BusinessMagazin

Tag: Venezuela

  • Ţara în care salariile au crescut cu 3.500% în câteva zile, dar cu toate acestea oamenii mor de foame. Care este explicaţia

    Nicolas Maduro, preşedintele din Venezuela, s-a confruntat cu una dintre cele mai mari deprecieri din istorie în weekend – o depreciere de 95% care va testa capacitatea populaţiei de a mai rezista la astfel de lovituri, potrivit Bloomberg.

    Cursul oficial va creşte de la 285.000 de bolivari per dolar la 6 milioane de bolivari per dolar, un şoc pe care oficialii au încercat să îl domolească prin creşterea salariului minim cu 3.500%, la echivalentul de 30 de dolari per lună.

    În timp ce Maduro a încurajat populaţia în cadrul discursului de vineri seară şi a anunţat că Fondul Monetar Internaţional nu a fost implicat în politicile monetare, rezultatul economic lasă populaţia nemulţumită şi în aceeaşi stare de aşteptare.

    Un rezultat posibil al situaţiei actuale ar fi impulsionarea inflaţiei, care deja a fost estimată de FMI la 1.000.000% pentru sfârşitul anului. Preţurile cresc în prezent la o rată anualizată de 108.000%, potrivit Indiceului Cafelei cu Lapte realizat de Bloomberg.

    Noua strategie a lui Maduro pentru gestionarea economiei este un răspuns disperat după ani de politici dezastruoase care au anulat creşterea economică, au crescut preţurile şi au transformat una dintre cele mai bogate naţiuni din America Latină într-o naţiune disfuncţională, în care se configurează o criză a refugiaţilor.

    Presiunea asupra preşedintelui este în creştere, ţara fiind într-un haos total la şase ani după ce Maduro a preluat frâiele politice.

    La începutul lunii, Maduro a început lupta pe un front nou, unul intern, după ce a fost ţinta unui asasinat eşuat cu drone.

     

  • Preşedintele Venezuelei, Nicolás Maduro: Preţul combustibilului subvenţionat ar trebui să crească

    „Benzina trebuie vândută la un preţ internaţional pentru a opri contrabanda în Columbia şi Caraibe”, a afirmat Nicolás Maduro într-o intervenţie televizată.

    La fel ca majoritatea ţărilor producătoare de petrol, Venezuela a acordat de mai mulţi ani combustibil subvenţionat ca un avantaj pentru consumatori, însă preţurile la combustibil au rămas mici timp de mai mulţi ani, în ciuda hiperinflaţiei pe care Fondul Monetar Internaţional o prognozează că ar atinge 1 milion de procente în acest an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care locuitorii se spală cu apă de ploaie, dar care s-a numărat cândva printre cei mai importanţi distribuitori de petrol

    Pentru locuitorii din San Juan, un oraş din Venezuela, aceste situaţii sunt însă la ordinea zilei, într-o ţară în care inflaţia se preconizează că ar putea ajunge anul acesta la 1.000.000%.

    Cetăţenii din oraşul venezuelean cu 160.000 de locuitori, situat la circa 150 de km de capitala statului, Caracas, trăiesc în condiţii din ce în ce mai grele. Bancomatele nu au mai fost suplimentate, astfel încât sunt nevoiţi să aştepte la cozi imense pentru a ridica banii direct de la bancă. Şi asta în condiţiile în care pot ridica maxim 100.000 de bolivari, jumătate din suma necesară pentru a cumpăra, de exemplu, un singur ou. Moneda îşi pierde valoarea la o rată alarmantă, încât 100.000 de bolivari, bani cu care cândva puteai să cumperi cinci kilograme de orez, astăzi nu sunt suficienţi nici pentru o singură ţigară.

    Mâncarea, medicamentele şi produsele sanitare sunt distribuite în cantităţi tot mai mici, iar transportul public a ajuns aproape inexistent. Criza economică a avut un impact atât de mare încât sistemul de transport public a fost sistat aproape în totalitate, guvernele şi consiliile locale oferind călătorii gratuite în camioane nesigure şi inconfortabile, numite “caniene” de către utilizatori, asta după ce majoritatea furnizorilor de servicii de autobuz au refuzat să mai opereze. Puţinele autobuze care au rămas funcţionale vin odată la câteva ore, astfel încât sunt umplute până la refuz, iar pasagerii sunt nevoiţi să circule aproape sufocaţi până la destinaţie.

    De asemenea, apa şi electricitatea au ajuns un lux: “Au fost momente în care nu am avut electricitate timp de 24 de ore”, povesteşte un locuitor. Unii colectează apă de ploaie sau se duc de două-trei ori pe săptămână să îşi umple bidoanele de la rezervorul public, alţii merg să se spele la rude, iar elevii folosesc internetul vecinilor pentru a-şi pregăti proiectele. . Cu toate acestea, protestele din San Juan sunt la fel de rare ca produsele alimentare, medicamentele şi produsele sanitare. Mulţi cetăţeni par să se fi resemnat cu situaţia.

    Venezuela încearcă să facă faţă inflaţiei cronice despre care Fondul Monetar Internaţional a prevăzut că se va ridica la 1.000.000% anul acesta. De asemenea, se bănuieşte că PIB-ul Venezuelei va scădea în 2018 cu 18%, ceea ce înseamnă un al patrulea an consecutiv de scădere cu două cifre.

    Guvernul socialist a naţionalizat în ultimii ani diverse sectoare industriale, cum ar fi cimentul şi oţelul, a expropriat sute de întreprinderi, inclusiv lanţurile de supermarketuri, şi a adus în ultimul timp armata pentru a controla pieţele stradale, în scopul de a se proteja împotriva creşterii preţurilor.

    De asemenea, a stabilit preţuri pe diverse bunuri şi a impus un monopol asupra schimburilor valutare. Planul de redresare economică al lui Maduro include creşterea producţiei de petrol la “şase milioane de barili pe zi până în 2025 sau înainte”. Producţia de petrol s-a prăbuşit de la un nivel de 3,2 milioane de barili pe zi în 2008 la un minim de 1,5 milioane, anul acesta.

    Industria funcţionează la doar 30% din potenţial, cel mai bine reflectată de sectorul agricol care furnizează doar un sfert din consumul naţional, comparative cu câţiva ani în urmă, când îl acoperea în proporţie de 75%. Şi toate aceastea într-o ţară care a fost cândva unul dintre primii zece producători de petrol din lume.

    Totuşi, după toate acestea, preşedintele Venezuelei, Maduro, a admis într-un final că politica economică socialistă pe care a adoptat-o nu funcţionează.  

    Washingtonul a impus sancţiuni financiare împotriva lui Maduro şi a oficialilor guvernamentali de top, precum şi a companiei petroliere de stat PDVSA. Vânzările de ţiţei din Venezuela reprezintă aproximativ 96% din veniturile ţării.

     

  • Panică în Venezuela: Atentat cu drone explozive la viaţa preşedintelui Nicolas Maduro

    Mai multe drone cu explozibil au zburat deasupra scenei pe care liderul îşi ţinea discursul, însă acestea au explodat înainte de a ajunge în dreptul preşedintelui.

    Maduro, 55 ani, susţine că acest atentat a fost un complot pus la cale de „extrema dreaptă”.

    Şapte persoane au fost rănite în urma incidentului, însă preşedintele a scăpat nevătămat, potrivit datelor transmise de guvernul din Venezuela.

    „Aceasta a fost o tentativă de asasinat”, a transmis preşedintele după incident. „Astăzi au încercat să mă omoare”.

    Ministrul Informaţiilor, Jorge Rodriguez, a transmis că incidentul a avut loc după ora 17.30, când Maduro ţinea un discurs pentru a celebra a 81 aniversare a Gardei Naţionale.

    Şeful statului – care părea tulburat – spune că a văzut „un dispozitiv zburător” explodând şi a crezut că a început spectacolul de artificii.

    Câteva secunde mai târziu, Maduro spune că a auzit  a doua explozie şi a început să se instaureze panica în mulţime.

    Oamenii preşedintelui s-au grăbit să îl protejeze pe lider şi să îl extragă, iar preşedintele susţine că „extrema dreaptă”, lucrând cu oameni din Bogota şi Miami şi cu preşedintele columbian Juan Manuel Santos, se face responsabilă pentru atac.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teroare în America de Sud: Nicolas Maduro, preşedintele Venezuelei, a supravieţuit unui atentat cu drone explozive

    Nicolas Maduro, liderul Venezuelei, a supravieţuit unei aparante tentative de asasinare, potrivit The Independent.

    Mai multe drone cu explozibil au zburat deasupra scenei pe care liderul îşi ţinea discursul, însă acestea au explodat înainte de a ajunge în dreptul preşedintelui.

    Maduro, 55 ani, susţine că acest atentat a fost un complot pus la cale de „extrema dreaptă”.

    Şapte persoane au fost rănite în urma incidentului, însă preşedintele a scăpat nevătămat, potrivit datelor transmise de guvernul din Venezuela.

    „Aceasta a fost o tentativă de asasinat”, a transmis preşedintele după incident. „Astăzi au încercat să mă omoare”.

    Ministrul Informaţiilor, Jorge Rodriguez, a transmis că incidentul a avut loc după ora 17.30, când Maduro ţinea un discurs pentru a celebra a 81 aniversare a Gardei Naţionale.

    Şeful statului – care părea tulburat – spune că a văzut „un dispozitiv zburător” explodând şi a crezut că a început spectacolul de artificii.

    Câteva secunde mai târziu, Maduro spune că a auzit  a doua explozie şi a început să se instaureze panica în mulţime.

    Oamenii preşedintelui s-au grăbit să îl protejeze pe lider şi să îl extragă, iar preşedintele susţine că „extrema dreaptă”, lucrând cu oameni din Bogota şi Miami şi cu preşedintele columbian Juan Manuel Santos, se face responsabilă pentru atac.

    „Sunt viu şi victorios”, a transmis el într-o adresă televizată. „Totul indică spre extrema dreaptă venezueleană în alianţă cu extrema dreaptă columbiană, iar numele Juan Manuel Santos este în spatele acestui atac”.

    Preşedintele Maduro îşi pierde din susţinere şi îşi creează o opoziţie din ce în ce mai mare din cauza situaţiei economice în care a ajuns Venezuela, Fondul Monetar Internaţional estimând inflaţia ţării la 1.000.000% până la sfârşitul anului.

     

  • Venezuela vrea să combată inflaţia de 1.000.000% printr-o monedă naţională nouă, legată de criptomoneda proprie, Petro

     Venezuela vrea să combată inflaţia de 300.000% şi preconizarea FMI-ului pentru o inflaţie de 1.000.000% până la finalul anului prin lansarea unei noi monede naţionale – Bolivarul Suveran – care va fi ancorată la criptomoneda proprie, Petro, potrivit Fortune.

    Preşedintele Nicolas Maduro a anunţat ieri că implementarea va începe din 20 august, susţinând că ţara are nevoie de o „revoluţie economică”.

    Venezuela a suferit din cauza fenomenului de hiperinflaţie încă de când Maduro a preluat preşedinţia ţării în 2013 – an în care preţurile petrolului au scăzut drastic şi o serie de dezechilibre macroecnomice a dus la criza economică din ţara sud-americană.

    Din acest punct de vedere, ţara este victima unui „război economic” iniţiat de Statele Unite.

    Maduro a fost reales pentru încă un mandat de şase ani în luna mai în cadrul unor alegeri pe care atât Naţiunile Unite cât şi Uniunea Europeană le-a numit frauduloase.

    Fondul Monetar Internaţional a estimat că inflaţia la sfârşitul anului va ajunge la 1.000.000% în Venezuela, iar PIB-ul ţării va scădea cu 18%.

    „Situaţia din Venezuela este similară cu cea a Germaniei din 1923 şi cea din Zimbabwe din anii 2000”, scrie FMI în raport.

     

  • Venezuela este devastată: FMI estimează că inflaţia va atinge 1.000.000%

    Inflaţia Venezuelei va creşte masiv şi va ajunge la 1.000.000% până la sfârşitul anului în contextul în care guvernul continuă să printeze bani pentru a acoperi găurile din ce în ce mai mari din buget, prezice Fondul Monetar Internaţional, citat de Bloomberg.

    Criza este comparabilă cu cea a Germaniei din 1923 şi cu cea din Zimbabwe din perioada 2000, spune Alejandro Werner, director al departamentului pentru emisfera vestică din cadrul FMI.

    Acesta prezice că economia se va micşora cu 18% în 2018 – al treilea an consecutiv cu o contractare de două cifre – în contextul în care producţia de petrol se prăbuşeşte.

    „Colapsul activităţii economice, hiperinflaţia, deteriorarea constantă a bunurilor publice şi lipsa de alimente la preţuri subvenţionate, au rezultat în emigrări în masă, ceea ce va avea efecte colaterale asupra ţărilor vecine”, scrie Werner pe blogul său.

    Venezuela a suferit un colaps economic dramatic de când preţurile petrolului au scăzut în urmă cu patru ani, iar autorităţile au refuzat să ajusteze economia ţării.

    În timp ce sute de mii de cetăţeni ai ţării fug de foamete şi de preţurile care cresc masiv, preşedintele Nicolas Maduro a susţinut constant că această criză este rezultatul „unui război economic” dus de oponenţii săi politici atât acasă cât şi peste hotare.

    În timp ce economia a început să se prăbuşească, autorităţile nu au mai publicat cu regularitate principalii indicatori economici. Economiştii se bazează acum pe estimări independente, furnizate de organizaţii internaţionale şi bănci.

    Indicele Cafelei cu Lapte de la Bloomberg, care urmăreşte preţul unei cafele în toată lumea, arată că inflaţia a trecut de 60.000% în ultimul an şi prinde viteză acum, ajungând la o rată de 300.000% în ultimele trei luni.

     

     

  • Ce poţi face cu un milion de bolivari în Venezuela? Poţi cumpăra o cafea

    O cafea a ajuns să coste un milion de bolivari în Caracas, Venezuela, potrivit Bloomberg.

    Doar cu doi ani în urmă, când Bloomberg a lansat „indexul cafelei cu lapte”, o cafea costa 450 de bolivari. Preţul de astăzi reprezintă o cincime din salariul minim lunar.

    În alte cuvinte, pentru a cumpăra o cafea, cu cea mai comună bancnotă în circulaţie – cea de 100 de bolivari – ai nevoie de 10.000 de bancnote.

    În acelaşi timp, un milion de dolari nu reprezintă nimic. Potrivit publicaţiei americane, convertiţi în dolari, aceşti bolivari reprezintă 29 de cenţi. Acest contrast ilustrează devastatoarele efecte ale hiperinflaţiei şi cum poate sărăci aceasta o societate.

    Cu ultimele creşteri de preţuri – de la 800.000 de bolivari la un milion în doar o săptămână – inflaţia din ultimele 12 luni a ajuns la 43.378%. Analiştii Bloomberg spun că dacă se ia modelul înregistrat în ultimele trei luni şi este proiectat pe tot anul, se ajunge la o imagine sumbră: inflaţie de 482.153%.

     

     

  • Prăbuşirea Venezuelei continuă în ritm accelerat: FMI estimează inflaţia la 14.000% pentru sfârşitul anului, iar cetăţenii îşi caută refugiu în bitcoin

    Venezuela nu mai poate face faţă inflaţiei, iar preţurile bunurilor de consum continuă să crească, atingând record după record. În acest context, populaţia ţării se refugiază în bitcoin, potrivit Quartz.

    Fondul Monetar Internaţional prezice că preţurile de consum în regiune vor creşte cu încă 14.000% anul accesta.

    Hiperinflaţia duce lucrurile de la insuportabil înspre imposibil, iar Venezuela se apropie de o catastrofă. Cu bolivarul aproape mort, mâncarea, proviziile şi medicamentele devin un calvar pentru majoritatea cetăţenilor.

    Preşedintele Nicolas Maduro nu poate controla deprecierea bolivarului, aşa că singura soluţie de criză rămân criptomonedele. Tranzacţiile bolivar-bitcoin au atins niveluri record.

    Dacă volumele săptămânale de tranzacţionare cu bitcoin erau aproape de zero în Venezuela în urmă cu doi ani, astăzi ele se apropie de 1.600 de bitcoin pe săptămână.

    În mod normal, criptomonedele reprezintă o investiţie speculativă. Însă, pentru ţări precum Venezuela – unde o criză se termină cu începutul unei alte crize – criptomonedele au devenit ultimul refugiu în contextul unui sistem financiar defect.

    Chiar şi guvernul condus de Maduro vrea să înlocuiască bolivarul cu propria criptomonedă – Petro – bazată pe preţul petrolului, însă analiştii susţin că sunt slabe şansele ca această monedă digitală să repare economia statului.

    Miercuri la ora 11.00, bitcoin se tranzacţiona la 6.600 de dolari, la o capitalizare de piaţă de 112,6 miliarde dolari, potrivit coinmarketcap.com

    Banii s-au devalorizat atât de mult încât oamenii preferă să îşi facă genţi din bancnote, decât să îşi cumpere genţi, iar preşedintele Nicolas Maduro a fost reales pentru un nou mandat, potrivit Quartz.

    Cu rafturi goale în majoritatea supermarketurilor, cu cutii cu alimente – subvenţii guvernamentale – în valoare de 0,12 dolari (n.red: 45 bani) per cutie, care conţin orez, ulei, grâne şi lapte praf, cu costurile de trai la niveluri fără precedent, cetăţenii Venezuelei l-au ales încă o dată pe Nicolas Maduro preşedinte, pentru un mandat de şase ani, cu 67,% din voturi, potrivit CNN.

    Statele Unite au anunţat deja că nu vor recunoaşte rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică şi că vor impune noi sancţiuni împotriva regiumului condus de Maduro. Anterior, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Mexic şi Peru au condamnat decizia de organizare a alegerilor anticipate şi au avertizat că este posibil să nu recunoască rezultatele scrutinului prezidenţial.

    În luna martie, Maduro a anunţat încă o creştere cu 58% a salariului minim din Venezuela şi o creştere cu 67% a alimentelor servite populaţiei drept ajutoare guvernamentale.

    Salariul minim ajungea la 164.885 de bolivari, care reprezentau doar 6,13 dolari la cursul de schimb din luna martie.

    Venezuela a crescut în mod repetat salariile minime dar nu a reuşit să ţină pasul cu inflaţia. În ianuarie 2017, Maduro a crescut salariul minim lunar cu 50%, ajungând la 104.358 bolivari. La acel moment, această sumă era echivalentul a 31,17 dolari, potrivit cursului neoficial de schimb pe care milioane de venezueleni îl urmăresc.

    În alte cuvinte, în ciuda creşterilor, noul salariu minim va valora  mai puţin de o cincime din ce ar fi valorat cu un an în urmă.

    Corupţia, managementul precar şi preţurile îngheţate au dus la colapsul economiei din Venezuela. În încercarea de a îmbuna alegătorii, Maduro a crescut salariul minim de mai multe ori în ultimii ani. Criticii susţin că aceste creşteri sunt susţinute doar de tipărirea constantă a banilor şi au ca unic efect alimentarea hiperinflaţiei din Venezuela.

    Fondul Monetar Internaţional a estimat în ianuarie că inflaţia în Venezuela ar putea atinge nivelul de 13.000%. Anul trecut, un dolar valora 4.200 de bolivari. Astăzi, un dolar valorează 213.200 de bolivari.

    Creşterile masive de preţuri au rezultat în deficienţe extreme de alimente, medicamente şi alte produse esenţiale.

    Potrivit CNN Money, un studiu publicat recent a descoperit că 64% dintre locuitorii ţării au pierdut în greutate anul trecut din cauza lipsei de alimente.

    Pierderea medie per individ a fost de 11,3 kg, în creştere faţă de 8,1 kg în 2016, potrivit profesorilor de la Universitatea Centrală din Venezuela.

    Un salariu mediu de 110.000 bolivari pe săptămână reprezintă doar 50 de cenţi în Venezuela, din cauza nivelului la care a ajuns inflaţia ţării, potrivit Bloomberg.

    Publicaţia americană descrie cazul unui angajat din industria petrolului, locuitor al ţării din America de Sud, care lucrează timp de opt ore pe zi pentru a se menţine la limita subzistenţei. Pablo Ruiz, 55 ani, câştigă 110.000 de bolivari pe săptămână – care valorează doar 50 de cenţi la rata de schimb de pe piaţa neagră – cu care îşi poate permite mai puţin de un kilogram de făină sau de orez pe zi. Singurele proteine pe care le consumă provin dintr-o conservă de ton de 170 de grame primită drept ajutor guvernamental de la stat. Aceste ajutoare sunt primite de familiile din Venezuela o dată la 45 de zile.

    „Nu am mai mâncat carne de două luni”, spune el. „Ultima dată când am făcut-o mi-am cheltuit salariul pe o lună pentru o masă cu pui”.

    Foametea grăbeşte prăbuşirea industriei petroliere din Venezuela, încât muncitorii suferă de malnutruţie şi sunt prea slăbiţi pentru muncă grea. În condiţiile actuale mâncarea a devenit mai importantă decât locul de muncă, iar mii de oameni îşi dau demisia pentru că nu mai pot face faţă din punct de vedere fizic. Absenteismul şi demisiile în masă se transpun în din ce în ce mai puţini produc petrolul care mai ţine economia în viaţă.

     

    Venezuela, o autocraţie socialistă care a fost la un moment dat cea mai prosperă economie din America de Sud, suferă un colaps fără precedent, PIB-ul prăbuşindu-se cu 40% în ultimii 5 ani. Petroleos de Venezuela, compania petrolieră de stat, grindă de susţinere pentru economie, a picat într-un haos administrativ încât conducătorii statului au înlocuit experiţii manageri cu oameni loiali, în cadrul unui val de corupţie care macină economia ţării şi calitatea vieţii din ţară. Producţia de petrol a scăzut la jumătate în ultimii 16 ani. Distribuţia zilnică a scăzut la 1,77 de milioane de barili în ianuarie, de la un maxim de 3,34 milioane de barili în 2001.

    Principalii factori care au dus la acest declin al industriei sunt lipsa investiţiilor în mentenanţă şi exporare. Recent si foametea a devenit un factor important. Un sondaj realizat de trei universităţi locale au descoperit că peste 64% dintre rezidenţii ţării au pierdut din greutate în 2017, în medie 11 kilograme. Peste 61% din respondenţii au spus că s-au dus la culcare fără a mânca în fiecare seară din ultimele trei luni.

    Ivan Freitas, lider de sindicat şi critic vocal al regimului condus de preşedintele Nicolas Maduro, a transmis că în regiunea Zulia, 12 muncitori s-au prăbuşit la muncă în lunile noiembrie-decembrie din cauza malnutriţiei şi au fost scoşi de pe platformele de foraj pentru a primi tratament. Din în ce în ce mai mulţi cedează fizic în fiecare zi, a spus el.

    Luis Diaz, angajat în regiunea Puerto La Cruz, situată la 320 de kilometri de Caracas, a spus că sindicatul a ridicat în repetate rânduri în faţa conducerii problema malnutriţiei care afectează grav muncitorii. Rafinăriile din regiunea Puerto La Cruz produce aproximativ 89% din petrolul care merge spre export, potrivit datelor colectate de Bloomberg. Aproximativ 42.000 de oameni lucrează la facilităţile respective, procesând petrolul extras din bazinul Orinoco. Chevron, Statoil, Total şi Rosneft PJSC sunt în parteneriat cu statul pentru a-i ajuta să-şi trimită petrolul spre pieţele internaţionale.

    Astăzi, producţia din Venezuela ar putea fi oprită cu totul, iar analiştii se tem că asta ar duce preţul petrolului la 100 de dolari per baril şi ar destabiliza pieţele internaţionale.

     

     

  • Prăbuşirea Venezuelei continuă în ritm accelerat: FMI estimează inflaţia la 14.000% pentru sfârşitul anului, iar cetăţenii îşi caută refugiu în bitcoin

    Venezuela nu mai poate face faţă inflaţiei, iar preţurile bunurilor de consum continuă să crească, atingând record după record. În acest context, populaţia ţării se refugiază în bitcoin, potrivit Quartz.

    Fondul Monetar Internaţional prezice că preţurile de consum în regiune vor creşte cu încă 14.000% anul accesta.

    Hiperinflaţia duce lucrurile de la insuportabil înspre imposibil, iar Venezuela se apropie de o catastrofă. Cu bolivarul aproape mort, mâncarea, proviziile şi medicamentele devin un calvar pentru majoritatea cetăţenilor.

    Preşedintele Nicolas Maduro nu poate controla deprecierea bolivarului, aşa că singura soluţie de criză rămân criptomonedele. Tranzacţiile bolivar-bitcoin au atins niveluri record.

    Dacă volumele săptămânale de tranzacţionare cu bitcoin erau aproape de zero în Venezuela în urmă cu doi ani, astăzi ele se apropie de 1.600 de bitcoin pe săptămână.

    În mod normal, criptomonedele reprezintă o investiţie speculativă. Însă, pentru ţări precum Venezuela – unde o criză se termină cu începutul unei alte crize – criptomonedele au devenit ultimul refugiu în contextul unui sistem financiar defect.

    Chiar şi guvernul condus de Maduro vrea să înlocuiască bolivarul cu propria criptomonedă – Petro – bazată pe preţul petrolului, însă analiştii susţin că sunt slabe şansele ca această monedă digitală să repare economia statului.

    Miercuri la ora 11.00, bitcoin se tranzacţiona la 6.600 de dolari, la o capitalizare de piaţă de 112,6 miliarde dolari, potrivit coinmarketcap.com

    Banii s-au devalorizat atât de mult încât oamenii preferă să îşi facă genţi din bancnote, decât să îşi cumpere genţi, iar preşedintele Nicolas Maduro a fost reales pentru un nou mandat, potrivit Quartz.

    Cu rafturi goale în majoritatea supermarketurilor, cu cutii cu alimente – subvenţii guvernamentale – în valoare de 0,12 dolari (n.red: 45 bani) per cutie, care conţin orez, ulei, grâne şi lapte praf, cu costurile de trai la niveluri fără precedent, cetăţenii Venezuelei l-au ales încă o dată pe Nicolas Maduro preşedinte, pentru un mandat de şase ani, cu 67,% din voturi, potrivit CNN.

    Statele Unite au anunţat deja că nu vor recunoaşte rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică şi că vor impune noi sancţiuni împotriva regiumului condus de Maduro. Anterior, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Mexic şi Peru au condamnat decizia de organizare a alegerilor anticipate şi au avertizat că este posibil să nu recunoască rezultatele scrutinului prezidenţial.

    În luna martie, Maduro a anunţat încă o creştere cu 58% a salariului minim din Venezuela şi o creştere cu 67% a alimentelor servite populaţiei drept ajutoare guvernamentale.

    Salariul minim ajungea la 164.885 de bolivari, care reprezentau doar 6,13 dolari la cursul de schimb din luna martie.

    Venezuela a crescut în mod repetat salariile minime dar nu a reuşit să ţină pasul cu inflaţia. În ianuarie 2017, Maduro a crescut salariul minim lunar cu 50%, ajungând la 104.358 bolivari. La acel moment, această sumă era echivalentul a 31,17 dolari, potrivit cursului neoficial de schimb pe care milioane de venezueleni îl urmăresc.

    În alte cuvinte, în ciuda creşterilor, noul salariu minim va valora  mai puţin de o cincime din ce ar fi valorat cu un an în urmă.

    Corupţia, managementul precar şi preţurile îngheţate au dus la colapsul economiei din Venezuela. În încercarea de a îmbuna alegătorii, Maduro a crescut salariul minim de mai multe ori în ultimii ani. Criticii susţin că aceste creşteri sunt susţinute doar de tipărirea constantă a banilor şi au ca unic efect alimentarea hiperinflaţiei din Venezuela.

    Fondul Monetar Internaţional a estimat în ianuarie că inflaţia în Venezuela ar putea atinge nivelul de 13.000%. Anul trecut, un dolar valora 4.200 de bolivari. Astăzi, un dolar valorează 213.200 de bolivari.

    Creşterile masive de preţuri au rezultat în deficienţe extreme de alimente, medicamente şi alte produse esenţiale.

    Potrivit CNN Money, un studiu publicat recent a descoperit că 64% dintre locuitorii ţării au pierdut în greutate anul trecut din cauza lipsei de alimente.

    Pierderea medie per individ a fost de 11,3 kg, în creştere faţă de 8,1 kg în 2016, potrivit profesorilor de la Universitatea Centrală din Venezuela.

    Un salariu mediu de 110.000 bolivari pe săptămână reprezintă doar 50 de cenţi în Venezuela, din cauza nivelului la care a ajuns inflaţia ţării, potrivit Bloomberg.

    Publicaţia americană descrie cazul unui angajat din industria petrolului, locuitor al ţării din America de Sud, care lucrează timp de opt ore pe zi pentru a se menţine la limita subzistenţei. Pablo Ruiz, 55 ani, câştigă 110.000 de bolivari pe săptămână – care valorează doar 50 de cenţi la rata de schimb de pe piaţa neagră – cu care îşi poate permite mai puţin de un kilogram de făină sau de orez pe zi. Singurele proteine pe care le consumă provin dintr-o conservă de ton de 170 de grame primită drept ajutor guvernamental de la stat. Aceste ajutoare sunt primite de familiile din Venezuela o dată la 45 de zile.

    „Nu am mai mâncat carne de două luni”, spune el. „Ultima dată când am făcut-o mi-am cheltuit salariul pe o lună pentru o masă cu pui”.

    Foametea grăbeşte prăbuşirea industriei petroliere din Venezuela, încât muncitorii suferă de malnutruţie şi sunt prea slăbiţi pentru muncă grea. În condiţiile actuale mâncarea a devenit mai importantă decât locul de muncă, iar mii de oameni îşi dau demisia pentru că nu mai pot face faţă din punct de vedere fizic. Absenteismul şi demisiile în masă se transpun în din ce în ce mai puţini produc petrolul care mai ţine economia în viaţă.

     

    Venezuela, o autocraţie socialistă care a fost la un moment dat cea mai prosperă economie din America de Sud, suferă un colaps fără precedent, PIB-ul prăbuşindu-se cu 40% în ultimii 5 ani. Petroleos de Venezuela, compania petrolieră de stat, grindă de susţinere pentru economie, a picat într-un haos administrativ încât conducătorii statului au înlocuit experiţii manageri cu oameni loiali, în cadrul unui val de corupţie care macină economia ţării şi calitatea vieţii din ţară. Producţia de petrol a scăzut la jumătate în ultimii 16 ani. Distribuţia zilnică a scăzut la 1,77 de milioane de barili în ianuarie, de la un maxim de 3,34 milioane de barili în 2001.

    Principalii factori care au dus la acest declin al industriei sunt lipsa investiţiilor în mentenanţă şi exporare. Recent si foametea a devenit un factor important. Un sondaj realizat de trei universităţi locale au descoperit că peste 64% dintre rezidenţii ţării au pierdut din greutate în 2017, în medie 11 kilograme. Peste 61% din respondenţii au spus că s-au dus la culcare fără a mânca în fiecare seară din ultimele trei luni.

    Ivan Freitas, lider de sindicat şi critic vocal al regimului condus de preşedintele Nicolas Maduro, a transmis că în regiunea Zulia, 12 muncitori s-au prăbuşit la muncă în lunile noiembrie-decembrie din cauza malnutriţiei şi au fost scoşi de pe platformele de foraj pentru a primi tratament. Din în ce în ce mai mulţi cedează fizic în fiecare zi, a spus el.

    Luis Diaz, angajat în regiunea Puerto La Cruz, situată la 320 de kilometri de Caracas, a spus că sindicatul a ridicat în repetate rânduri în faţa conducerii problema malnutriţiei care afectează grav muncitorii. Rafinăriile din regiunea Puerto La Cruz produce aproximativ 89% din petrolul care merge spre export, potrivit datelor colectate de Bloomberg. Aproximativ 42.000 de oameni lucrează la facilităţile respective, procesând petrolul extras din bazinul Orinoco. Chevron, Statoil, Total şi Rosneft PJSC sunt în parteneriat cu statul pentru a-i ajuta să-şi trimită petrolul spre pieţele internaţionale.

    Astăzi, producţia din Venezuela ar putea fi oprită cu totul, iar analiştii se tem că asta ar duce preţul petrolului la 100 de dolari per baril şi ar destabiliza pieţele internaţionale.