BusinessMagazin

Tag: urmarire penala

  • Iohannis anunţă că va încuviinţa urmărirea penală a lui Gabriel Oprea

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, răspunzând unei întrebări, că va da curs solicitării DNA de încuviinţare a urmăririi penale a lui Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă în dosarul morţii lui Bogdan Gigină.

     Întrebat de ziarişti ce va face în privinţa solicitării DNA de începere a urmăririi penale al fostului ministru de Interne Gabriel Oprea, preşedintele a spus că va fi consecvent cu poziţiile exprimate pe tema cererilor justiţiei. ”Cred că mă bănuiţi că rămân coerent cu propriile abordări. Mai simplu: da, voi da curs acestei cereri”, a spus şeful statului.

    Solicitarea DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale pentru ucidere din culpă a lui Gabriel Oprea în dosarul morţii lui Bogdan Gigină a ajuns miercuri la Preşedinţie, urmând ca şeful statului să se proununţe asupra cererii, în condiţiile în care fostul ministru a demisionat din Parlament.

    Procurorii anticorupţie au solicitat Preşedintelui României încuviinţarea urmăririi penale pentru omor din culpă în cazul lui Gabriel Oprea, cererea fiind făcută după ce demisia lui Oprea din Senatul României a fost publicată în Monitorul Oficial.

    În prima fază, cererea a fost trimisă Senatului României însă plenul acestei camere a respins-o. Ulterior, Gabriel Oprea a demisionat din Parlamentul României, astfel că procurorii au revenit cu o a doua cerere, adresată lui Klaus Iohannis, potrivi legii răspunderii ministeriale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a luat act de demisia lui Gabriel Oprea

    Senatorii au luat act marţi de demisia lui Gabriel Oprea din Senat, în absenţa fostului vicepremier şi ministru de interne pentru care DNA ceruse începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină.

    ”Senatul ia act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al dlui. Gabriel Oprea începând cu data de 1 octombrie 2016 şi declară vacant locul de senator ales în circumscripţia 42 Bucureşti, colegiul uninominal nr. 3”, se arată în hotărârea Senatului care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

    După publicarea în Monitorul Oficial, DNA poate cere din nou începerea urmăririi penale, însă cel care va trebui să încuviinţeze solicitarea este preşedintele Klaus Iohannis.

    Decizia de vacantare a mandatului lui Gabriel Oprea a fost luată cu 80 de voturi pentru.

    Gabriel Oprea a demisionat din Senat luni, 26 septembrie 2016 pe fondul protestelor declanşate de respingerea de către plenul Senatului a cererii DNA de începere a urmăririi penale pentru ucidere din culpă în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină.

  • Cine sunt senatorii care au votat împotriva cererii DNA de urmărire penală a lui Gabriel Oprea – GALERIE FOTO

    Senatori de la PSD, ALDE, PRU şi foşti UNPR au votat împotriva cererii de urmărire penală formulate de DNA pe numele lui Gabriel Oprea pentru omor din culpă în cazul poliţistului Bogdan Gigină, printre ei numărându-se Călin Popescu Tăriceanu, Ioan Chelaru sau Ilie Năstase.

    MEDIAFAX a identificat 24 de senatori provenind de la PSD, ALDE, PRU şi foşti UNPR care au votat luni împotriva cererii DNA de urmărire penală a fostului ministru de interne şi vicepremier Gabriel Oprea. Aceştia au introdus bila albă în urna neagră şi invers pentru a respinge ridicarea imunităţii colegului lor de Senat, Gabriel Oprea. Senatorii care au votat luni împotriva cererii DNA sunt:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA cere urmărirea penală a lui Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă, după accidentul în care şi-a pierdut viaţa Bogdan Gigină

     Procurorii anticorupţie au transmis procurorului general al României cererea de încuviinţare a urmăririi penale pentru ucidere din culpă în ceea ce îl priveşte pe fostul viceprim-ministru pentru Securitate Naţională şi ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, actual senator, solicitarea urmând să ajungă la Senatul României.

    Este vorba despre dosarul în care Gabriel Oprea este cercetat pentru abuz în serviciu, cauză deschisă după decesul poliţistului Bogdan Gigină, la data de 20 octombrie 2015, agentul fiind implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a suferit leziuni care i-au cauzat moartea.

    “La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire al ministrului Oprea Gabriel. Acest dispozitiv, asigurat de către Brigada de Poliţie Rutieră din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, era format dintr-un motociclist rutier (victima Gigină Bogdan-Cosmin) şi un echipaj format dintr-un ofiţer şi un agent de poliţie aflaţi într-un autoturism de poliţie rutieră. Acest dispozitiv preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul Oprea Gabriel. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuinţa sa situată în cartierul Cotroceni”, susţin procurorii într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice, pus oficial sub urmărire penală în dosarul Rompetrol II

    Fostul ministru al Finanţelor Publice, Mihai Tănăsescu, a ajuns, vineri dimineaţa, la sediul DIICOT pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile în dosarul Rompetrol II, Tănăsescu fiind suspectat de complicitate la delapidare, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat.

    Mihai Tănăsescu a ajuns vineri dimineaţa la sediul DIICOT pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile în dosarul Rompetrol II, la intrare refuzând să facă vreo declaraţie.

    Tănăsescu este suspectat de complicitate la delapidare, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • DIICOT cere aviz de începere a urmăririi penale pentru patru foşti miniştri,vizaţi în Rompetrol II

    Procurorii DIICOT au cerut Preşedintelui României încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru fosţii ministri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, fiind suspectaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, în dosarul Rompetrol II.

    “În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul economiei şi comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice”, anunţă DIICOT într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Călin Popescu Tăriceanu este urmărit penal

    Călin Popescu Tăriceanu a mers, marţi, la sediul DNA Braşov pentru a lua la cunoştinţă acuzaţiile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, suspiciunile având legătură cu declaraţia de martor pe care a dat-o în dosarul privind retrocedarea ilegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Regale Băneasa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu, acuzat oficial de spălare de bani

    Parchetul General a anunţat oficial, vineri, că Traian Băsescu este cercetat pentru spălare de bani, faptă care ar fi fost comisă în perioada octombrie 2000 – mai 2005, prin încheierea succesivă a mai multor contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile, scrie Mediafax

    “Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Băsescu Traian, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani. În ordonanţa întocmită, procurorii au reţinut că fapta a fost săvârşită în perioada octombrie 2000 – mai 2005, prin încheierea succesivă a mai multor contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Parchetul General.

    Fostul preşedinte al României a mers vineri dimineaţa la Parchet, unde a fost chemat pentru a da declaraţii în legătură cu acuzaţiile care i se aduc.

    Dosarul a fost deschis în urma a două sesizări, una a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării şi o alta a Grupului de Investigaţii Politice. Cauza a fost închisă în anul 2012, procurorii dispunând neînceperea urmăririi penale. În mai 2015, soluţia a fost infirmată de Tribunalul Bucureşti iar dosarul a fost redeschis. In iulie 2015 s-a început urmărirea penală in rem.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa confirmă URMĂRIREA PENALĂ a lui Traian Băsescu în cazul jurnaliştilor răpiţi în Irak

    Instanţa a constatat că este legală şi temeinică ordonanţa procurorilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 23 martie şi a confirmat redeschiderea urmăririi penale în cazul fostului preşedinte Traian Băsescu.

    “În baza art. 335 C. proc. pen. constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.1543/P/2009 din data de 23.03.2015 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică în dosarul cu acelaşi număr şi confirmă redeschiderea urmăririi penale pentru prezumtivele fapte prev. de art. 248 c.p. şi art. 253 ind. 1 c.p., sesizate prin denunţul formulat la data de 19.11.2009 de petiţionarul Vadim Corneliu Tudor, privind pe numitul Traian Băsescu”, se arată în decizia Judecătoriei Sectorului 5.

    Instanţa a mai constatat că a rămas fără obiect cererea de redeschidere a urmăririi penale pentru Vasile Blaga, în urma denunţului formulat de Corneliu Vadim Tudor în 25 noiembrie 2009.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 5 este definitivă.

    Cererea procurorilor de la Parchetul instanţei supreme de confirmare a urmăririi penale în cazul lui Traian Băsescu, în dosarul în care Corneliu Vadim Tudor a depus pe numele fostului preşedinte o plângere privind jurnaliştii răpiţi în Irak, a fost discutată pe 7 octombrie, la Judecătoria Sectorului 5.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu, care a mers la Judecătoria Sectorului 5 la termenul respectiv, a arătat că le-a spus magistraţilor că nu a secretizat nici măcar o foaie din dosar şi că nu el a deţinut dosarul operaţiunilor, rolul său fiind de a coordona instituţiile statului.

    “În declaraţia mea am spus că nu am secretizat nici măcar o foaie din dosarul răpirii jurnaliştilor. Nu era treaba mea partea operativă. Rolul meu a fost să pun cap la cap toate serviciile, ale armetei, SRI şi SIE, pentru a colecta informaţiile şi a face ca aceastea să lucreze în aceeaşi direcţie. Nu eu am avut dosarul operaţiunilor. El a avut cap de filă SIE”, a declarat fostul preşedinte.

    Întrebat dacă ar avea vreun avantaj dacă dosarul ar fi desecretizat, Băsescu a spus că astfel s-ar putea demonstra că reclamaţia împotriva sa este “o prostie”.

    “Categoric da, ar confirma că e o prostie reclamaţia lui Vadim Tudor”, a adăugat Traian Băsescu.

    Dosarul a ajuns la Judecătoria Sectorului 5 în urma unei decizii din 6 august a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit că această instanţă este competentă să judece cazul, pentru că Traian Băsescu nu mai are în prezent vreo calitate oficială.

     

    În 6 august, Traian Băsescu şi copreşedintele PNL Vasile Blaga au fost la ICCJ, fiind citaţi în acest dosar, şi au stat la instanţă doar câteva minute, întrucât nu au mai avut loc audieri, după ce procurorul de caz a invocat o excepţie de necompetenţă materială a instanţei şi a cerut ca dosarul să fie retrimis la Judecătoria Sectorului 5.

    Procurorul a menţionat că, în cazul lui Vasile Blaga, ancheta a fost închisă în 2010, printr-o decizie de neîncepere a urmăririi penale.

    Faţă de Traian Băsescu, însă, nu s-a putut lua atunci o decizie deoarece acesta se bucura de imunitatea funcţiei de preşedinte al României.

    Procurorii de la Parchetului de pe lângă ICCJ au dispus redeschiderea cercetărilor penale în cazul celor trei jurnalişti răpiţi în Irak, în 2005, ca urmare a unei cereri depuse de Corneliu Vadim Tudor, care a decedat în 14 septembrie. Acesta i-a acuzat pe fostul preşedinte Traian Băsescu şi pe copreşedintele PNL Vasile Blaga că se fac vinovaţi de dispariţia a patru milioane de dolari din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români.

    Pentru a putea continua cercetările penale în acest caz, procurorii PICCJ au cerut Judecătoriei Sectorului 5 confirmarea redeschiderii urmăririi penale, iar în urma analizării dosarului, magistraţii instanţei bucureştene au decis că nu sunt competenţi să judece cauza şi au trimis-o magistraţilor de la instanţa supremă.

  • Urmărirea penală extinsă pentru Moisescu, Semenescu şi foşti directori ai Apa Nova, Roche şi Lalague

    Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA Ploieşti, care instrumentează dosarul de corupţie în care este vizată compania Apa Nova, au dispus extinderea urmăririi penale faţă de mai multe dintre persoanele cercetate în acest dosar, noile acuzaţii fiind de evaziune fiscală, spălare de bani sau complicitate la săvârşirea acestor infracţiuni şi interceptări ilegale.

    Joi dimineaţă, la sediul DNA Ploieşti a venit fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu, cercetat pentru trafic de influenţă în acest dosar. La ieşire, Moisescu le-a declarat jurnaliştilor că procurorii i-au adus la cunoştinţă că este suspectat şi de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Tot joi, la DNA Ploieşti, au ajuns şi omul de afaceri Ovidiu Semenescu, cercetat pentru trafic şi cumpărare de influenţă, dar şi fostul director general al Apa Nova Bucureşti, Bruno Roche, în cazul căruia procurorii fac cercetări pentru cumpărare de influenţă, cercetările fiind extinse şi pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    La DNA a fost citat şi un alt fost director general al Apa Nova Laurent Lalague, care însă nu s-a prezentat, trimiţându-şi avocaţii. Şi în cazul său urmărirea penală a fost extinsă pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Miercuri, la sediul DNA Ploieşti au fost audiaţi omul de afaceri Teodor Sterian, administrator al SC SIS Strategy SRL şi finul lui Ovidiu Semenescu, precum şi directoarea Apa Nova Bucureşti, Lavinia Săniuţă, şi directoarea adjunctă Giovana Soare. Cei trei au fost puşi sub control judiciar.

    În acest dosar este cercetat pentru cumpărare şi trafic de influenţă şi Costin Berevoianu, fostul consilier personal al primarului suspendat al Capitalei Sorin Oprescu.

    Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada 2008-2015, Ovidiu-Traian Semenescu, Vlad-Octavian Moisescu şi Costin Berevoianu şi-au traficat influenţa pe care o aveau la reprezentanţii unor instituţii publice din România, în beneficiul agenţilor economici care fac parte din Grupul de firme Veolia Franţa, obţinând în schimb, de la reprezentanţii acestora, sume importante de bani. Banii erau plătiţi sub paravanul unor contracte încheiate cu societăţi aparţinând sau care sunt controlate de cele trei persoane, fără ca în realitate, serviciile prevăzute în contracte să fi fost prestate.

    În perioada 2014 – 15 iunie 2015, Lavinia Teodora Săniuţă, în calitate de director general adjunct la Veolia România, şi începând cu 15 iunie, ca director general al Apa Nova Bucureşti, a dat sume importante de bani lui Semenescu, în urma unei înţelegeri prealabile avută cu acesta, sub forma unor contracte încheiate cu societăţi aparţinând sau care sunt controlate de Ovidiu Semenescu, Vlad Moisescu şi Costin Berevoianu, contracte al căror obiect nu a fost prestat în realitate.

    ”Sumele de bani ar fi fost date pentru ca Semenescu Ovidiu-Traian să intervină, personal sau prin intermediul altor persoane, la reprezentanţii unor instituţii publice din România, în beneficiul agenţilor economici ai Grupului de firme Veolia Franţa, din care face parte şi SC Apa Nova SA Bucureşti. Unele plăţi aferente acestor contracte au fost autorizate de Lavinia Teodora Săniuţă, în calitate de director general al SC Apa Nova Bucureşti SA, respectiv director general adjunct la Veolia România, în perioada menţionată. Banii astfel plătiţi au reprezentat, de fapt, contravaloarea influenţei şi intervenţiilor exercitate de către Semenescu Ovidiu-Traian, Moisescu Vlad-Octavian şi Berevoianu Costin la nivelul instituţiilor publice, cu referire în special la Primăria şi Consiliul Local ale Sectorului 1 Bucureşti, Primăria Generală a Capitalei şi Consiliul General ale municipiului Bucureşti, în favoarea firmelor din Grupul Veolia şi în special a S.C. Apa Nova SA Bucureşti”, arăta DNA.

    În ordonanţa de extindere şi continuare a urmăririi penale se menţionează că angajaţilor SC Apa Nova SA li s-a impus de către directorul general Lavinia Săniuţă să sprijine activitatea ilegală desfăşurată de Ovidiu Semenescu, în interesul firmelor din grupul Veolia. Astfel, directorul general Lavinia Săniuţă ar solicitat directorului financiar să ascundă un contract încheiat cu o anumită firmă, în baza căruia Ovidiu Semenescu ar fi primit suma de 4.000.000 lei.

    ”La nivelul S.C. Apa Nova Bucureşti SA a fost instituit un serviciu de securitate format din foşti lucrători ai serviciilor de informaţii care fac filaje şi interceptări în interesul persoanelor care controlează agentul economic şi care încearcă în acest mod să ţină sub control divulgarea de către angajaţii companiei de date care să conducă la depistarea activităţilor nelegale derulate”, potrivit DNA.

    Totodată, în acelaşi scop, în cursul anului 2010, a fost încheiat contractul cadru cu S.C. SIS Strategy SRL, administrată de Teodor Sterian, finul lui Ovidiu Semenescu, urmat în perioada anilor 2010 – 2015 de contracte similare, având ca obiect efectuarea de filaje şi interceptări ilegale, în interesul persoanelor care controlau Apa Nova Bucureşti, contracte semnate de directorii Bruno Roche, Laurent Lalague şi Lavinia Săniuţă, potrivit DNA.

    Săniuţă a relaţionat cu Sterian începând cu 15 iunie, de când a îndeplinit funcţia de director general al Apa Nova Bucureşti, privind montarea sistemelor de supraveghere în birourile firmei, primirea rapoartelor periodice, întocmite pe baza filajelor şi interceptării ilegale a angajaţilor companiei.

    În perioada 2010 – 2015, Bruno Roche, Laurent Lalague şi Lavinia Săniuţă, în calitate de directori ai Apa Nova Bucureşti, au dispus măsuri de supraveghere, monitorizare şi interceptare ilegale a angajaţilor companiei, exercitate în baza unor contracte încheiate între furnizorul de apă şi SC SIS Strategy S.R.L., societate specializată în desfăşurarea acestor activităţi, ”modalitate în care au ţinut sub control divulgarea de către angajaţii companiei de date, care să conducă la depistarea activităţilor nelegal derulate de aceasta”.

    ”Astfel, s-a indus în permanenţă o stare de teamă angajaţilor, scopul fiind ca aceştia să nu deconspire aspecte din activitatea ilicită a agentului economic. Este de remarcat faptul că, după demararea cercetărilor în prezenţa cauză, respectiv după ce lucrătorii DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti au ridicat prima dată documente de la sediul SC Apa Nova SA, a fost provocat în mod intenţionat un incident, în urma căruia persoanele din conducerea Apa Nova, potenţiali martori în cauză au aflat că există posibilitatea reală să fi fost monitorizaţi prin interceptarea convorbirilor şi filaj, situaţie care le-a accentuat starea de teamă”, mai arăta DNA.

    Totodată, în perioada 2011 – 2013, suspectul Lalague Laurent – în calitate de director financiar, respectiv director general al S.C. Apa Nova S.A. Bucureşti a pretins directorului general al unei societăţi comerciale şi a primit, de la acesta, în mai multe rânduri, sume de bani (cuprinse între 50.000 euro şi 150.000 euro) în total minimum un milion de euro, pentru ca, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să dispună ca Apa Nova Bucureşti să atribuie lucrări respectivei societăţi.

    ”Banii astfel pretinşi erau remişi în numerar, prin intermediul lui Teodor Sterian, această din urmă persoană fiind indicată chiar de către Laurent Lalague”, arătau procurorii.

    În perioada 2011 – 2015, Bruno Roche, Laurent Lalague şi Lavinia Săniuţă, în calitate de administratori ai Apa Nova Bucureşti şi directori generali ai aceleiaşi societăţi, ultima dintre aceştia şi în calitate de director general adjunct la Veolia România, cu complicitatea lui Ovidiu Semenescu, Vlad Miosescu şi Giovanei Soare, au participat la circuite comerciale şi financiare fictive, ce au avut ca scop, înregistrarea în contabilitatea Apa Nova Bucureşti a unor achiziţii fictive, având ca obiect presupuse prestări de servicii şi achiziţii mărfuri, de la mai multe firme.

    ”Firmele respective au emis facturi false care să favorizeze S.C. Apa Nova S.A. Bucureşti, utilizând ca mod de operare, reducerea artificială a profitului impozabil şi a TVA de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăţi şi utilizarea de societăţi comerciale «tip fantomă». După alimentarea conturilor, au avut loc imediat retrageri de numerar, ridicări frecvente de numerar în valori mari cu explicaţia «achiziţii mărfuri», s-au constatat rulaje deosebit de mari în conturile persoanelor fizice implicate, fără ca acestea să justifice, prin veniturile declarate, valoarea acestor transferuri”, preciza DNA

    În cauză, prejudiciu minim stabilit în dauna statului, ca urmare a infracţiunii de evaziune fiscală este de 24.691.980 lei (echivalentul a 5.545.146 euro) reprezentând impozit pe profit şi TVA – 14.815.188 lei. Prejudiciul stabilit ca urmare a infracţiunii de spălare a banilor este de 76.545.141,23 lei (echivalentul a 17.294.819 euro).

    În 24 septembrie, procurorii DNA Ploieşti au ridicat documente de la Apa Nova, Primăria Sectorului 1 şi Primăria Capitalei, într-un dosar care vizează fapte de corupţie ce ar fi fost comise de persoane din conducerea societăţii. De asemenea, anchetatorii au făcut percheziţii şi la cinci locuinţe şi sedii de firme care au legătură cu faptele vizate. O zi mai târziu, procurorii DNA Ploieşti au ridicat documente şi de la sediul Apa Nova Ploieşti, care are contract cu autorităţile din municipiu.