BusinessMagazin

Tag: virus

  • Poveşti despre pandemie, privite în pandemie. Cronică de film: To the lake

    După aproape un an şi jumătate de pandemie, poveştile apocaliptice din cinematografie nu mai par atât de nerealiste ca în trecut. Cum arată însă o astfel de producţie în versiune rusească? Răspunsul se află în „To the lake”.

    To the lake

    Regie: Pavel Kostomarov

    Distribuţie: Kirill Käro, Maryana Spivak, Eldar Kalimulin, Natalya Zemtsova, Viktoriya Isakova

    Data lansării: 14 noiembrie 2019

    Inspirat din best-sellerul scriitoarei şi scenaristei ruse Yana Vagner, „Vongozero”, lansat în 2011 şi tradus în 11 limbi, „To the lake” (Spre lac sau, în varianta originală, Epidemic), prezintă lupta pentru supravieţuire a unui mic grup, în momentul în care Moscova este lovită de un virus mortal, pentru care se găseşte o singură soluţie: eliminarea celor infectaţi. Seria de 8 episoade a fost cumpărată ulterior lansării de către Netflix, pentru suma de 1,5 milioane de dolari, potrivit publicaţiei ruse Kommersant. Este curios cum serialul a fost lansat în noiembrie 2019, cu puţin timp înainte ca populaţia globală să fie decimată de pandemia de COVID-19 şi, privit la acea vreme, ar fi părut, pentru mulţi, o pură fantezie. Carantinarea oraşelor, punctele de control, stocurile epuizate pentru produse esenţiale şi transmiterea virusului cu o viteză fulgerătoare de la om la om nu mai sunt însă noţiuni străine nimănui la momentul actual.

    „To the lake” înfăţişează dezumanizarea pe care ameninţarea iminentă a morţii o poate stârni la scară largă, chiar şi împotriva celor mai neajutorate fiinţe, fie ele străini sau proprii părinţi. Este înfăţişat, în scene sângeroase, modul în care, la un moment dat ajungi, pentru a supravieţui, să fii nevoit să lupţi, nu cu virusul, ci cu cei din jur. Ritmul alert în care se desfăşoară acţiunea şi suspansul în crescendo sunt completate de atmosfera fatalistă şi autenticitatea oferită de limba rusă şi de coloana sonoră care este, însă, în câteva episoade, repetitivă în mod supărător. Ce am apreciat la această serie este un element pe care l-am întâlnit în special în producţiile norvegiene sau ale altor popoare nordice: contopirea personajelor cu cenuşiul peisajelor din jur şi apropierea acestora de normal, asemănarea cu oamenii obişnuiţi, pe care îi vedem zi de zi în jurul nostru. Acestea nu ies în evidenţă prin detalii stridente sau printr-o frumuseţe ieşită din comun, cum întâlnim adesea în filmele holywoodiene. Sunt, însă, personaje puternic conturate prin prisma personalităţii, pe care actorii din „To the lake” şi-au însuşit-o, în mare parte, excelent. Pe Maryana Spivak, care o joacă pe Irina, unul dintre personajele principale, o vedem şi în filmul Loveless (2017), care a câştigat o serie de premii la mai multe festivaluri, printre care „Cel mai bun film” la London Film Festival.

    În „To the lake” vom regăsi nenumărate elemente din cultura ţării de origine, de la viciile binecunoscute şi caracterul neşlefuit, ba chiar brutal în unele cazuri, al oamenilor, la elementele religioase care ne vor aminti de o Rusie ortodoxă şi de credinţa la care chiar şi cei mai înverşunaţi apelează când nu mai văd nicio ieşire spre liman. Întâlnim, de-a lungul secvenţelor celor opt episoade, şi un număr destul de mare de scene macabre, cu un nivel de violenţă ridicat, care ne vor aminti de cruzimea din vremurile naziste. Sexualitatea este înfăţişată fără perdea, sub aspectul unor descătuşări emoţionale, menite să elibereze protagoniştii de curiozităţi, frustrări, vinovăţie sau angoasă.

    Ritmul alert iese însă din tiparele cinematografiei ruseşti, cum a fost definite de la Tarkovski până în urmă cu ceva ani. Spre exemplu, diferenţele sunt evidente atunci când comparăm „To the lake” cu una dintre ultimele producţii ruseşti de succes, „Leviathan”. Acesta din urmă se inspiră clar din numele mari ale industriei de film ruseşti, abuzând de cadrele lungi, statice, care îndeamnă mai curând la contemplare decât la acţiune. 

    Producţia nu este lipsită de defecte, printre care se numără o serie de clişee şi scene improbabile, precum salvări miraculoase de ultim moment, însă, spre deosebire de alte filme sau seriale apocaliptice, nu sunt folosite efecte speciale şi se păstrează o doză de plauzibilitate până la final.

    Serialul se termină în plin suspans, lăsând privitorii să aştepte cu nerăbdare lansarea următorului sezon.

  • Poveşti despre pandemie, privite în pandemie. Cronică de film: To the lake

    După aproape un an şi jumătate de pandemie, poveştile apocaliptice din cinematografie nu mai par atât de nerealiste ca în trecut. Cum arată însă o astfel de producţie în versiune rusească? Răspunsul se află în „To the lake”.

    To the lake

    Regie: Pavel Kostomarov

    Distribuţie: Kirill Käro, Maryana Spivak, Eldar Kalimulin, Natalya Zemtsova, Viktoriya Isakova

    Data lansării: 14 noiembrie 2019

    Inspirat din best-sellerul scriitoarei şi scenaristei ruse Yana Vagner, „Vongozero”, lansat în 2011 şi tradus în 11 limbi, „To the lake” (Spre lac sau, în varianta originală, Epidemic), prezintă lupta pentru supravieţuire a unui mic grup, în momentul în care Moscova este lovită de un virus mortal, pentru care se găseşte o singură soluţie: eliminarea celor infectaţi. Seria de 8 episoade a fost cumpărată ulterior lansării de către Netflix, pentru suma de 1,5 milioane de dolari, potrivit publicaţiei ruse Kommersant. Este curios cum serialul a fost lansat în noiembrie 2019, cu puţin timp înainte ca populaţia globală să fie decimată de pandemia de COVID-19 şi, privit la acea vreme, ar fi părut, pentru mulţi, o pură fantezie. Carantinarea oraşelor, punctele de control, stocurile epuizate pentru produse esenţiale şi transmiterea virusului cu o viteză fulgerătoare de la om la om nu mai sunt însă noţiuni străine nimănui la momentul actual.

    „To the lake” înfăţişează dezumanizarea pe care ameninţarea iminentă a morţii o poate stârni la scară largă, chiar şi împotriva celor mai neajutorate fiinţe, fie ele străini sau proprii părinţi. Este înfăţişat, în scene sângeroase, modul în care, la un moment dat ajungi, pentru a supravieţui, să fii nevoit să lupţi, nu cu virusul, ci cu cei din jur. Ritmul alert în care se desfăşoară acţiunea şi suspansul în crescendo sunt completate de atmosfera fatalistă şi autenticitatea oferită de limba rusă şi de coloana sonoră care este, însă, în câteva episoade, repetitivă în mod supărător. Ce am apreciat la această serie este un element pe care l-am întâlnit în special în producţiile norvegiene sau ale altor popoare nordice: contopirea personajelor cu cenuşiul peisajelor din jur şi apropierea acestora de normal, asemănarea cu oamenii obişnuiţi, pe care îi vedem zi de zi în jurul nostru. Acestea nu ies în evidenţă prin detalii stridente sau printr-o frumuseţe ieşită din comun, cum întâlnim adesea în filmele holywoodiene. Sunt, însă, personaje puternic conturate prin prisma personalităţii, pe care actorii din „To the lake” şi-au însuşit-o, în mare parte, excelent. Pe Maryana Spivak, care o joacă pe Irina, unul dintre personajele principale, o vedem şi în filmul Loveless (2017), care a câştigat o serie de premii la mai multe festivaluri, printre care „Cel mai bun film” la London Film Festival.

    În „To the lake” vom regăsi nenumărate elemente din cultura ţării de origine, de la viciile binecunoscute şi caracterul neşlefuit, ba chiar brutal în unele cazuri, al oamenilor, la elementele religioase care ne vor aminti de o Rusie ortodoxă şi de credinţa la care chiar şi cei mai înverşunaţi apelează când nu mai văd nicio ieşire spre liman. Întâlnim, de-a lungul secvenţelor celor opt episoade, şi un număr destul de mare de scene macabre, cu un nivel de violenţă ridicat, care ne vor aminti de cruzimea din vremurile naziste. Sexualitatea este înfăţişată fără perdea, sub aspectul unor descătuşări emoţionale, menite să elibereze protagoniştii de curiozităţi, frustrări, vinovăţie sau angoasă.

    Ritmul alert iese însă din tiparele cinematografiei ruseşti, cum a fost definite de la Tarkovski până în urmă cu ceva ani. Spre exemplu, diferenţele sunt evidente atunci când comparăm „To the lake” cu una dintre ultimele producţii ruseşti de succes, „Leviathan”. Acesta din urmă se inspiră clar din numele mari ale industriei de film ruseşti, abuzând de cadrele lungi, statice, care îndeamnă mai curând la contemplare decât la acţiune. 

    Producţia nu este lipsită de defecte, printre care se numără o serie de clişee şi scene improbabile, precum salvări miraculoase de ultim moment, însă, spre deosebire de alte filme sau seriale apocaliptice, nu sunt folosite efecte speciale şi se păstrează o doză de plauzibilitate până la final.

    Serialul se termină în plin suspans, lăsând privitorii să aştepte cu nerăbdare lansarea următorului sezon.

  • Virusul care se află la câteva mutaţii de declanşarea unei noi pandemii. Ce este MERS-CoV şi care sunt simptomele

    Un alt virus ar putea declanşa o nouă pandemie. MERS-CoV se află la doar câteva mutaţii distanţă până la a deveni o ameninţare pandemică. 

    Un alt virus ar putea să declanşeze o nouă pandemie. O echipă internaţională de cercetători a descoperit că MERS-CoV, cunoscut şi ca Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu, este la doar un pas distanţă de a deveni o nouă ameninţare pandemică gravă, scrie medicalxpress.com.

    Descoperirea a fost descrisă de experţi într-o lucrare publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

    MERS-CoV a apărut pentru prima dată în 2012 în Arabia Saudită. Testele au arătat că virusul este letal, după ce aproximativ 40% dintre pacienţii iniţiali au murit din cauza infecţiilor. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că majoritatea infecţiilor provin de la dromaderii care, la rândul lor, au luat luat virusul de la lilieci.

    Deşi este alarmant, focarul de MERS-CoV a primit puţină atenţie, deoarece nu părea să fie transmisibil de la om la om. De la izbucnirea focarului, cercetătorii au descoperit că până la 80% din dromaderii care au fost testaţi – dintre care 70% trăiesc în Africa – au anticorpi pentru MERS-CoV.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Businessul românesc care a reusit sa aducã teste rapide COVID în farmacii. Ce contin acestea

    DDS Diagnostic, companie specializată în domeniul diagnosticului şi-a început drumul în anul 2002 prin crearea a diferite tipuri de produse necesare în diagnosticare. În 2020, compania s-a numărat printre primele care au ajuns să producă teste antigen pentru diagnosticarea coronavirusului. Cum se finanţează un astfel de business?

     

    DS Diagnostic şi-a început activitatea în urmă cu aproape 19 ani prin dezvoltarea produselor de diagnostic, iar pe tipul de teste asemănătoare celor de diagnosticare a COVID-19, care intră în categoria testelor imunocromatografice, compania are o experienţă de 7 ani”, a spus Dana Stan, fondator şi CEO al companiei, în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business realizată de ZF în parteneriat cu BCR. „Compania noastră are trei unităţi de bază, partea de cercetare – dezvoltare, producţia şi vânzările. Fiecare are particularităţile ei. Partea de cercetare-dezvoltare este foarte bine structurată, cred că este cea mai bine structurată din cadrul companiei. Pe lângă cercetarea proprie atragem finanţari prin proiecte şi avem bugete, termene de realizare a activităţilor propuse şi personal specializat. Ceea ce obţine cercetarea se transferă la departamentul de producţie, după care vindem aceste produse, le promovăm şi le vindem pe piaţa dispozitivelor medicale, care până în 2020 a constat în laboratoare şi clinici private şi de stat, iar din anul 2020 ne-am adresat şi farmaciilor şi medicilor de familie”, a spus Dana Stan.

    Ea a mai explicat că testele pentru diagnosticul COVID aveau deja un proiect în derulare, iar contractul îl aveau semnat încă din anul 2019. „Este un contract în parteneriat cu Institutul de Fizică de la Măgurele pentru îmbunătăţirea acestui tip de teste. Ce am făcut noi, începând cu februarie-martie 2020, a fost să studiem acest virus, să găsim informaţii relevante, iar această idee de a dezvolta teste de diagnostic rapid a venit firesc”, susţine Dana Stan.

    Efortul pentru a putea continua dezvoltarea testelor a fost mare din cauza perioadei de lockdown, iar deplasarea a fost dificilă, a mai spus CEO-ul companiei. „Nu se ştia ce este cu acest virus. Am luat tot felul de măsuri de prevenţie pentru că noi aveam această facilitate lucrând în domeniul diagnosticului şi am avut permisiunea să nu oprim activitatea firmei sau să lucrăm de acasă pentru că la noi nu se poate lucra de acasă. Ne-am repliat cât am putut de repede pentru a găsi informaţiile relevante şi furnizorii potriviţi, iar în final am obţinut testul”, a mai adăugat Dana Stan. Domeniul diagnosticului este unul foarte reglementat, în care este nevoie de avize de la Agenţia Naţională a Medicamentului. „Din fericire, relaţia noastră a început în anul 2002, iar reprezentanţii Agenţiei Naţionale a Medicamentului au fost foarte receptivi pentru că eram prima firmă românească care punea pe piaţă un test de diagnostic”, a spus CEO-ul DDS Diagnostic.

    Dana Stan, fondator şi CEO DDS Diagnostic: „A existat foarte mult sprijin din partea statului pentru a susţine antreprenorii. Ce se întâmpla însă era că legislaţia avea un limbaj rigid şi foarte mulţi dintre antreprenori înţelegeau destul de greu ce trebuie să facă.”

    Strategia companiei este ca, după ce produsul este plasat pe piaţă, să continue evaluarea preclinică şi clinică pentru a creşte performanţele şi a oferi rezultate cât mai corecte.

    Compania a scos pe piaţă un test de diagnostic nazofaringian pentru uz profesional, care se găseşte în farmacii. Având această experienţă, au luat şi decizia de a obţine un autotest care poate fi folosit de persoane fără instruire medicală. Reprezentanta DDS Diagnostic a spus că pentru dezvoltarea unui astfel de produs este nevoie de investiţii de sute de mii de euro, iar în cazul lor particular, de peste 300.000 de euro, mai ales când vine vorba despre echipamentele de ultimă generaţie. De asemenea, compania a trebuit să investească şi în materiale, proteine, baze de date referitoare la structura virusului şi salarii pentru cercetători. Acestea au fost susţinute din fonduri proprii. „Noi în mod constant investim din profit pentru că aceasta este strategia noastră. Avem două proiecte în derulare, dintre care unul axat pe COVID. Eu ca structură sunt om de laborator; am coordonat însă echipe şi am administrat bugete. Relaţia cu BCR a fost una de foarte bună calitate, dovadă că singurul nostru cont este la BCR din anul 2002. Cel puţin în octombrie – noiembrie am apelat destul de mult la bancă pentru că nu reuşeam să achiziţionăm materialele de care aveam nevoie.”

    Delia Olteanu, manager de produse şi procese micro în cadrul BCR, a spus tot în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business, că în cazul companiei DDS Diagnostic a contat foarte mult calitatea antreprenorului. „Afacerea pe care ea a dezvoltat-o a plecat de la expertiză. Nu şi-a creat expertiza în timpul afacerii, ci a venit cu expertiza într-un business pe care l-a crescut. Dacă ar fi să pun pe primul loc ce a contat în acordarea finanţării a fost antreprenorul şi calitatea sa. Ne uităm evident şi la situaţiile financiare. De multe ori, acestea ne spun multe despre o companie, dar ne spun pe termen scurt, însă, ce am observat, situaţiile financiare ale companiei sunt curate, echilibrate. Acest lucru ne-a spus că antreprenorul este capabil să gestioneze partea financiară a companiei. Colegii mei de la risc nu au avut ce să scrie la puncte slabe atunci când au analizat compania”, a explicat Delia Olteanu.

    Reprezentantul BCR a mai adăugat că un alt aspect la care s-a uitat banca a fost istoricul de creditare, care a fost impecabil, iar toate finanţările accesate anterior au fost rambursate fără probleme. „Domeniul medical a fost unul ţintă în perioada aceasta. Pe lângă domeniul medical, au fost multe companii cu nevoi specifice acestei perioade de pandemie. În primul rând a existat foarte mult sprijin din partea statului pentru a susţine antreprenorii. Ce se întâmpla însă era că legislaţia avea un limbaj rigid şi foarte mulţi dintre antreprenori înţelegeau destul de greu ce trebuie să facă. Atunci am preluat tot ce însemna schemă de susţinere şi am transferat-o în limbaj comun, uşor de utilizat de către antreprenori. Finalitatea a fost că antreprenorilor le-a fost mai uşor să acceseze aceste scheme de sprijin”, a mai spus Delia Olteanu.

    Delia Olteanu, manager de produse şi procese micro în cadrul BCR: „Eu zic că avem suficienţi cercetători, dar nu sunt promovaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare. Finanţările în domeniu au fost extrem de modeste.”

    În ceea ce priveşte domeniul de cercetare din România, Dana Stan este de părere că este mult subfinanţat. Cu toate acestea, DDS Diagnostic a reuşit să acceseze fonduri pe zona de cercetare, iar valoarea finanţării a fost, de-a lungul timpului, din ce în ce mai mare. „Efortul a fost foarte mare, iar sumele au fost destul de mici, dar ne-au ajutat foarte mult. Politica la nivel european nu a încurajat foarte mult cercetarea aplicativă. Acum însă în acest exerciţiu financiar european se va investi foarte mult pe inovare şi în biotehnologii. Aceasta este o veste foarte bună pentru că industria IT-ului este foarte profitabilă, dar se pare că industria biotehnologiilor vine cu paşi repezi din urmă. Aplicabilitatea este foarte largă pe multe domenii precum medicină, diagnostic, terapie, mediu, beauty. Sunt foarte multe lucruri care se pot aplica pe aceste domenii”, spune Dana Stan.

    Planul CEO-ului DDS Diagnostic este de a lansa start-up-uri bazate pe rezultatele pe care le-a obţinut pe nanotehnologii, atât din zona de diagnostic, cât şi pe terapii. „Avem brevete publicate şi încă două în lucru. Sunt convinsă că vom găsi finanţări foarte interesante, iar în România acest domeniu se va dezvolta exponenţial; ţine foarte mult de oameni. Am început să atragem cercetători din străinătate, care vor să colaboreze cu noi pentru a dezvolta produse împreună”, a explicat Dana Stan.

    Iar pentru a explica mai bine domeniul nanotehnologiei, ea oferă ca exemplu testele COVID, care includ nanoparticule de aur, de care sunt ataşate proteine. „Pe de altă parte, doamnele care au grijă de ele folosesc creme, care conţin de asemenea nanoparticule de aur sau argint, care fac parte din aceste produse şi ajută foarte mult. Pe partea noastră de diagnostic, gama de teste care se adresează pacienţilor este atât de vastă încât nu există o firmă la nivel mondial care să facă toate aceste produse pentru analizele de sânge, analiza de proteină etc. Organismul uman este atât de complex, iar varietatea de teste este atât de mare încât o singură firmă nu poate produce toată gama de produse”, spune Dana Stan.

    CEO-ul DDS Diagnostic a mai explicat că în general companiile foarte mari merg pe un sistem de achiziţionare de la firme mici, nişate, pe care le aplică în compania lor. De exemplu, dacă DDS Diagnostic dezvoltă un produs foarte nişat, acesta poate fi vândut unei firme foarte mari. „De exemplu, testele antigenice de COVID se adresau întregii populaţii a lumii. Este foarte complicat ca o singură firmă să producă pentru toată populaţia. Nu este posibil, cel puţin din toată experienţa mea, ca o firmă foarte mare să înghită una mică pentru a o scoate de pe piaţă. Se fac parteneriate. Acest domeniu, pe lângă faptul că este foarte nişat, are nevoie de oameni cu pregătire foarte solidă. În general ai nevoie de doctori în ştiinţă pentru că altfel nu ai cum să scoţi un produs nou. Aceşti oameni nu pot fi găsiţi pe toate drumurile. Eu zic că avem suficienţi cercetători, dar nu sunt promovaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare. Finanţările în domeniu au fost extrem de modeste. Din fericire, am reuşit să avem cele mai bune salarii pentru cercetătorii noştri din firmă”, susţine Dana Stan.

    Începând cu anul 2020, CEO-ul şi fondatoarea DDS Diagnostic s-a asociat cu două persoane cu experienţă pe business. „Cu ei mă sfătuiesc cum discutăm cu banca, ce fel de finanţări să atragem şi avem în vedere atragerea unor finanţări de anvergură, plus că am depus un proiect pentru tehnologizare pentru că vrem să facem o unitate de producţie de mare capacitate şi echipamentele să fie de ultimă generaţie, iar aceasta ar fi prima din estul Europei. În acest context ne dezvoltăm businessul”, a explicat Dana Stan. În acelaşi timp, DDS Diagnostic a început parteneriate în vederea dezvoltării businessului cu Europa, mai exact în Germania, Italia şi Franţa, dar se gândeşte şi la ţări din Asia şi Nordul Africii, unde sunt discuţii preliminare. În prezent, capacitatea de fabricare a testelor antigen COVID de către DDS Diagnostic este de 50.000 de teste pe zi, iar acurateţea este de 97%. Preţul unui test costă aproximativ 50 de lei, iar acestea pot fi comercializate doar în sistem online. DDS Diagnostic a terminat anul 2019 cu afaceri de
    2,7 milioane de lei, în creştere cu 23%, faţă de anul anerior şi un profit de 340.000 de lei, având un număr de 12 angajaţi.

  • Ce date fură de pe telefon noul virus troian din mesajele înşelătoare privind livrări de colete

    CERT-RO şi SRI (Centrul Naţional CYBERINT) au cooperat pentru identificarea unei campanii de malware care afectează terminalele mobile cu sistemul de operare Android şi iOS.

    Campania de phishing foloseşte inclusiv identitatea unei companii de curierat cunoscute, iar mesajele transmise sunt de tip SMS. Utilizatorii sunt invitaţi să acceseze un link pentru a verifica statusul livrării unei comenzi plasate anterior.

    Textul din cadrul mesajului este „Pachetul dvs. Este pe drum, urmaţi-l aici”.

    Dacă link-ul este accesat, pe dispozitivul utilizatorului va fi descărcată o aplicaţie malware de tip troian, care va extrage din dispozitivul mobil datele despre acesta (model, detalii despre operatorul de telefonie, IMEI etc.), datele asociate cardurilor bancare şi operaţiunilor efectuate cu acestea, precum şi mesajele şi apelurile acestuia.

    De asemenea, aceasta are capabilitatea de a efectua capturi de ecran, de a adăuga şi de a prelua evenimente din calendar, dar şi de a capta şirurile de caractere introduse de la tastatură. Aplicaţia solicită permisiuni pentru gestionarea SMS-urilor şi a apelurilor, pentru accesarea datelor dispozitivului, a contactelor sau control total asupra dispozitivului.

    CERT-RO recomandă:

    • Evitaţi accesarea link-urilor şi deschiderea ataşamentelor provenite din surse necunoscute;
    • Acordaţi permisiuni aplicaţiilor mobile în mod punctual şi în funcţie de necesităţi;
    • Verificaţi şi gestionarea periodică a permisiunilor aplicaţiilor mobile;
    • Utilizaţi soluţii antivirus şi actualizaţi constant semnăturile acestora (update);
    • Activaţi opţiunea de verificare a securităţii aplicaţiilor mobile instalate şi a opţiunii de blocare a celor din surse necunoscute;
    • Actualizaţi sistemul de operare la ultima versiune compatibilă cu sistemul utilizat.

  • Medicul Andi Radu Agrosoaie, specialist în boli infecţioase: „Virusul COVID-19 se transformă într-o boală cronică pulmonară, nu va dispărea în perioada următoare”

    Un medic specialist în boli infecţioase atrage atenţia că virusul COVID-19 se transformă într-o boală cronică dacă nu este tratată la timp sau nu este verificat parcursul stării pacientului. Medicul Andi Radu Agrosoaie, infecţionist al Spitalului municipal Rădăuţi spune că în continuare pacienţii ocolesc spitalele, indiferent de afecţiunile pe care le au.

    „Secţia a fost goală, am avut 25 de paturi pe infecţioase şi nu am avut niciun bolnav. Mai sunt câeva cazuri care apar, dar deşi unii dintre ei vin cu simptome de boală, testele sunt negative, probabil se prezintă târziu. Acest virus se cronicizează, se transformă într-o boală cronică pulmonară, aşa numita ciroză pulmonară. În continuare, este tendinţa de evitare a spitalului, şi alte categorii refuză”, a spus Andi Radu Agrosoaie, medic specialist în boli infecţioase la Spitalul Municipal din Rădăuţi.

    Alte specializări ale medicului sunt gastroenterologia, are doctoratul în epidemiologie la UMF Iaşi, atestate în management spitalicesc, endoscopie digestivă şi ultrasonografie generală.

    Medicul crede că oamenii trebuie să fie în continuare prudenţi şi recomandă purtarea măştii, în contextul ridicării restricţiilor şi al apariţiei noii tulpini din India.

    „Virusul pătrunde prin tractul respirator şi prin cel digestiv şi dă o inflamaţie la nivel local, pulmonar, şi o inflamaţie generală, oriunde sunt vase de sânge pentru că acolo creează nişte breşe. Oamenii trebuie să aibă în minte că această boală este una inflamatorie şi trebuie întărirea imunităţii înainte de a te întâlni cu virusul”, a mai spus Andi Radu Agrosoaie.

    El menţionează că, din experienţa avută cu câteva sute de pacienţi, „cheia în acest virus este anticoagulantul”, administrat bolnavilor pentru a trata cheagurile care se dezvoltă în capilarele pulmonare.

    „Această inflamaţie pulmonară se transformă încet într-o fibroză, adică plămânul se întăreşte şi nu mai există suprafaţa de schimb de gaze, dioxid de carbo contra oxifen proaspăt. Fabrica de oxigen se strică”, a mai spus Agrosoaie.

    Specialistul a mai adăugat că si medicii trebuie să lucreze la apropierea faţă de pacienţi, mai ales în aceste vremuri, când din cauza virusului s-a produs această ruptură, iar medicii au fost copleşiţi de COVID-19.

    „Un lucru important este educaţia, prevenţia. Trebuie investiţii în programe de screening. Cred că acest virus ne va da de furcă mulţi ani, efectele tardive ale acestor agravări se vor vedea inclusiv în oameni care nu vor mai putea lucra. Va trebui să creăm centre pentru recuperare post-COVID. Trebuie să ne gândim la căi de ridicare a imunităţii. Oamenii trebuie să meargă la control”, a concluzionat medicul Andi Radu Agrosoaie.

     

  • COVID, primul caz nu a fost în Wuhan. Prima variantă a lui SARS-CoV-2 circula deja în octombrie 2019

    Mai mulţi cercetători ai Universităţii Temple din Philadelphia, conduşi de Sudhir Kumar, au descoperit „strămoşul” virusului SARS-CoV-2, scrie „La Stampa”.

    Studiul a fost publicat în revista „Molecular Biology and Evolution”.

    „Mama” atâtor dezastre pentru cercetători are un nume clar: proCoV2 şi prima sa variantă circula deja în lume în octombrie 2019. Evoluţiile şi mutaţiile succesive ale virusului apărut în China au dus apoi la o serie de sub-tulpini care au devenit dominante, în timp.

    Cercetătorii conduşi de Sudhir Kumar au pornit pe urmele genetice ale coronavirusului şi, în baza hărţilor genetice, au descoperit că „mulţi membri ai familiei a ceea ce avea să devină virusul SARS-CoV-2” erau deja prezenţi în întreaga lume înainte de primele cazuri identificate în Wuhan, în decembrie 2019.

    „Strămoşul” virusului ar fi apărut la sfârşitul lunii octombrie 2019 şi ar explica răspândirea rapidă în multe ţări înainte ca îmbolnăvirile din Wuhan să iasă la iveală.

    Cercetarea, bazată pe epidemiologia genetică, a permis stabilirea faptului că „mama” virusului SARS-CoV-2 a apărut în China, unde a dat naştere unei familii de coronavirusuri care s-a răspândit în toată lumea, în prima fază a pandemiei. Unul dintre aceşti numeroşi „nepoţi” este tulpina care a declanşat apoi primul focar din Wuhan.

    Potrivit cercetătorilor, virusul a provocat deja infecţii în China cu 6-8 săptămâni înainte de cazurile din decembrie 2019.

    Conform geneticianului Giuseppe Novelli de la Universitatea Tor Vergata din Roma, se poate aprecia că virusul are o rată de mutaţie de 2 mutaţii pe lună şi că a apărut cu cel puţin 6-8 săptămâni înainte de genomul izolat din China, cunoscut sub numele de „Wuhan-1”.

    Cercetarea, potrivit lui Novelli, ar putea ajuta în lupta împotriva COVID, deblocând terapii „care funcţionează asupra întregii familii de viruşi, în loc de unul singur”.

  • Povestea cercetătoarei românce care se luptă cu pandemia de COVID-19. Realizările ei sunt atât de apreciate încât a câştigat deja mai multe premii

    Înainte de pandemie, principalul interes al Andei Trifan, o cercetătoare româncă stabilită în Statele Unite, consta în proteinele care provoacă 30% din tipurile de cancer. În ultimul an, însă, s-a axat pe studierea virusului SARS-CoV-2, contribuţiile ei fiind onorate cu echivalentul Premiului Nobel în domeniul supercomputerelor.

    Anda Trifan a fost pasionată dintotdeauna de ştiinţă, despre care – spune ea – afectează toate aspectele vieţilor noastre, fapt ce a determinat-o să studieze şi să absolve Universitatea DePaul din Chicago, cu o specializare în biochimie. I-a plăcut mereu să facă experimente în laborator, dar a dorit mai degrabă să vadă evenimentele biofizice la nivel atomic, aspect extrem de greu de abordat cu ajutorul experimentelor, aşa că s-a orientat rapid către teorie şi informatică. Prin biofizica computaţională se pot simula sisteme care există în realitate, cum ar fi interacţiunea dintre proteine şi ceea ce se află în jurul lor, membrana celulară şi alte proteine, spre exemplu. Studiind proteina la nivel atomic, se pot găsi zone specifice asupra cărora pot acţiona în mod direct medicamentele.

    „Simulările biofizice sunt ca un microscop computaţional prin care poţi să observi fenomene biologice la nivel atomic. Aceste simulări produc foarte multe date, care nu se pot interpreta fără sisteme avansate de analiză. Machine learning şi inteligenţa artificială ne ajută să analizăm baze de date enorme, pentru a extrage informaţii relevante. De exemplu, folosind machine learning/inteligenţa artificială, putem scana miliarde de componente şi putem testa capacitatea lor de a se lega de sau de a inhiba o proteină”, spune Anda Trifan.

    Cele mai importante provocări din cariera unui biofizician sunt date de complexitatea sistemelor cu care lucrează, având în vedere că replicarea fizicii naturii nu este o sarcină uşoară, întrucât se ia în calcul un număr extrem de mare de factori. Însă, pe măsură ce avansează, instrumentele şi capacităţile industriei permit o reproducere tot mai fidelă a sistemelor. În prezent, Anda Trifan lucrează cu Argonne National Laboratory din Illinois, o parte a National Virtual Biotechnology Laboratory, un consorţiu de laboratoare ce încearcă să combată COVID-19. Din poziţia sa de cercetător, Anda Trifan foloseşte metode computaţionale pentru a studia fenomene biofizice complexe. Anul trecut, a trebuit să înţeleagă cum interacţionează proteina virală spike SARS-CoV-2 cu receptorul uman şi a descoperit o serie de molecule mici care pot inhiba diferitele proteine implicate în replicarea virală.

    „Pandemia a generat un avans tehnologic rapid în ştiinţă. Iar acest fapt a fost posibil datorită colaborărilor la nivel global dintre cercetători cu diferite specializări. Specialiştii în ştiinţa experimentală au reuşit să obţină structuri de proteine care sunt esenţiale funcţionării şi supravieţuirii SARS-CoV-2, iar cercetătorii în ştiinţă computaţională, ca mine, pot folosi acele structuri de proteine pentru a găsi substanţe care să atace virusul. Scopul este să găsim tratamentele care pot ajuta la oprirea pandemiei, pentru a ne permite să revenim la o viaţă normală”, a declarat Anda Trifan pentru BM.

    FOTO: UNITED NATIONS / UNSPLASH

    Înainte de coronavirus, principala sa ţintă consta în proteinele care provoacă aproximativ 30% din tipurile de cancer. Totuşi, imediat cum a luat naştere criza sanitară, tot mai mulţi oameni de ştiinţă şi-au schimbat zona de interes, încercând să îşi aducă fiecare contribuţia şi să ajute la găsirea unei soluţii. În cea mai mare parte, munca Andei Trifan constă acum în metodologii de tip machine learning / inteligenţă artificială, care i-au schimbat complet traiectoria pentru cercetarea de doctorat. De asemenea, situaţia provocată de SARS-CoV-2 i-a oferit ocazia de a lucra în regim remote, creându-şi o mai mare flexibilitate în grupurile cu care lucrează, oportunitate ce i-a permis să dezvolte simultan mai multe proiecte.

    Mai mult, studiile despre COVID-19 în care s-a implicat au obţinut recent premiul Gordon Bell şi Secretary of Energy Achievement Award, distincţii acordate o singură dată în viaţă unor cercetători de calibru. „Premiul Gordon Bell este considerat un echivalent al Premiului Nobel în domeniul supercomputerelor. Aceste premii sunt acordate eforturilor concentrate ale unor echipe, iar eu am fost norocoasă să pot lucra cu unii dintre cei mai buni cercetători din lume. A fost o onoare pentru mine să fac parte din aceste echipe.”

    Ultimul an a venit cu evoluţii considerabile în informatică, spune Anda, fapt ce a facilitat utilizarea ML/AI în diverse zone ale ştiinţei, cum ar fi studierea schimbărilor climatice şi, bineînţeles, descoperirea şi optimizarea medicamentelor, scopul fiind realizarea cât mai rapidă a obiectivelor, într-un mod eficient şi precis.

    Cariera Andei Trifan a început când şi-a obţinut licenţa în biochimie la Universitatea DePaul. După aceea, a lucrat pentru gigantul Dow Chemical, a doua cea mai mare companie din industria chimică la nivel mondial, în cadrul departamentului care se ocupă cu studiul substanţelor chimice ce pătrund în alimente din ambalajele alimentare. Un moment esenţial în cariera ei a fost momentul în care a obţinut bursa Departamentului pentru Energie din cadrul guvernului Statelor Unite, care acordă burse doar pentru 2% din totalul candidaţilor.

    Ia în calcul întoarcerea acasă? „România are un loc special în inima mea, în special Braşovul, care va fi întotdeauna casa mea, pe care niciun alt loc din lume nu o va putea înlocui. O să vizitez România, poate chiar mă voi retrage acolo când voi fi la pensie, dar, deocamdată, viaţa mea este în Statele Unite ale Americii”.

  • COVID-19: virusul va lăsa urme adânci asupra economiei mondiale chiar şi după recuperarea acesteia

    Exact cum unii pacienţi care se recuperează de pe urma COVID-19 se luptă cu simptome pe termen lung, devine clar că acelaşi lucru se va întâmpla şi cu economia mondială după redresare, scrie Bloomberg.

    Deşi stimulentele de 26.000 mld. $ şi sosirea vaccinurilor au alimentat o recu­perare mai rapidă decât antici­pa­seră mulţi, impactul resimţit la nivelul educ­aţiei, joburilor, nivelului dato­riilor şi inegalităţii va fi unul de du­ra­tă, în special în ţările cele mai sărace.

    Costurile vor fi inegale. Un studiu Oxford Economics arată că Filipine, Peru, Columbia şi Spania sunt cele mai vulnerabile la efecte pe termen lung.

    În schimb, Australia, Japonia, Nor­vegia, Germania şi Elveţia sunt vă­zute ca fiind cel mai bine poziţ­ionate.

    Nu toate ţările vor fi afectate la fel. FMI vede economiile avansate mai puţin afectate de virus în acest an şi pe mai departe, în timp ce ţările cu venituri scăzute şi pieţele emergente vor avea mai mult de suferit, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în criza financiară din 2009, când ţările bogate au fost cel mai dur lovite.

    Experţii susţin că nu trebuie să existe un deceniu pierdut dacă vor fi luate măsurile corecte. O soluţie ar fi promovarea politicilor care încura­jează companiile să inoveze şi să investească. Băncile centrale şi majoritatea guvernelor semnalează deja că-şi vor menţine stimulentele.

    Modul în care încrederea consu­ma­torilor şi cheltuielile sunt modelate de temerile persistente legate de sănă­tate şi angajări ar putea ajunge să fie una dintre cele mai importante „moş­te­niri“ economice ale crizei. Istoria arată că la cinci ani după recesiuni, aş­tep­tările de creştere pe termen lung au fost în mod tipic cu 1,5% mai scăzute.

    Criza a accelerat utilizarea roboţilor, iar deşi acest lucru creşte speranţele privind o redresare a creşterii productivităţii, milioane de locuri de muncă vor fi ameninţate. Chiar şi unde joburile nu vor dispărea, modelele de lucru s-au schimbat şi nu se ştie cât vor afecta aceste schimbări pachetele salariale.

    Efecte pe termen lung vor fi evidente şi la nivel de capital uman după ce pandemia a trimis elevii şi studenţii online timp de până la un an în unele ţări. Finanţarea unei recuperări complete va fi complicată de datoriile su­plimentare de 24.000 mil. $ acu­mu­late la nivel mondial în 2020, datoria totală atingând un nou maxim de 281.000 mld. dolari, potrivit Institute of International Finance.

    Chiar şi fără o criză a datoriilor, oda­tă ce dobânzile vor începe să creas­că, atât guvernele, cât şi companiile vor fi sub presiune, potrivit lui Mark Zan­di, economist-şef la Moody’s Analytics.

  • Florin Cîţu, mesaj categoric! A făcut anunţul despre lockdown-ul naţional

    Premierul Florin Cîţu dă asigurări, miercuri, că autorităţile nu iau în calcul o carantină generală, după ce Andreea Moldovan a spus că două săptămâni de carantină naţională „ar face minuni”.

    „Nu luăm în calcul o carantinare. M-am opus din primul moment. Am spus că nu va exista în România un lockdown generalizat, nu va exista nicio carantinare. Mergem, aşa cum vedeţi, în direcţia relaxării, dar cu această condiţie – să ne vaccinăm cu toţii. Este foarte important să înţelegem – 1 iunie se poate întâmpla doar dacă ne vaccinăm. Altfel nu avem şanse”, spune Florin Cîţu.

    El precizează că a avut o discuţie cu Andreea Moldovan, după ce aceasta a spus că este de părere că două săptămâni de carantină naţională „ar face minuni”.

    „Am avut o discuţie cu doamna secretar de stat (de la MS, Andreea Moldovan – n.r.) şi dna secretar de stat dădea un exemplu teoretic. Anul trecut toate discuţiile despre carantinare se învârteau în jurul a două săptămâni, pentru că asta era discuţa despre virus – două săptămâni trebuie să stai în casă, 14 zile, pentru a scăpa de virus. Era o discuţie teoretică, nu era ipotetică, nu era o propunere în acest sens”, spune Cîţu.

    „Perioada de incubaţie a virusului este de două săptămâni, ceea ce înseamnă că dacă timp de maximum două săptămâni nu se transmite virusul el se poate stopa. Două săptămâni de carantină ar face minuni”, a spus Andreea Moldovan la DigiFM.