Vladimir Putin: “Cine spune că nu va duce dorul Uniunii Sovietice nu are inimă. Cine spune că o vrea înapoi nu are creier.”
Tag: URSS
-
Cum a ajuns omul bolnav al Europei cea de-a patra economie a lumii
Cei din vest au descoperit o societate marcată de şomaj, productivitate scăzută şi sărăcie. Au descoperit însă şi o mână de lucru competitivă şi relativ ieftină, precum şi apetit pentru noi produse. Vestul a descoperit oportunităţi – nu doar în Germania de Est, dar şi în alte state ale fostului bloc sovietic, precum România sau Slovacia.
În primii 15 ani de după reunificare, creşterea economică a Germaniei s-a situat mult sub cea din restul zonei euro. Productivitatea a scăzut, iar şomajul a crescut, una dintre urmări fiind o criză imobiliară de proporţii. Diferenţele de salariu dintre Est şi Vest şi încercarea de egalizare a acestora au reprezentat factori decisivi pentru intrarea Germaniei într-o recesiune care a ţinut din 1993 până în 2002.
Unul din efectele reunificării a fost migrarea masivă dinspre est înspre vest; în 1989, 16 milioane de oameni trăiau în Germania de Est. Douăzeci de ani mai târziu, numărul acestora scăzuse la 14 milioane. Conform grupului de cercetare SED-Staat, „nota de plată“ pentru reunificarea Germaniei a fost de 2 trilioane de euro, respectiv investiţiile necesare pentru a reconstrui Estul care suferea după ani de comunism şi după o economie planificată. Decizia de a schimba fiecare marcă germană din Est cu una emisă de băncile din Vest a fost necesară din punct de vedere politic, dar greşită din punct de vedere financiar.
Momentul de răscruce pentru Germania a fost decizia de a rămâne fidelă principiilor economice considerate de alţii ca „învechite“, consideră Wolfgang Streeck, director al Institutului de Studiu al Societăţii din Köln. „În anii ’90, atunci când America a intrat în zona boomului dotcom, Germania a rămas o economie bazată pe producţie.
Acest lucru a fost aspru criticat la momentul respectiv, cel mai bun exemplu fiind chiar articolul din The Economist care spunea că statul a rămas în urmă, că este învechit. Mai mult chiar, economia Germaniei era puternic reglementată de către stat şi angajatorii aveau o mulţime de obligaţii către angajaţi şi către stat. Salariile erau foarte mari, iar lucrătorii aveau putere de decizie.
În Statele Unite sau Marea Britanie, o astfel de organizare economică era văzută ca o condamnare la moarte a sistemului financiar“. În ciuda acestor critici, explică Streeck, acest sistem a fost cel care a salvat Germania şi a transformat-o în puterea mondială de astăzi. „Toate restricţiile şi regulile impuse de stat s-au dovedit în cele din urmă benefice. Companiile au acceptat provocarea şi au câştigat prin inovaţie, concentrându-se mai mult pe ideea de a construi produse de calitate şi mai puţin pe cea de a avea un preţ competitiv.“
La începutul anilor 2000, companiile din Germania jucau deja un rol important în ţările aflate în tranziţie către o economie de piaţă, apreciază Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Politici Economice Internaţionale. „Companiile germane au înţeles foarte bine pieţele externe şi au început să se orienteze către acestea. Germania a făcut asta mai bine decât Franţa sau Marea Britanie, care în mod tradiţional sunt economii orientate spre pieţe externe.“
-
Rusia se pregăteşte pentru Cupa Mondială din 2018. Organizarea, cel mai ambiţios proiect după căderea URSS
Preşedintele rus Vladimir Putin a preluat oficial, după finala Cupei Mondiale din Brazilia, responsabilitatea organizării următoarei ediţii a CM, pentru care sunt necesare investiţii colosale.
“Am găzduit cu succes Jocurile Olimpice de iarnă la Soci. Acum ştim ce înseamnă să organizezi un eveniment de o asemenea amploare”, declara Putin săptămâna trecută.
Liderul de la Kremlin a explicat că Rusia se va inspira din experienţa braziliană, celebrată pentru organizare în ciuda avertismentelor alarmante cu privire la violenţele din ţară, la protestele faţă de Cupa Mondială sau la construirea precipitată a infrastructurilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cine mai face bani din amintirea lui Lenin (VIDEO)
A fost întemeiat în 1946 de către finlandezi simpatizanţi ai regimului sovietic şi prezintă viaţa şi opera lui Lenin, urmând fidel vechea linie a propagandei URSS. Instituţia nu şi-a schimbat abordarea nici după căderea comunismului, scrie Wall Street Journal. Totuşi, muzeul a fost lăsat să funcţioneze de către autorităţile finlandeze, în spiritul democraţiei.
Confruntat cu scăderea numărului de vizitatori, muzeul cere acum părerea publicului despre cum ar trebui să se prezinte, dacă preferă exponate pe tema “KGB” ori “Economie planificată”, a extins magazinul de suveniruri şi are de gând chiar s-o lase mai moale cu propaganda.
-
REPORTAJ: Tânăra generaţie din Rusia tânjeşte după gloria Uniunii Sovietice
La fel ca preşedintele Vladimir Putin, tânăra Oksana Cernîşeva, studentă în primul an la jurnalism la Universitatea Internaţională din Moscova, crede că destrămarea Uniunii Sovietice a fost un dezastru, relatează The Independent, în ediţia online.
“Era uriaşă şi puternică, apoi s-a prăbuşit”, a declarat ea, referindu-se la URSS. Dar dacă pentru Putin regretul vine din gloria pierdută, pentru Cernîşeva, care are doar 18 ani şi s-a născut la cinci ani după destrămarea Uniunii Sovietice, este o opinie bazată aproape în totalitate pe istorisirile nostalgice ale părinţilor, susţine cotidianul britanic.
Decizia lui Putin din acest an de a anexa Crimeea şi de a sprijini mişcările proruse din Ucraina par să rezoneze cu tânăra generaţie, care nu are amintiri din perioada sovietică dar tânjeşte după puterea acesteia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
MESAJUL lui Rogozin despre destrămarea URSS: A venit momentul să strângem pietrele
“În urmă cu 24 de ani, stânca sovietică s-a fracturat pentru prima dată. Şi a urmat o cădere de pietre. Cine ştia atunci că această cădere va continua timp de un sfert de secol? Acum a venit momentul să strângem pietrele”, a scris Rogozin pe contul său de Twitter.
La 12 iunie 1990, Congresul deputaţilor poporului al Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse (RSFRS) a adoptat Declaraţia privind proclamarea suveranităţii Rusiei. După destrămarea URSS (8 decembrie 1991), Sovietul Suprem al RSFSR a proclamat oficial la 25 decembrie 1991 independenţa Rusiei. Noua formaţiune statală a primit denumirea de Federaţia Rusă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Muncitori ruşi vor defila de 1 Mai în Piaţa Roşie, pentru prima dată de la dezmembrarea URSS
“Crimeea a revenit în Rusia, iar sindicatele se întorc în Piaţa Roşie!”, şi-a exprimat entuziasmul, într-o conferinţă de presă Serghei Cernov, preşedintele Federaţiei Sindicatelor de la Moscova.
1 Mai este Ziua Internaţională a Muncii, o zi liberă în Rusia, în care se sărbătoreşte lupta pentru condiţii mai bune de muncă. Sindicatele ruseşti defilează anual cu această ocazie, în majoritatea oraşelor din ţară.
Anul acesta, revenirea simbolică în celebra piaţă, la doi paşi de Kremlin, a fost autorizată de către autorităţi, ca pe timpul URSS, când de 1 Mai se organizau defilări militare şi civile de amploare în faţa liderilor sovietici.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Găgăuzia, între nostalgia faţă de fosta URSS şi teama unui scenariu ucrainean
“Situaţia este explozivă, pericolul este mare, dar, din fericire, în Găgăuzia există politicieni moderaţi care ştiu că dacă (scenariul ucrainean) se repetă, va fi dificil să fie oprit”, a declarat pentru AFP, în acest reportaj, primarul din Comrat, capitala Găgăuziei.
Regiunea reprezintă 5,4% din teritoriul Republicii Moldova, o ţară cu 3,5 milioane de locuitori, majoritatea vorbitori ai limbii române.
Găgăuzia a renunţat în 1994 la veleităţile separatiste, în schimbul unui statut de autonomie, care-i oferă accesul la independenţă în cazul în care Republica Moldova ar decide să se unească cu România.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Un grup de deputaţi ruşi cere judecarea lui Mihail Gorbaciov pentru destrămarea URSS
“Toţi morţii de la Kiev vor fi pe conştiinţa celor care se aflau la Kremlin în 1991 şi care au susţinut destrămarea acestei mari ţări”, a declarat la postul de radio Ecoul Moscovei deputatul naţionalist Mihail Degtiarev, făcând referire la cele aproximativ o sută de persoane ucise în reprimarea protestelor care au condus la demiterea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, în februarie.
Mihail Degtiarev a semnat solicitarea trimisă în acest sens justiţiei împreună cu alţi doi deputaţi ai partidului pro-Kremlin Rusia Unită şi alţi doi reprezentanţi în Parlament ai Partidului Comunist.
Mihail Gorbaciov, în vârstă de 84 de ani, “este un bătrânel, nimeni nu-l va trimite în spatele gratiilor, dar fără acest proces nu vom putea progresa nici ca ţară şi nici ca naţiune”, a adăugat deputatul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Criza din Ucraina vine din Războiul Rece şi ceea ce unii numesc „umilirea Rusiei”. În Crimeea a început împărţirea prăzii
PREŞEDINTELE RUS VLADIMIR PUTIN A REAMINTIT ISTORIA POSTRĂZBOI RECE A RUSIEI ÎNTR-UN DISCURS PRIN CARE A MARCAT ANEXAREA CRIMEEI. Putin a acuzat Vestul că a păcălit Rusia şi a ignorat interesele acesteia în anii care au urmat prăbuşirii URSS. „Au încercat constant să ne împingă într-un colţ pentru poziţia noastră independentă, pentru că am spus lucrurilor pe nume, pentru că nu am fost ipocriţi. Există însă limite. Iar în cazul Ucrainei, partenerii noştri din Vest au depăşit o limită. S-au comportat nepoliticos, iresponsabil şi neprofesionist„, a spus Putin.
Puţini dintre observatorii din Occident susţin acţiunile preşedintelui rus în Ucraina – preluarea controlului prin forţă militară, organizarea rapidă a unui referendum privind secesiunea Crimeei de Ucraina şi alipirea la Rusia, precum şi anexarea intempestivă a regiunii. La nivelul analiştilor s-a format însă o opinie conform căreia situaţia din Ucraina marchează credinţa Kremlinului că „peste 20 de ani de încercări de a avea o relaţie mai bună cu Vestul au fost un eşec„, spune Keith Darden, profesor la Universitatea Americană, din Washington, potrivit Associated Press.
Preluarea rapidă a Crimeei de către Moscova trebuie înţeleasă în contextul modului în care SUA au administrat relaţia cu Rusia de la destrămarea URSS, a spus Jack F. Matlock Jr., ambasador al Statelor Unite la Moscova în perioada de sfârşit a Războiului Rece. „Presupunerea generală că Vestul a forţat colapsul Uniunii Sovietice şi a câştigat astfel Războiul Rece este greşită. Adevărul este că Războiul Rece s-a încheiat prin negocieri în avantajul ambelor părţi„, a scris Matlock într-o opinie publicată de Washington Post. Problema este că de la căderea URSS, SUA „insistă să trateze Rusia ca pe un pierzător„, a adăugat el.
Extinderea NATO în ţările baltice şi Balcani a reprezentat „echivalentul diplomatic al unei lovituri fulgerătoare în vintre„, a scris fostul ambasador.
Conexiunile strategice şi emoţionale ale Rusiei cu Crimeea sunt deosebit de profunde. Kremlinul vede Ucraina drept esenţială în încer-carea sa de a forma o Uniune Eurasiatică, o alianţă a fostelor state sovietice modelată după Uniunea Europeană. Etnicii ruşi sunt majoritari în Crimeea, iar Kremlinul are un contract de închiriere pe termen lung a unei baze navale pentru flota sa de la Marea Neagră.
