BusinessMagazin

Tag: vaccinuri

  • Consilierul medical şef al Marii Britanii avertizează: Ar putea dura circa cinci ani până vaccinurile vor face faţă în totalitate variantelor de Covid. Britanicii ar putea primi o a treia doză înainte de începerea iernii

    Principala autoritate medicală din Anglia a avertizat că iarna de anul acesta va continua să aducă probleme sistemului de sănătate din ţară în ciuda eficientului program de vaccinare din Regatul Unit, transmite CNBC.

    Britanicii au amânat săptămâna aceasta noua rundă de relaxare a restricţiilor din cauza infecţiilor provocate de varianta delta a coronavirusului, descoperită iniţial în India.

    Chris Witty, care deţine funcţia de consilier medical şef al Marii Britanii, spune că valul actual de Covid-19 ar putea fi urmat de o noi focare în timpul iernii, adăugând că „virusul nu ne-a oferit ultima sa surpriză şi vor exista mai multe tulpini în perioada următoare”.

    Witty notează că ar dura aproximativ cinci ani până vaccinurile vor face faţă în totalitate multitudinii de variante ale coronavirusului, urmând să fie nevoie de administrarea unei a treia doze de-a lungul populaţiei

    În Marea Britanie, unde varianta delta este responsabilă pentru marea majoritate a cazurilor noi, infecţiile au crescut rapid în rândurile tinerilor şi nevaccinaţilor, fapt ce a dus din nou la creşterea ritmului de spitalizări.

    O analiză a serviciul sanitar din Anglia arată că două doze de Pfizer/BioNTech sau Oxford-AstraZeneca sunt extrem de eficiente împotriva spitalizărilor cauzate de varianta delta.

    Însă unele vaccinuri sunt mai puţin eficiente decât altele. De exemplu, Secretarul de Stat pentru Sănătate Publică, Matt Hancock, susţine că a început deja negocierile comerciale cu AstraZeneca pentru asigurarea unui vaccin alternativ, care a fost adaptat să combată varianta descoperită prima dată în Africa de Sud.

    Între timp, testele pentru administrarea unei a treia doze sunt în plin efect în Marea Britanie, existând raportate conform cărora populaţia care a efectuat rapelul ar putea fi vaccinată încă o dată înainte de începerea iernii.

    Peste 42 de milioane de oameni au primit prima doză a vaccinului în Regatul Unit, adică 80% din populaţia adultă, efectuând rapelul peste 30 de milioane de persoane.

     

  • Când vremurile disperate cer măsuri disperate: Moscova declară vaccinurile obligatorii pentru majoritatea angajaţilor pe măsură de infecţiile continuă să crească

    Moscova a declarat vaccinurile obligatorii pentru o bună parte din populaţia oraşului în condiţiile în care Rusia se confruntă cu un ritm de creştere al cazurilor de Covid-19 şi un scepticism masiv cu privire la cele trei vaccinuri produse local, transmite Financial Times.

    Oficialii din domeniul sănătăţii au anunţat miercuri că angajatorii din majoritatea industriilor vor fi obligaţi să îşi vaccineze complet cel puţin 60% din staff până pe 15 august.

    Mişcarea subliniază eşecul campaniei de inoculare din Rusia. Doar 14 milioane de oameni s-au vaccinat complet împotriva virusului, având în vedere că Rusia are o populaţie de circa 145 de milioane de locuitori.

    Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că doar 1,8 milioane din aproximativ 20 de milioane de persoane care locuiesc în capitală şi suburbiile sale au primit până acum a doua doză a vaccinului, situaţie ce poate duce la „moartea a mii de moscoviţi” dacă ratele de vaccinare nu recuperează teren.

    „Depinde de voi… În timp ce vizitaţi locuri publice şi intraţi în contact cu alţi oameni, deveniţi pare a procesului epidemiologic, fie că vă place sau nu”, reiese dintr-un text publicat pe blogul lui Sobianin.

    Decretul se aplică industriei serviciilor, saloanelor de înfrumuseţare, restaurantelor, barurilor, sucursalelor bancare, culturii, sporturilor, transportului public, dar şi funcţionarilor publici, angajaţilor municipali, profesorilor, asistenţilor sociali şi angajaţilor din sănătate.

    Decizia Moscovei vine după ce Rusia a declarat că a abordat pandemia mult mai bine decât majoritatea ţărilor.

    Preşedintele Vladimir Putin a declarat la sfârşitul lunii mai că vaccinurile obligatorii ar fi „nerealiste şi imposibile”, susţinând ulterior că „viaţa revine treptat la normal”, chiar dacă „jumătate din populaţie rămâne acasă”.

    Ţinând cont de măsurile uşoare de carantină şi lipsa încrederii publicului în vaccinurile dezvoltate în Rusia, cazurile de coronavirus au ajuns în ultimele săptămâni la cel mai înalt nivel de la cel de-al doilea val al pandemiei.

    Rusia a înregistrat miercuri 13.397 de infecţii. Aproape 7.000 au fost raportate în Moscova şi suburbiile sale.

    În ciuda datelor, pe care oficialii le pun în spatele variantei Delta a virusului, majoritatea ruşilor nu prezintă nicio intenţie de a se vaccina, potrivit sondajelor.

    Dimitri Peskov, purtător de cuvânt al preşedintelui Putin, le-a spus reporterilor că Rusia nu plănuieşte să declare obligatorii vaccinurile la nivel naţional. De asemenea, Kremlinul a încercat să îl distanţeze pe liderul rus de nepopularele măsuri de lockdown de anul trecut, transmiţându-le autorităţilor locale – precum Sobianin – să preia conducerea în ceea ce priveşte aplicarea restricţiilor.

     

  • Avertisment al OMS: Coronavirusul se mişcă mai repede decât vaccinurile

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) avertizează că noul coronavirus se mişcă mai repede decât vaccinurile şi a anunţat că promisiunea ţărilor din G7 de a împărţi un miliard de doze câtre naţiunile sărace nu este suficientă.

    „Acesta este un mare ajutor, dar avem nevoie de mai mult şi avem nevoie de ele mai repede. În acest moment, virusul se mişcă mai repede decât distribuţia globală a vaccinurilor. Peste 10.000 de oameni mor în fiecare zi… aceste comunităţi au nevoie de vaccinuri şi au nevoie de ele acum, nu de anul viitor”, a declarat jurnaliştilor şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    Liderii din domeniul sănătăţii globale au avertizat, de asemenea, că angajamentul a fost prea mic, prea târziu, fiind necesare mai mult de 11 miliarde de doze.

    Confruntaţi cu inechitatea accesului la vaccin, liderii G7 s-au angajat în timpul summitului din weekend să doneze un total de peste un miliard de doze, în creştere faţă de cele 130 milioane promise în februarie.

    Discrepanţa între vaccinarea în ţările G7 şi ţările cu venituri mici este de 73 la 1, potrivit Bancii Mondiale.

    Programul Covax condus de OMS a livrat până acum 87 de millioane de doze de vaccin către 131 de ţări, mult mai puţine decât se anticipase. OMS doreşte cel puţin 70% din populaţia lumii să fie vaccinată până la următoarea reuniune a G7 din Germania ce va avea loc anul viitor.

    „Pentru a face acest lucru, avem nevoie de 11 miliarde de doze”, a spus Tedros.

    OMS şi partenerii săi au evidenţiat, de asemenea, nevoia disperată de fonduri pentru a depăşi pandemia.

    În acest an sunt necesare peste 16 miliarde de dolari pentru a finanţa pe deplin eforturile de accelerare pentru un acces uşor la diagnostic, tratamente şi vaccinuri Covid-19.

    Această cifră reprezintă mai puţin de un procent din cheltuielile globale mondiale de apărare, a declarat directorul OMS pentru situaţii de urgenţă, Michael Ryan, adăugând: „Sigur ne putem permite un procent din asta pentru a salva vieţi şi a pune capăt acestei pandemii”.

  • Liderii grupului G7 anunţă că vor dona un miliard de vaccinuri anti-Covid-19 către cele mai sărace ţări din lume. Ce implică summit-ul în care sunt prezente cele mai industrializate ţări din lume

    Liderii G7, din care fac parte cele mai industrializate ţări din lume, au deschis astăzi un summit care se va întinde pe trei zile, principalele subiecte fiind încheierea pandemiei de Covid-19 şi abordarea schimbărilor climatice. De asemenea, cei şapte lideri au promis că vor dona un miliard de vaccinuri către cele mai sărace ţări la nivel mondial, notează France24.

    Preşedintele american Joe Biden şi colegii lui din Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia şi Japonia se vor întâlni faţă în faţă pentru prima dată în ultimii doi ani, după ce pandemia a oprit desfăşurarea summit-ului din 2020.

    Analiştii se aşteaptă ca summit-ul de anul acesta să lanseze avertismente la adresa Rusiei şi Chinei, Joe Biden urmând să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul unui summit din Geneva, organizat pe data de 16 iunie.

    După ce a ajuns în Marea Britanie în ceea ce reprezintă primul său tur internaţional din funcţia de preşedinte, Biden a declarat că „Statele Unite s-au întors şi democraţiile lumii sunt împreună”, prin contrast strategia aleasă de predecesorul său, Donald Trump, marcată de sloganul „America first”.

    Inspirându-se din declaraţiile lui Biden conform cărora SUA vor dona 500 de milioane de vaccinuri de-a lungul naţiunilor sărace, prim-ministrul britanic Boris Johnson a promis că Regatul Unit va oferi în următorul an „cel puţin” 100 de milioane de doze aflate în surplus.

    Per total, liderii G7 au anunţat că vor oferi până la un miliard de vaccinuri anti-coronavirus „pentru a încheia pandemia în 2022”, conform Downing Street.

     

  • Dragoş Damina, CEO Terapia: Vaccinuri gratuite pentru toata lumea si, aparent fara legatura, doua nume de clasici ai capitalismului de oportunitate, Milton Friedman si Campbell McConnell

    La o simpla cautare pe google apare ca cei doi sunt doar unii dintre capitalistii care au popularizat si au dat un sens economic de oportunitate expresiei “nu exista pranz gratuit” (“There is no such thing as free lunch”, cu acronimul TANSTAFL), teorie care de altfel este folosita si in multe alte domenii; inclusiv in cel al relatiilor sociale, nu exista un favor fara un contra-favor.

    Cand se discuta in decembrie despre vaccinare, am facut un apel cat se poate de practic, spunand vaccinati-va acum, este pe gratis, iar in scurt timp va fi (indirect) obligatoriu. Au fost multe comentarii anatomice la adresa mea care au trebuit moderate…..

    Iata ca vaccinarea devine o necesitate practica prin certificatul european de vaccinare, la un moment in care (coincidental?) in Romania apar dezbateri publice hilare cu privire la gratuitatea vaccinului. Ca sa clarificam pentru ultimii naivi, discutiile sunt politicianiste, pentru ca vaccinul nici acum nu este gratuit, costurile de achizitie – care este facuta de UE, lucru bun de altfel, pentru ca se pot negocia tarife engros – urmand a fi alocate  in final catre tarile care l-au utilizat; asadar, avem senzatia ca este gratuit pentru nu-l platim direct din buzunar, dar o sa-l platim in cele din urma de pe vreo alocare bugetara, noi, cei care platin taxe si impozite. Sau, daca nu sunt bani la buget, o sa-i platim dintr-un deficit de pe undeva, FNUASS are deja un deficit de peste 3 miliarde de lei in 2021 datorita pandemiei.

    Sa facem un calcul gen estimare educata: 20 milioane de doze pentru imunizarea a 10 milioane de romani, la un pret estimativ de 10 Euro / doza inseamna 200 milioane Euro. Am si un calcul un pic mai precis al vaccinurilor utilizate pana in prezent, 85 milioane de Euro (numarul dozelor utilizate, circa 7,4 milioane, inmultit cu preturile care s-au scurs din greseala in presa). Acest efort nu poate fi dus de la buget pentru intotdeauna, asadar este evident ca undeva din 2022, daca va fi nevoie de rapel el va fi facut de multi dintre noi direct din buzunar.

    Cea mai buna politica publica din 2022 ar trebui sa fie gratuitatea pentru categoriile de risc si achizitia personala pentru restul populatiei, asa cum se face pentru vaccinul anti-gripal. Dar banii pentru gratuitati tot trebuie sa vina de undeva, adica de la noi, platitorii de taxe.

    Sau poate ma insel si intr-adevar companiile farmaceutice vor da vaccinul pe gratis. Succes celor care cred ca exista pranzuri gratuite.

     

     

     

     

     

  • BioNTech alege Singapore drept următorul centru regional al companiei: Grupul german plănuieşte să construiască o nouă unitate de producţie pentru vaccinurile bazate pe ARN mesager

    BioNTech a declarat luni că plănuieşte să înfiinţeze un sediu regional şi să construiască o nouă unitate de dezvoltare a vaccinurilor bazate pe tehnologia ARN mesager în Singapore, semn că grupul german continuă să îşi extindă reţeaua de producţie, transmite Reuters.

    De asemenea, firma intenţionează să producă o serie de medicamente care ar trata cancerul şi mai multe boli infecţioase.

    Compania cu sediul în Mainz spune că plănuieşte să deschidă birourile din Singapore în 2021 şi se aşteaptă ca fabrica să fie 100% operaţională până în 2023, creând până la 80 de joburi în ţara din sud-estul Asiei.

    „Implementarea unui număr cât mai mare de noduri în cadrul reţelei noastre de producţie este un pas strategic important în ceea ce priveşte construirea unei amprente globale”, spune Ugur Şahin, cofondator şi CEO BioNTech, estimând investiţia la câteva sute de milioane de dolari.

    Principalii producători de vaccinuri se confruntă cu tot mai multă presiune în ultimul timp, fiind forţaţi să împartă brevetele pentru serurile anti-coronavirus pentru a ajută ţările mai puţin dezvoltate.

    BioNTech şi Pfizer au declarat că pot produce până la 3 miliarde de doze în 2021. Grupul american a semnalat săptămâna trecută că ar putea crea împreună cu BioNTech circa 4 miliarde de vaccinuri anul viitor, majoritatea mergând către ţările cu venituri medii şi mici.

    Zilele trecute, Uniunea Europeană a încheiat un nou contract cu Pfizer-BioNTech pentru achiziţia a 1,8 miliarde de vaccinuri anti-COVID-19 (o comandă de 900 de milioane de doze şi o opţiune pentru încă 900 de milioane), potrivit unei declaraţii a Ursulei von der Leyen, preşedinte Comisiei Europene.

     

  • SUA au trecut în tabăra ţărilor sărace care cer ca Big Farma să fie forţate să dea acces la reţetele vaccinurilor contra COVID-19

    Decizia preşedintelui Americii Joe Biden de a se suci cu 180 de grade şi de a susţine cererea Indiei şi Africii de Sud, ţări calamitate de pandemia de COVID-19, la Organizaţia Mondială a Comerţului pentru suspendarea temporară a brevetelor pentru vaccinurile de imunizare a înfuriat multă lume, de la marile companii farma la ziare.

    ♦ Biden a scos SUA din grupul ţărilor bogate producătoare de vaccinuri care se opun cererii Indiei şi Africii de Sud la OMC pentru suspendarea temporară a brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID ♦ În prezent este folosită doar 43% din capacitatea de producţie globală de vaccinuri ♦ Moderna a renunţat temporar la brevetul pentru vaccinul său, însă nu a avut niciun doritor ♦ Observatorii spun că decizia lui Biden este mai mult simbolică pentru că orice hotărâre a OMC are nevoie de consensul tuturor celor 164 de membri.

    Decizia preşedintelui Americii Joe Biden de a se suci cu 180 de grade şi de a susţine cererea Indiei şi Africii de Sud, ţări calamitate de pandemia de COVID-19, la Organizaţia Mondială a Comerţului pentru suspendarea temporară a brevetelor pentru vaccinurile de imunizare a înfuriat multă lume, de la marile companii farma la ziare.

    The Wall Street Journal, portavocea pieţelor financiare din SUA, descrie decizia lui Biden ca fiind încurajarea unui furt de la industria farma. UE, care făcea front comun cu America şi alte state puternice contra presiunilor Indiei, Africii de Sud, dar şi a altor state sărace, este lăsată astfel într-o situaţie jenantă. Pandemia de COVID-19 afectează toate naţiunile lumii, fie că este vorba doar de stres sau, mai rău, de afecţiuni mintale şi mortalitate ridicată, dar disproporţionat. Puterea financiară şi influenţa ţărilor sau puterea de anticipare şi de reacţie a guvernelor au făcut diferenţa.

    În Ungaria, spre exemplu, unde campania de vaccinare a fost mult timp una dintre cele mai eficiente din UE, declinul populaţiei cauzat acum de mortalitate este comparabil cu cel din timpul războiului.

    În India însă impactul pandemiei este mult mai dramatic, deşi cel mai mare producător de vaccinuri din lume este de acolo. Vaccinul AstraZeneca este făcut şi la Serum Institute din India, de unde UE intenţiona să importe, după cum a aflat Reuters, când serul încă era bine privit de naţiunile dezvoltate. Institutul a furnizat zeci de milioane de doze din vaccinul al cărui producător a promis o strategie de vânzări nonprofit către mai mult de 120 de state şi teritorii. Însă producţia din India nu mai poate ţine pasul cu necesităţile ţării în parte din cauza unor decizii luate de SUA şi UE.

    Citiţi continuarea pe www.businessmgazin.ro

     

  • SUA au trecut în tabăra ţărilor sărace care cer ca Big Farma să fie forţate să dea acces la reţetele vaccinurilor contra COVID-19

    Decizia preşedintelui Americii Joe Biden de a se suci cu 180 de grade şi de a susţine cererea Indiei şi Africii de Sud, ţări calamitate de pandemia de COVID-19, la Organizaţia Mondială a Comerţului pentru suspendarea temporară a brevetelor pentru vaccinurile de imunizare a înfuriat multă lume, de la marile companii farma la ziare.

    ♦ Biden a scos SUA din grupul ţărilor bogate producătoare de vaccinuri care se opun cererii Indiei şi Africii de Sud la OMC pentru suspendarea temporară a brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID ♦ În prezent este folosită doar 43% din capacitatea de producţie globală de vaccinuri ♦ Moderna a renunţat temporar la brevetul pentru vaccinul său, însă nu a avut niciun doritor ♦ Observatorii spun că decizia lui Biden este mai mult simbolică pentru că orice hotărâre a OMC are nevoie de consensul tuturor celor 164 de membri.

    Decizia preşedintelui Americii Joe Biden de a se suci cu 180 de grade şi de a susţine cererea Indiei şi Africii de Sud, ţări calamitate de pandemia de COVID-19, la Organizaţia Mondială a Comerţului pentru suspendarea temporară a brevetelor pentru vaccinurile de imunizare a înfuriat multă lume, de la marile companii farma la ziare.

    The Wall Street Journal, portavocea pieţelor financiare din SUA, descrie decizia lui Biden ca fiind încurajarea unui furt de la industria farma. UE, care făcea front comun cu America şi alte state puternice contra presiunilor Indiei, Africii de Sud, dar şi a altor state sărace, este lăsată astfel într-o situaţie jenantă. Pandemia de COVID-19 afectează toate naţiunile lumii, fie că este vorba doar de stres sau, mai rău, de afecţiuni mintale şi mortalitate ridicată, dar disproporţionat. Puterea financiară şi influenţa ţărilor sau puterea de anticipare şi de reacţie a guvernelor au făcut diferenţa.

    În Ungaria, spre exemplu, unde campania de vaccinare a fost mult timp una dintre cele mai eficiente din UE, declinul populaţiei cauzat acum de mortalitate este comparabil cu cel din timpul războiului.

    În India însă impactul pandemiei este mult mai dramatic, deşi cel mai mare producător de vaccinuri din lume este de acolo. Vaccinul AstraZeneca este făcut şi la Serum Institute din India, de unde UE intenţiona să importe, după cum a aflat Reuters, când serul încă era bine privit de naţiunile dezvoltate. Institutul a furnizat zeci de milioane de doze din vaccinul al cărui producător a promis o strategie de vânzări nonprofit către mai mult de 120 de state şi teritorii. Însă producţia din India nu mai poate ţine pasul cu necesităţile ţării în parte din cauza unor decizii luate de SUA şi UE.

    Citiţi continuarea pe www.businessmgazin.ro

     

  • SUA au trecut în tabăra ţărilor sărace care cer ca Big Farma să fie forţate să dea acces la reţetele vaccinurilor contra COVID-19

    ♦ Biden a scos SUA din grupul ţărilor bogate producătoare de vaccinuri care se opun cererii Indiei şi Africii de Sud la OMC pentru suspendarea temporară a brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID ♦ În prezent este folosită doar 43% din capacitatea de producţie globală de vaccinuri ♦ Moderna a renunţat temporar la brevetul pentru vaccinul său, însă nu a avut niciun doritor ♦ Observatorii spun că decizia lui Biden este mai mult simbolică pentru că orice hotărâre a OMC are nevoie de consensul tuturor celor 164 de membri.

    Decizia preşedintelui Americii Joe Biden de a se suci cu 180 de grade şi de a susţine cererea Indiei şi Africii de Sud, ţări calamitate de pandemia de COVID-19, la Organizaţia Mondială a Comerţului pentru suspendarea temporară a brevetelor pentru vaccinurile de imunizare a înfuriat multă lume, de la marile companii farma la ziare.

    The Wall Street Journal, portavocea pieţelor financiare din SUA, descrie decizia lui Biden ca fiind încurajarea unui furt de la industria farma. UE, care făcea front comun cu America şi alte state puternice contra presiunilor Indiei, Africii de Sud, dar şi a altor state sărace, este lăsată astfel într-o situaţie jenantă. Pandemia de COVID-19 afectează toate naţiunile lumii, fie că este vorba doar de stres sau, mai rău, de afecţiuni mintale şi mortalitate ridicată, dar disproporţionat. Puterea financiară şi influenţa ţărilor sau puterea de anticipare şi de reacţie a guvernelor au făcut diferenţa.

    În Ungaria, spre exemplu, unde campania de vaccinare a fost mult timp una dintre cele mai eficiente din UE, declinul populaţiei cauzat acum de mortalitate este comparabil cu cel din timpul războiului.

    În India însă impactul pandemiei este mult mai dramatic, deşi cel mai mare producător de vaccinuri din lume este de acolo. Vaccinul AstraZeneca este făcut şi la Serum Institute din India, de unde UE intenţiona să importe, după cum a aflat Reuters, când serul încă era bine privit de naţiunile dezvoltate. Institutul a furnizat zeci de milioane de doze din vaccinul al cărui producător a promis o strategie de vânzări nonprofit către mai mult de 120 de state şi teritorii. Însă producţia din India nu mai poate ţine pasul cu necesităţile ţării în parte din cauza unor decizii luate de SUA şi UE.

    Washingtonul, de exemplu, a interzis exportul în India al unor materii prime vitale pentru realizarea serului. Biden a revenit însă asupra interdicţiei luna trecută, când a devenit clar că în India pandemia face cele mai mari ravagii din lume, notează The New York Times. De asemenea, cedând presiunilor făcute de parlamentarii democraţi din SUA, de figuri publice şi oameni de ştiinţă, Biden a scos SUA din grupul ţărilor bogate producătoare de vaccinuri care se opun cererii Indiei şi Africii de Sud la OMC pentru suspendarea temporară a brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID.

    Cele două state sunt susţinute de circa 100 de alte guverne şi de mai multe organizaţii internaţionale de prestigiu. Argumentul lor este că suspendarea brevetelor, adică a drepturilor exclusive pentru anumite companii de a produce vaccinul, va permite şi altor producători farma să livreze seruri, accelerând astfel campaniile de vaccinare.

    Câţiva europarlamentari care fac şi ei presiuni la Bruxelles pentru susţinerea suspendării brevetelor arată într-o opinie publicată de EUobserver că în prezent este folosită doar 43% din capacitatea de producţie globală de vaccinuri. „Este o criză de sănătate globală, iar pandemia de COVID-19 cere măsuri extraordinare“, a declarat principalul negociator comercial al SUA  Katherine Tai.

    În urma anunţului de la Washington, acţiunile producătorilor de vaccinuri, printre care Moderna, Novavax şi Pfizer, au scăzut. Pierderea nu ar fi mare având în vedere că pandemia a adus acestor companii – Big Pharma – profituri spectaculoase, iar pentru unele şi fonduri guvernamentale.

    Cel mai mare grup de lobby al industriei a răspuns avertizând că mutarea fără precedent făcută de Biden va pune piedici eforturilor companiilor pentru stăvilirea pandemiei şi va pune în pericol siguranţa.

    Federaţia Internaţională a Producătorilor Farma (IFPMA) a reacţionat spunând că „suspendarea brevetelor nu va duce la majorarea producţiei şi nici nu va furniza soluţiile practice de care este nevoie în lupta cu criza din sănătate. Din contră, va duce probabil la perturbări“. Provocările reale sunt barierele comerciale, limitările din lanţurile de aprovizionare, lipsa de materii prime şi „voinţa statelor bogate de a împărţi dozele de vaccin cu ţările sărace“.

    IFPMA a cerut mai multe acorduri de transfer de tehnologie. Încă de la începutul demersurilor Indiei şi Africii de Sud la OMC, oponenţii lor au susţinut că suspendarea brevetelor va descuraja companiile farma să investească şi pe eventualii noi jucători să intre pe piaţă. De asemenea, o parte dintre ei susţin că efortul este susţinut de cei care vor schimbări semnificative în sistemele de patentare.

    Unii experţi au atras atenţia că suspendarea brevetelor nu va face posibilă fabricarea în masă a vaccinurilor deoarece pentru acest lucru este nevoie şi de tehnologia şi know-how-ul creatorilor. Însă câteva companii farma din lumea emergentă au asigurat că nu au nevoie decât de suspendarea brevetelor. Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, care produce acum cel mai în vogă vaccin, a declarat pentru Yahoo Finance că procesul de fabricaţie implică deja 19 ţări, ceea ce se traduce printr-un efort global pentru o tehnologie care nu exista la scara actuală înainte de pandemie.

    Între timp, Moderna a renunţat temporar la brevetul pentru vaccinul său, însă nu a avut niciun doritor. Dar şi chiar dacă vreun alt producător s-ar fi arătat interesat, spune CEO-ul Stéphane Bancel, compania nu-şi permite să-şi împartă cu altcineva tehnologia sau să aducă un nou partener. În SUA, producătorii farma spun că suspendarea brevetelor va crea un precedent care va frâna inovaţia şi va transfera locuri de muncă în afara ţării.

    Observatorii spun că decizia lui Biden este mai mult simbolică pentru că orice hotărâre a OMC are nevoie de consensul tuturor celor 164 de membri. Iar Tai, de la Departamentul de Comerţ al SUA, a precizat că negocierile vor dura probabil mult timp de-acum încolo, dar şi că Washingtonul va face presiuni şi va ajuta la creşterea producţiei de vaccinuri în întreaga lume. Cei mai proeminenţi opozanţi ai suspendării brevetelor pentru vaccinuri sunt acum UE, Marea Britanie, Japonia, Australia, Canada, Norvegia şi Elveţia.

    Luată prin surprindere şi, spun unii, pusă într-o situaţie jenantă de SUA, Comisia Europeană spune acum că este deschisă la negocieri. La fel şi Londra.

     

     

  • Măsură fără precedent în Serbia: Cetăţenii vor primi 25 de euro dacă se vor vaccina anti-COVID până la finalul lunii mai

    Serbia a promis că le va oferi cetăţenilor echivalentul a 25 de euro dacă se vor vaccina împotriva coronavirusului, notează Euronews.

    Preşedintele Aleksandar Vucic a declarat că iniţiativa îi va răsplăti pe cetăţeni pentru „responsabilitatea” de a se imuniza împotriva COVID-19.

    Persoanele cu vârste de peste 16 ani care au primit deja una sau două doze, sau care se vor vaccina cu cel puţin o doză până pe 31 mai, vor obţine 3.000 de dinari (25 euro), ceea ce se traduce prin 5% din media salarială lunară din Serbia.

    Vucic a adăugat că decizia de a nu te vaccina este „iresponsabilă şi egoistă”, însă a exclus orice formă suplimentară de restricţii. Totuşi, preşedintele a anunţat că angajaţii din sectorul public care nu au fost imunizaţi nu vor putea beneficia de concedii medicale în situaţia în care au contractat virusul SARS-CoV-2.

    Iniţiativa guvernului – prima de acest fel la nivel mondial – vrea să resusciteze campania de inoculare din Serbia şi să reducă scepticismul tot mai mare din rândul cetăţenilor.

    Vucic speră acum ca autorităţile să vaccineze cu o doză cel puţin 55% din populaţia ţării până la sfârşitul lunii mai. Până acum, circa 22% din cei 7 milioane de oameni din Serbia au primit a doua doză, cu mult peste media înregistrată la nivelul Uniunii Europene – 9%.

    Ţara din vestul României a cumpărat milioane de vaccinuri, inclusiv serul chinezesc Sinopharm şi Sputnik V, produs în Rusia. Dozele nu au fost aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentelor.

    România a administrat până acum aproape 5,6 milioane de vaccinuri, acoperind cu prima doză 17,8% din populaţia ţării, în timp ce a doua doză a ajuns la 11% din totalul cetăţenilor.