mar­riott din Bucureşti, am văzut un anunţ şi m-am dus să mă angajez ca bucătar, deşi nu aveam niciun fel de experienţă. Am ajuns în bucătărie şi de acolo a început aventura.“ L-a avut ca mentor întâi pe englezul Nick Hawkes, bucătarul-şef de la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, la care a văzut pentru prima dată cum se mânuieşte cuţitul ca un profesionist.

    Citiţi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Românul care visa să devină pompier, dar a ajuns să gătească pentru liderii lumii

    De 16 ani, chef Ştefan Popescu trăieşte zi de zi în hotel. Ca orice turist, călătoreşte zilnic şi tră­ieşte tot felul de experienţe noi. Doar că el e turist în universul gastronomic, iar experienţele lui sunt cel mai frecvent culinare. Toată viaţa lui profesională se învârte în jurul restaurantelor din cadrul unor mari lanţuri hoteliere din Bucureşti şi din Anglia. Când nu inventează reţete în bucă­tărie, susţine workshopuri pentru cursanţii care se văd călcându-i pe urme peste câţiva ani. A gătit, de-a lungul timpului, pentru secretarul general al NATO şi pentru Petro Poro­şenko, actualul pre­şe­dinte al Ucrainei, iar în septembrie a fost bucătarul care a pregătit meniul lui François Hollande, pentru vizita sa în Bu­cureşti. Faceţi cunoştinţă cu bucătarul-şef al restaurantului Barbizon Steakhouse, din hotelul Pullman, chef Ştefan Popescu.

    „Când eram mic, îmi plăcea să stau în bucătărie, pe lângă mama, dar nu mă gândeam la o carieră în gastronomie, eu voiam să devin pompier“, povesteşte Ştefan Popescu, în timp ce mânuieşte ingredientele şi ustensilele pentru un preparat făcut să te cucerească încă din denumire: surf and turf (preparat care combină carnea roşie cu fructele de mare) cu piure de păstârnac, spumă de sparanghel, reducţie de pătrunjel şi spanac tânăr, înnobilat cu sos bisque de homar.

    E ca peştele în apă (sau ca homarul în ocean) când se plimbă prin bucătărie, cu mişcările acelea sigure, anume făcute ca să-ţi dea încredere că ştie el ce face. „În 2000, când s-a deschis hotelul Mar­riott din Bucureşti, am văzut un anunţ şi m-am dus să mă angajez ca bucătar, deşi nu aveam niciun fel de experienţă. Am ajuns în bucătărie şi de acolo a început aventura.“ L-a avut ca mentor întâi pe englezul Nick Hawkes, bucătarul-şef de la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, la care a văzut pentru prima dată cum se mânuieşte cuţitul ca un profesionist.

    Citiţi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Românii vor cheltui cu cardul peste 1,5 milioane de euro pe oră înaintea Crăciunului/ Premii în bani şi vouchere de cumpărături pentru plăţile cu „bani de plastic”

    Românii fac cumpărături de peste 1,5 milioane de euro oră, în apropierea Crăciunului, utilizând cardul în special în magazinele de îmbrăcăminte, benzinării şi supermarketuri. Pentru a stimula plăţile cu „banii de plastic”, compania Visa oferă utilizatorilor premii în bani şi vouchere de cumpărături.

    „23 decembrie este în mod tradiţional cea mai aglomerată zi din an în ceea ce priveşte sumele plătite cu cardurile Visa, românii cheltuind în medie pe oră aproape un milion şi jumătate de euro la comercianţi anul trecut. Cele mai mari plăţi se fac în supermarketuri, magazine de îmbrăcăminte şi benzinării. Pentru acest an, ne aşteptăm ca valoarea cumpărăturilor să crească, ţinând cont că în primele nouă luni s-a înregistrat o creştere a consumului populaţiei de peste 15%. Prin campaniile pe care le derulăm, ne dorim să încurajăm clienţii să utilizeze cardul pentru a plăti în magazine, iar cei care vor să câştige timp îşi pot face cumpărăturile de Crăciun rapid şi comod, online sau prin orice dispozitiv mobil”, a declarat Cătălin Creţu, director general pentru România, Croaţia, Malta şi Slovenia al Visa Europe.

    Visa Europe desfăşoară în perioada Sărbătorilor de iarnă mai multe iniţtiative de încurajare a plăţilor cu cardul, oferind premii în bani şi vouchere de cumpărături românilor care plătesc direct cu cardul în magazine şi online.

    Campania tradiţională de iarnă Visa se derulează până pe 31 decembrie şi este denumită „Poate cea mai simplă promoţie din lume” pentru că participarea nu este condiţionată de coduri, chitanţe sau SMS-uri. Fiecare plată cu un card Visa reprezintă o înscriere automată la tragerile la sorţi săptămânale, iar plăţile contactless oferă şanse duble de câştig.

    În fiecare zi, este acordat un premiu în valoare de 1.000 de euro pentru cumpărăturile plătite în magazine sau online cu cardul. La campanie participă automat toţi posesorii de carduri Visa emise de băncile participante din România, indiferent de tipul de card, care fac cel puţin o plată online sau la POS la comercianţii din ţară sau din străinătate.

    În plus, până pe 31 decembrie, clienţii care activează pentru prima dată opţiunea „Plata cu 1 click” pe site-urile sau prin aplicaţiile de mobil ale eMAG şi Fashion Days şi plătesc cu orice card Visa cumpărături de minimum 200 de lei câştigă automat vouchere în valoare de 50 de lei, pe care le pot folosi la cumpărături până pe 31 ianuarie 2017.

    Opţiunea „Plata cu 1 click” oferă posibilitatea utilizatorului să introducă datele de card o singură dată, la momentul activării, iar plăţile ulterioare se pot face mai rapid. Datele cardului nu sunt stocate sau înregistrate de către comerciant în niciun moment. Mai mult, cardului îi este asociat un cod numeric criptat, de fiecare dată când clientul face o plată. Astfel, tranzacţia se desfăşoară în siguranţă.

     

  • Filipescu Vişa se alătură Deloitte, consolidând echipa de consultanţă în fuziuni şi achiziţii

    Deloitte România continuă investiţiile în practica sa de consultanţă financiară prin unirea echipei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii cu una din cele mai cunoscute şi experimentate firme independente de consultanţă de pe piaţa românească, Filipescu Vişa. Prin alăturarea celor două echipe clienţii vor beneficia de servicii complete de consultanţă, iar competenţele în materie de consultanţă ale firmei se vor consolida. Ioana Filipescu va coordona departamentul de pe poziţia de partener, iar Florin Vişa se alătură ca director.

    Deloitte a fost oferit recent consultanţă în tranzacţii remarcabile cum ar fi  vânzarea de către grupul german REWE a 86 de supermarketuri Billa România către Carrefour sau vânzarea de către GoodMills România a lanţurilor de magazine Belforno către management, precum şi consultanţă acordată Bog’Art în obţinerea unei finanţări de 10 milioane euro numerar şi 10 milioane euro disponibili pentru scrisori de garanţie. Echipa de consultanţă financiară a Deloitte numără peste 40 de profesionişti specializaţi în evaluarea şi modelarea afacerilor, fuziuni şi achiziţii, finanţe corporative, servicii de suport în tranzacţii şi investigarea fraudelor.

    În ultimii ani, Filipescu Vişa a fost implicată în numeroase tranzacţii de impact cum ar fi consultanţă acordată fondului de investiţii Advent International la vânzarea Ceramica Iaşi, în 2014, sau consultanţă acordată acţionarilor Real Estate Services Group (RESG) cu privire la vânzarea subsidiarei bulgare, în 2015, precum şi la vânzarea pachetului majoritar deţinut la RESG Romania către compania franceză Samsic în 2016. Totodată, firma a oferit consultanţă acţionarilor Ana Imep cu privire la vânzarea companiei către Nidec, în 2016.
     

  • ING renunţă la parteneriatul cu Mastercard pe carduri de debit şi va emite doar VISA

    NG Bank, un jucător de top 10 din sistemul bancar, a renunţat la parteneriatul cu Mastercard şi va emite doar carduri de debit Visa, potrivit mai multor surse din piaţa financiară, informează Ziarul Financiar

    De altfel, şi pe site-ul băncii este disponibilă doar oferta pentru carduri de debit în lei VISA, iar la Mastercard este trecută opţiunea “Acest card nu mai este momentan disponibil in oferta noastra”.

    ING nu a răspuns până la redactarea acestei ştiri la solicitarea ZF.

  • Cum a construit cel mai rapid om din lume un imperiu financiar

    Usain Bolt e mult mai mult decât un star al Jocurilor Olimpice – el este un brand cu o recunoaştere globală. Bolt, de origine jamaican, are contracte cu Puma, Nissan, Hublot, Visa, Virgin Media şi All Nippon Airways; el mai colaborează cu Optus, o companie de telecomunicaţii din
    Australia, şi cu Enertor, o companie ce produce branţuri pentru pantofi sport, scriu cei de la CNN.

    Gatorade a numit o băutură după el. Bolt, cel mai rapid om din lume, şi-a înregistrat ca marcă numele şi poziţia sa “fulgerul Bolt” – are chiar şi un emoji. El deţine recordurile mondiale la cursele de 100 şi 200 de metri şi a câştigat, până în prezent, 8 medalii de aur.Dar Jocurile Olimpice din Rio sunt ultimele pentru campionul jamaican; aşadar, ce urmează?

    “S-a vorbit că ar urma să joace pentru Manchester United, că vrea să devină comentator sau că urmează să lanseze o linie de modă inspirată de Michael Jackson”, spune Elizabeth Lindsey, expert în marketing.

    Jeff Kearney, şeful departamentului de marketing în sport al Gatorade, explică atracţia oamenilor faţă de jamaican: “Avem o suită incredibilă de atleţi din numeroase sporturi, care sunt recunoscuţi în diferite state. Dar bucuria lui Usain, personalitatea sa şi dominaţia autoritară într-un sport pe care cu toţii îl putem înţelege l-au transformat într-un ambasador global pentru brandul nostru.”

    Averea lui Bolt este considerabilă, dar el este şi un exemplu în ceea ce priveşte ajutorul dat comunităţii; în 2015, el a donat 1,3 milioane de dolari fostei sale şcoli. El a mai deschis un complex sportiv în Jamaica, a strâns bani pentru operaţii cardiace pentru copii şi a semnat un parteneriat cu Samsung pentru a oferi cursuri gratis de fotografie studenţilor.

    El a donat chiar şi 4 milioane de dolari pentru renovarea unui spital din ţara sa natală.

    Dar Usain Bolt nu e doar un sportiv de succes: el are un magazin online unde vinde echipament sportiv cu brandul său şi a anunţat recent lansarea noii sale companii “Champion Shave”, care va comercializa aparate de ras cu 6 lame la preţuri reduse.

  • Românca de 27 de ani CARE A CUCERIT DUBAIUL: Muncesc pentru ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc

    Andra Conţiu, 27 de ani, a plecat din România în urmă cu doi ani, după ce a absolvit facultatea de alimentaţie şi turism la Braşov şi liceul la Topliţa. Spune că visa încă din facultate să devină stewardesă, aşa că a decis să se mute în Dubai, loc de unde vizitează acum întreaga lume.

    “Odată ce am ajuns în Dubai, oamenii din jurul meu au fost cei ce au crezut mai mult în visul meu, fără să ştie de el, şi m-au împins către realizarea lui”, povesteşte Andra, care lucrează ca însoţitor de bord în cadrul unei companii aeriene din Orientul Mijlociu.

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO


    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO

    “Interviul de angajare a avut loc în Dubai, nu este uşor, te solicită, însă e important să transimiţi acea energie pozitivă. Desigur, emoţiile au fost prezente, poate pentru că ştii că cei cu care concurezi sunt toţi diferiţi, altă naţionalitate, altă experienţă, altă cultură.  Cred că am fost în jur de 30 de candidaţi în ziua în care am fost eu şi am rămas doar trei în final. Interviul se desfăşoară pe durata mai multor zile şi, desigur, organizarea este diferită faţă de cea din România. Ei practic fac o preselecţie online înainte de a te chema la interviu”, spune Andra Conţiu.

    Despre minusurile jobului de stewardesă, tânăra spune că cel mai tare îi lipseşte somnul, din cauza diferenţelor de fus orar. Există însă şi numeroase aspecte pozitive atunci când lucrezi pentru o companie aeriană: “Programul meu de muncă este clar diferit de oricare alt job, motiv pentru care rutina lipseşte din viaţa mea. Am multe zile libere, mai multe decât ţi se oferă în mod obişnuit, pe care fie le petrec în Dubai, fie pot pleca oriunde în lume pentru puţină relaxare”.

    Meseria de stewardesă este bine plătită, chiar şi pentru standardele înalte din Dubai: “Salariul unui însoţitor de bord diferă de la lună la lună, însă se poate ajunge la 2.000 de euro dacă ai zboruri bune, pentru că eşti plătit şi pentru orele de zbor, plus diurna din fiecare tură, ca să nu mai menţionez că ţi se oferă cazare şi toate facilităţile. Seniorii noştrii câştigă mai mult, nu pot spune cu exactitate cât, însă nimeni nu le plânge de milă”.

    Cum decurge însă o zi de lucru din viaţa unei stewardese? “Încep pregatirea pentru un zbor cu 4-5 ore înainte de decolare. Ca echipaj de bord, începem să ne pregătim de acasă cu bagaje, machiaj, coafură, ţinută, totul trebuie să fie perfect. Urmează drumul până la sediu, drum în care recitesc safe talk-ul, pentru a-mi reîmprospăta cunoştinţele. Trebuie să îţi faci check-in-ul cu minimum două ore înainte de zbor, iar punctualitatea e sfântă; pentru doar 30 de secunde întârziere rişti să nu mai fii primit la zbor. Echipajul se adună într-o sală de conferinţe, unde discutăm toate detaliile legate de zbor, ne cunoaştem între noi, pentru că la fiecare zbor oamenii sunt alţii şi bineinţeles trebuie să trecem de toate verificările: paşaport şi licenţa pentru avionul pe care zburăm să fie în regulă, vaccinurile să fie la zi, uniforma să fie imaculată, manichiura să fie făcută cu ojă roşie sau transparentă, părul strâns cum ne-au învăţat în timpul pregătirilor şi safe talk-ul. Safe talk-ul e cel ce produce emoţii mereu, se pune o întrebare legată fie de aviaţie, de cazuri medicale, de securitate, la care trebuie să ştii să răspunzi pentru a putea opera zborul respectiv. După ce ajungem la avion, mai sunt o serie de sarcini până la îmbarcarea pasagerilor, după care urmează munca noastră propriu-zisă din timpul unui zbor.”

    Andra Conţiu spune că îi lipsesc multe lucruri legate de ţară, însă viaţa din Orientul Mijlociu are beneficiile ei. “Am încetat să mai simt anumite lipsuri din momentul în care am început să zbor; familia şi prietenii sunt însă cei care îmi lipsesc în continuare. Viaţa din Dubai e cu totul alta, comparativ cu România. Automat, când esti lipsit de griji poţi să te bucuri de ceea ce este în jurul tău”. Tânăra este mulţumită de slujba ei şi de viaţa pe care o duce, însă ar dori să se întoarcă, cândva, în România: “Momentan nu e mai bine acasă. Muncesc, însă, ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc.”

    Sute de românce lucrează în prezent ca însoţitoare de bord pentru companii precum Emirates, Qatar Airlines sau FlyDubai. Transportatorii aerieni din Orientul Mijlociu desfăşoară anual recrutări de personal în statele europene, ca urmare a dezvoltării agresive pe piaţa aeriană mondială.

  • Povestea tinerei de 27 de ani care a devenit stewardesă în Dubai: Muncesc pentru ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc

    Andra Conţiu, 27 de ani, a plecat din România în urmă cu patru ani, după ce a absolvit facultatea de alimentaţie şi turism la Braşov şi liceul la Topliţa. Spune că visa încă din facultate să devină stewardesă, aşa că a decis să se mute în Dubai, loc de unde vizitează acum întreaga lume.

    “Odată ce am ajuns în Dubai, oamenii din jurul meu au fost cei ce au crezut mai mult în visul meu, fără să ştie de el, şi m-au împins către realizarea lui”, povesteşte Andra, care lucrează ca însoţitor de bord în cadrul unei companii aeriene din Orientul Mijlociu.

    “Interviul de angajare a avut loc în Dubai, nu este uşor, te solicită, însă e important să transimiţi acea energie pozitivă. Desigur, emoţiile au fost prezente, poate pentru că ştii că cei cu care concurezi sunt toţi diferiţi, altă naţionalitate, altă experienţă, altă cultură.  Cred că am fost în jur de 30 de candidaţi în ziua în care am fost eu şi am rămas doar trei în final. Interviul se desfăşoară pe durata mai multor zile şi, desigur, organizarea este diferită faţă de cea din România. Ei practic fac o preselecţie online înainte de a te chema la interviu”, spune Andra Conţiu.

    Despre minusurile jobului de stewardesă, tânăra spune că cel mai tare îi lipseşte somnul, din cauza diferenţelor de fus orar. Există însă şi numeroase aspecte pozitive atunci când lucrezi pentru o companie aeriană: “Programul meu de muncă este clar diferit de oricare alt job, motiv pentru care rutina lipseşte din viaţa mea. Am multe zile libere, mai multe decât ţi se oferă în mod obişnuit, pe care fie le petrec în Dubai, fie pot pleca oriunde în lume pentru puţină relaxare”.

    Meseria de stewardesă este bine plătită, chiar şi pentru standardele înalte din Dubai: “Salariul unui însoţitor de bord diferă de la lună la lună, însă se poate ajunge la 2.000 de euro dacă ai zboruri bune, pentru că eşti plătit şi pentru orele de zbor, plus diurna din fiecare tură, ca să nu mai menţionez că ţi se oferă cazare şi toate facilităţile. Seniorii noştrii câştigă mai mult, nu pot spune cu exactitate cât, însă nimeni nu le plânge de milă”.

    Cum decurge însă o zi de lucru din viaţa unei stewardese? “Încep pregatirea pentru un zbor cu 4-5 ore înainte de decolare. Ca echipaj de bord, începem să ne pregătim de acasă cu bagaje, machiaj, coafură, ţinută, totul trebuie să fie perfect. Urmează drumul până la sediu, drum în care recitesc safe talk-ul, pentru a-mi reîmprospăta cunoştinţele. Trebuie să îţi faci check-in-ul cu minimum două ore înainte de zbor, iar punctualitatea e sfântă; pentru doar 30 de secunde întârziere rişti să nu mai fii primit la zbor. Echipajul se adună într-o sală de conferinţe, unde discutăm toate detaliile legate de zbor, ne cunoaştem între noi, pentru că la fiecare zbor oamenii sunt alţii şi bineinţeles trebuie să trecem de toate verificările: paşaport şi licenţa pentru avionul pe care zburăm să fie în regulă, vaccinurile să fie la zi, uniforma să fie imaculată, manichiura să fie făcută cu ojă roşie sau transparentă, părul strâns cum ne-au învăţat în timpul pregătirilor şi safe talk-ul. Safe talk-ul e cel ce produce emoţii mereu, se pune o întrebare legată fie de aviaţie, de cazuri medicale, de securitate, la care trebuie să ştii să răspunzi pentru a putea opera zborul respectiv. După ce ajungem la avion, mai sunt o serie de sarcini până la îmbarcarea pasagerilor, după care urmează munca noastră propriu-zisă din timpul unui zbor.”

    Andra Conţiu spune că îi lipsesc multe lucruri legate de ţară, însă viaţa din Orientul Mijlociu are beneficiile ei. “Am încetat să mai simt anumite lipsuri din momentul în care am început să zbor; familia şi prietenii sunt însă cei care îmi lipsesc în continuare. Viaţa din Dubai e cu totul alta, comparativ cu România. Automat, când esti lipsit de griji poţi să te bucuri de ceea ce este în jurul tău”. Tânăra este mulţumită de slujba ei şi de viaţa pe care o duce, însă ar dori să se întoarcă, cândva, în România: “Momentan nu e mai bine acasă. Muncesc, însă, ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc.”

    Sute de românce lucrează în prezent ca însoţitoare de bord pentru companii precum Emirates, Qatar Airlines sau FlyDubai. Transportatorii aerieni din Orientul Mijlociu desfăşoară anual recrutări de personal în statele europene, ca urmare a dezvoltării agresive pe piaţa aeriană mondială.

  • LOTERIA BONURILOR FISCALE: Aproape 40 plăţi cu carduri Visa pot fi câştigătoare în urma extragerii

    Pentru a-şi revendica premiile, bonurile fiscale câştigătoare trebuie depuse în original, în 30 de zile de la data extragerii, la orice unitate teritorială a ANAF, împreună cu o copie a actului de identitate şi o cerere scrisă. Valoarea totală a premiilor de un milion de lei se va împărţi în mod egal între cel mult 100 de câştigători care solicită şi îndeplinesc condiţiile Loteriei bonurilor fiscale.

    La extragerea de duminică, 20 decembrie, au participat bonurile fiscale emise în perioada 1 – 30 noiembrie 2015, pentru cumpărăturile plătite cu cardul, bonuri de masă sau numerar. După centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora depăşeşte 100, va fi organizată o nouă extragere pentru desemnarea celor 100 de câştigători.

    Bonurile în valoare de 538 lei emise la 28 noiembrie sunt câştigătoare la Loteria Bonurilor fiscale, cererile pentru revendicarea premiilor, în valoare totală de un milion de lei, putând fi depuse de luni la sediile ANAF.

    Prima etapă de selecţie a Loteriei fiscale pentru bonurile emise în luna noiembrie a avut loc duminică şi a constat în extragerea din urne a bilelor care desemnează ziua şi valoarea bonurilor câştigătoare.

    Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al CN Loteria Română, pentru o perioadă de minimum 30 de zile.

    La extragere au participat toate bonurile fiscale emise în perioada 1-31 noiembrie, fără să fie necesară înregistrarea prealabilă a acestora într-o bază de date.

    Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câştigătoare trebuie să depună bonurile fiscale în original, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală.

    Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat, precum logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine.

    Fiecare unitate teritorială ANAF la care se depun bonuri fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie va elibera o copie a acestora cu menţiunea “conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare. Pentru asigurarea transparenţei, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP şi ANAF.

    După stabilirea celor 100 de bonuri fiscale câştigătoare, acestea vor fi centralizate şi transmise în termen de două zile către ANAF în vederea încărcării rezultatelor în “Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale”, respectiv pentru verificarea autenticităţii bonurilor fiscale câştigătoare de către Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, prin direcţiile regionale.