BusinessMagazin

Tag: universitate

  • Universitatea de Vest din Timişoara implementează un proiect în valoare de 4,3 mil. lei pentru integrarea studenţilor pe piaţa muncii

    Universitatea de Vest din Timişoara a dat startul unui proiect în valoare de 4,3 mil. lei, finanţat prin fonduri europene, prin care urmăreşte să crească gradul de ocupabilitate în rândul studenţilor facultăţilor sale.

    Proiectul vizează creşterea nivelului de ocupabilitate în rândul a 325 studenţi ai Universităţii de Vest din Timişoara, viitori absolvenţi, prin consolidarea serviciilor de practică şi prin dezvoltarea abilităţilor şi compeţentelor practice solicitate de piaţa muncii, după cum spun reprezentanţii instituţiei de învăţământ.

    ”Avem în vedere 325 de studenţi, dintre care 35 de studenţi din mediul rural. Ca o particularitate, pentru prima dată, proiectul se adresează tuturor celor 11 facultăţi, nu vor fi domenii care vor fi excluse din proiect. Este un proiect care va avea o durată de implementare de 24 de luni, data de start este 21 septembrie 2020. În prima lună ne-am concentrat pe constituirea echipei de proiect care va implementa proiectul în valoare de 4,3 milioane de lei”, a spus profesorul universitar Flavia Mirela Barna, managerul de proiect, în cadrul conferinţei de lansare a proiectului „Practica de calitate pentru o carieră de succes”.

    Proiectul Universităţii de Vest a fost co-finanţat din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 şi va fi structurat în cinci activităţi principale de consiliere şi orientare profesională pentru studenţi.

    ”Proiectul a fost câştigat în cadrul apelului de proiecte POCU, obiectivul 13 – creşterea numărului de absolvenţi în învăţământul terţiar, deci se adresează atât studenţilor, cât şi masteranzilor. Prin acest proiect ne propunem ca 325 de studenţi ai Universităţii de Vest din Timişoara să poată participa la servicii de practică de calitate în cadrul unui sistem de parteneriate sustenabile, create împreună cu partenerul din cadrul proiectului şi, de asemenea, studenţii să aibă posibilitatea de a îşi dezvolta abilităţile şi competenţele practice solicitate pe piaţa muncii”, adaugă Flavia Mirela Barna.

    Compania parteneră a Universităţii de Vest în acest proiect este compania de resurse umane Gi Group. Rezultatele pe care compania şi instituţia de învăţământ şi le-au asumat în acest proiect prevăd ca 234 de studenţi sau masteranzi să dobândească o calificare la finalul proiectului, ca 130 de studenţi să îşi găsească un loc de muncă, iar 100 de cursanţi să urmeze cursuri de formare.

    ”Obiectivul nostru este crearea de oportunităţi pentru orice persoană care doreşte să se angajeze, orice persoană care îşi doreşte o dezvoltare în carieră, mai ales în contextul actual de pe piaţa muncii. Unul dintre segmentele principale îl reprezintă studenţii şi absolvenţii”, a spus Cristian Huzău,  country manager al firmei de recrutare Gi Group România.

     

     

     

     

  • Parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai (UBB)

    MOL Romania Petroleum Products

    Motivaţie:
    Statisticile europene arată că România este pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenţilor de studii superioare (26% din totalul populaţiei în 2017). Sunt date care ne arată că este nevoie de susţinere pentru a creşte calitatea actului de învăţare şi pentru a face din universităţile româneşti un mediu atractiv pentru studenţi. În acest context, spun reprezentanţii companiei, parteneriatul reprezintă un angajament ferm al MOL România şi al Universităţii Babeş-Bolyai de a moderniza sistemul de învăţământ din România, prin adoptarea standardelor şi bunelor practici utilizate de cele mai prestigioase universităţi din lume, prin îmbunătăţirea condiţiilor şi infrastructurii de învăţare şi prin susţinerea unor metode inovatoare de învăţare, precum competiţiile de studii de caz în afaceri.

    Descrierea proiectului:
    MOL România şi Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca au încheiat în luna ianuarie 2020 un parteneriat pentru susţinerea activităţilor didactice şi a performanţelor academice ale studenţilor Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA). Valoarea totală a proiectelor susţinute de MOL România este de 50.000 de euro. Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai este responsabilă de implementarea propriu-zisă a proiectelor din cadrul programului.

    Efecte:
    Concret, MOL România finanţează în cadrul acestui parteneriat acordarea a 5 burse a câte 1.000 de euro pe an, timp de trei ani, organizarea competiţiilor studenţeşti pe teme economice în următorii 5 ani, respectiv dezvoltarea infrastructurii utilizate de studenţi în procesul de învăţare în afara sălilor de curs. Dezvoltarea infrastructurii de învăţare include crearea a 40 de puncte de studiu, respectiv birouri cu 2 locuri dotate cu elemente care asigură condiţii optime de învăţare pentru studenţi (scaune ergonomice, lampă de birou, staţie pentru încărcarea echipamentelor electronice, priză şi acces la internet), precum şi modernizarea şi renovarea unui spaţiu utilizat de studenţi pentru întâlniri, relaxare, învăţare şi discuţii în echipe sau pregătirea de proiecte. 

  • Aproximativ 1.700 de studenţi ai Universităţii din Manchester se află în autoizolare

    Aproximativ 1.700 de studenţi ai Universităţii din Manchester se află în autoizolare, după ce 127 au fost testaţi pozitiv pentru Covid-19, relatează BBC.

    Studenţii spun că „poliţia şi agenţii de pază sunt afară”, iar autoizolarea le afectază moralul.

    Un purtător de cuvânt al universităţii a spus că vor fi luate măsuri disciplinare împotriva oricăror încălcări ale regulilor.

    Restricţiile afectează studenţii din blocurile de cazare din campusul Birley şi Cambridge Halls după ce „127 de studenţi au fost testaţi pozitiv, alături de un număr de alţi simptomatici sau auto-izolaţi”, a spus Consiliul Municipal din Manchester.

  • Cinci universităţi din Romania, în topul „Times Higher Education World University Rankings 2021”

    Cinci universităţi din România apar în ultima ediţie a topului „Times Higher Education World University Rankings 2021”. Ediţia 2021 a rankingului THE WUR a inclus în evaluare aproape 2000 de universităţi din lume.

    Cele mai importante universităţi din România – Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara -, obţin în acest an o înaltă confirmare valorică prin buna clasare în prestigiosul ranking academic internaţional „Times Higher Education World University Rankings 2021” (THE WUR), o certificare cu certă valabilitate internaţională, deosebit de importantă pentru fiecare dintre aceste componente ale „Consorţiului Universitaria”, prima alianţă reprezentativă a mediului universitar românesc, atât ca vizibilitate internaţională, cât şi ca impact academic.

    Ediţia 2021 a rankingului THE WUR a inclus în evaluare aproape 2000 de universităţi din lume, clasificând în alonja 1001+ şi 13 universităţi din România, între care se află clasate toate universităţile membre ale „Consorţiului Universitaria”:

    • Academia de Studii Economice din Bucureşti (interval 601-800)
    • Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (interval 1001+)
    • Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (interval 1001+)
    • Universitatea din Bucureşti (interval 1001+)
    • Universitatea de Vest din Timişoara (interval 1001+)

    Metodologia acestui important reprer de clasificare academică internaţională a implicat excluderea din analiză a universităţilor fără componentă de predare şi cu mai puţin de 1000 de publicaţii relevante între anii 2015 şi 2019 (cu un minim de 150 pe an).

    Analiza a inclus mai mult de 24.000 de jurnale indexate Scopus, 13.6 milioane de articole, recenzii, lucrări ale conferinţelor, cărţi şi capitole de carte (perioada 2015-2019) şi 86 milioane de citări (perioada 2015-2020) – date bibliometrice extrase din Scopus şi răspunsurile a peste 22.000 de reprezentanţi ai comunităţii academice internaţionale la sondajul anual al THE cu privire la reputaţia academică a universităţilor (datele de contact ale participanţilor la sondaj au fost selectate de Elsevier, iar răspunsurile obţinute în 2020 au fost combinate cu cele din 2019).

    Acest ranking, realizat de revista britanică Times Higher Education (THE) încă din 2004, se concentrează pe excelenţa cercetării la scară globală evaluând universităţile sub aspectul următoarelor 5 dimensiuni: activitatea de predare (30%), activitatea de cercetare (30%), impactul activităţilor de cercetare ca urmare a numărului de citări (30%), perspectiva internaţională (7,5%) şi transferul de cunoştinţe către mediul socioeconomic (2,5%).

     

  • Ce se întâmplă când se deschid facultăţile. O universitate a raportat deja primele cazuri de coronavirus şi nu sunt puţine deloc

    Mai mult de 1.000 de studenţi testaţi au fost descoperiţi pozitiv cu SARS-COV2 la un campus al Universităţii din Alabama, într-un interval de mai puţin de două săpătmâni, potrivit publicaţiei americane Time. 
     
    De la momentul în care au început lecţiile fizice, la data de 19 august, au fost înregistrate 1.043 de cazuri de teste pozitive, potrivit unui raport al universităţii publicat pe 28 august. 
     
    Preşedintele Universităţii, Stuart R.Bell, a declarat că o creştere a numărului de cazuri este „inacceptabilă”, într-o declaraţie publicată pe data de 23 august. Pe 21 august, înainte ca cele mai recente numere să fie raportate a spus că este „profund nemulţumit” că mulţi dintre studenţi nu au respectat indicaţiile astfel încât cursurile să se desfăşoare în siguranţă. 
     
    „În acest moment critic, trebuie să fim uniţi şi dedicaţi în totalitate luptei împotriva COVID-19. Cred că vom reuşi acest semestru, dar putem face acest lucru doar cu atenţia noastră zilnică”, a declarat Bell pe 26 august. 
     
    Doar nouă angajaţi ai facultăţi au fost testaţi pozitiv cu coronavirus. Alţi 10 studenţi de la fiecare dintre universităţile Birmingham şi Huntsville au fost de asemenea testaţi pozitiv cu coronavirus între 19 august şi 27 august. 
     
     

  • Google îşi face propria Universitate. Studenţii îşi pot lua licenţa în doar şase luni

    Cursurile se vor desfăşura online şi vor costa 300 de dolari. Studenţii se vor specializa în profesii digitale şi îşi pot lua licenţa în 6 luni. Proiectul a primit numeroase critici din partea experţilor care au arătat punctele slabe.

    În timp ce univeristăţile tradiţionale se luptă cu restricţiile prezenţei fizice în amfiteatre, Google face un pas înainte în învăţământ superior, scrie cotidianul La Repubblica. Univesitatea colosului american are aceeaşi valoare ca cele tradiţionale, dar nu include toate materiile de studiu.Cursurile Google Career Certificates pregătesc studenţii pentru profesiile din lumea digitală în şase luni de studiu intensiv la un preţ de 300 de dolari.

    Specialiştii asigură că examenele vor fi dure şi serioase dar acest gen de licenţă rapidă permite firmelor să aleagă studenţii cei mai buni într-un timp foarte scurt. Mai mulţi rectori ai universităţilor prestigioase din Statele Unite ale Americii sunt sceptici în ceea ce priveşte pregătirea tinerilor în materii care necesită ani buni de studiu. Mai mult, preţul accesibil poate atrage foarte mulţi aspiranţi care nu au abilităţi reale şi care pot dăuna prestigiului unei licenţe universitare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit un antreprenor să transforme un ingredient banal într-o fabrică de bani. Care este reţeta secretă

    În urmă cu peste şase decenii, antreprenorul Herman Warden Lay a fondat o companie care nu doar că i-a adus un renume internaţional, ci a stat la baza formării gigantului PepsiCo, al doilea producător de mâncare şi băuturi răcoritoare din lume.

    Lay s-a născut în Charlotte, Carolina de Nord, pe 6 martie 1909. În 1920, familia s-a mutat în Greenville, Carolina de Sud. Doi ani mai târziu, mama sa a murit de cancer, iar tatăl său s-a recăsătorit. După terminarea liceului, antreprenorul s-a înscris la Universitatea Furman, cu ajutorul unei burse de atletism, dar nu a absolvit, studiind aici doar doi ani.
    Primul său job a fost în cadrul Sunshine Biscuits, însă odată cu instalarea Marii Depresiuni a fost concediat. A lucrat apoi ca agent de vânzări pentru compania Barrett Food Company, unde livra chipsuri de cartofi clienţilor. Aria sa de acoperire s-a extins tot mai mult şi profitul pe care îl făcea a început să crească.
    În 1932, el a împrumutat 100 de dolari (1.870 de dolari la valoarea de acum a monedei) şi a fondat H.W. Lay Distribution Company, cu sediul în Atlanta, Georgia. Iniţial, compania a fost distribuitor pentru Barrett Food Products Company, fostul angajator al lui Lay.
    Antreprenorul a început să livreze chipsuri din Atlanta până în Nashville, Tennessee. Până în 1937, avea deja 25 de angajaţi şi începuse producţia proprie de snacksuri. Ulterior, compania sa a fuzionat cu The Frito Company în septembrie 1961, businessul astfel creat, Frito-Lay, devenind compania cu cele mai mari vânzări de snacksuri din SUA. 
    În 1965, Herman W. Lay (preşedinte şi director executiv al Frito-Lay) şi Donald M. Kendall (preşedinte şi director executiv al Pepsi-Cola) au decis ca cele două companii să fuzioneze, formând astfel gigantul PepsiCo, Inc.
    Lay s-a căsătorit cu Sarah Amelia „Mimi” Harper şi au avut patru copii. El a murit la 73 de ani, pe 6 decembrie 1982. Camera de Comerţ a SUA are o sală numită după Herman Warden Lay, iar Universitatea Furman oferă o bursă în numele său.
    În prezent, multinaţionala PepsiCo, a cărei subsidiară este Frito-Lay, are o echipă de 263.000 de angajaţi, iar anul trecut a înregistrat venituri de peste 67 de miliarde de dolari. Printre cele mai importante branduri din portofoliul Frito-Lay se numără Fritos, Cheetos, Doritos, Lay’s şi Walkers.

  • Cum a reuşit o absolventă de Medicină să creeze o afacere care i-a adus o avere de 1,4 miliarde de dolari

    Katie Rodan a avut rezultate strălucite în anii de studiu petrecuţi în cadrul şcolii de medicină pe care a urmat-o la universitatea Stanford, dar nu s-a mulţumit doar cu o carieră în domeniul medical. A ales să o îmbine cu lumea antreprenoriatului, punând bazele unui business care i-a adus recunoaştere internaţională şi o avere de aproape 1,4 miliarde de dolari.

    Katie Rodan s-a născut în 1954 în SUA, într-o familie de evrei, şi a crescut în Los Angeles. Bernardine, mama sa, era profesor de microbiologie, iar tatăl său, Harry Pregerson, judecător federal. Ea a primit, din partea Universităţii Virginia, o diplomă în istorie, urmată de titlul de doctor în medicină din partea din California de Sud. Pentru rezidenţiatul în dermatologie a mers la Şcoala de Medicină de la Stanford, unde a fost numită rezident-şef. În perioada rezidenţiatului, ea a întâlnit-o pe Kathy A. Fields, alături de care a dezvoltat, în 1995, Proactiv Solution, un tratament de îngrijire a pielii pentru combaterea acneei. Şapte ani mai târziu, în 2002, cele două au pus bazele companiei Rodan + Fields, cumpărată, în 2003, de Estée Lauder. În 2006, compania şi-a schimbat modelul de business, de la vânzări directe la vânzări de tip multi-level marketing. În 2007, Rodan şi Fields s-au hotărât să cumpere înapoi businessul din portofoliul Estée Lauder. Compania foloseşte consultanţi independenţi, majoritatea femei, pentru a-şi vinde produsele. Deoarece doar 2% dintre aceştia câştigă peste venitul minim, modelul de business a fost de multe ori criticat de avocaţii consumatorilor ca fiind mult prea apropiat de modelelele de business tip schemă piramidală.


    Cele două antreprenoare au scos şi o serie de cărţi pe teme asociate businessului pe care îl conduc. În 2015, Rodan a fost clasată de publicaţia internaţională Forbes în topul celor mai de succes 50 de antreprenoare din SUA care şi-au construit singure averea.
    În 2016, fondatoarele businessului şi-au vândut drepturile pentru tratamentul Proactiv Solution unui joint venture format de Guthy Renker şi Nestlé, care comercializează produsul. Veniturile companiei au crescut cu 50% în 2017, până la 1,5 miliarde de dolari. Businessul are în prezent o echipă de circa 300.000 de consultanţi.  În mai 2018, firma de capital privat TPG a investit 1 miliard de dolari pentru a cumpăra o participaţie de 25% din Rodan + Fields.
    În prezent, Rodan este profesor asistent de dermatologie la Universitatea Stanford şi are o avere de 1,4 miliarde de dolari. Antreprenoarea este căsătorită şi are doi copii cu Amnon Rodan. Cuplul locuieşte în San Francisco, California.

  • Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti va breveta două produse dezinfectante contra COVID-19

    Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti va breveta două produse dezinfectante, unul pentru spălarea mâinilor şi celălalt pentru spălarea suprafeţelor solide (pardoseli, căi rutiere, trotuare etc.) cu eficienţă în îndepărtarea virusului SARS-CoV-2. Rectorul UPG Ploieşti, Florinel Dinu, a prezentat autorităţilor locale prahovene această intenţie, iar acestea şi-au asumat sprijinul în procurarea materiilor prime necesare şi în susţinerea procesului de omologare a celor două produse.

    “Cadrele didactice şi tehnicienii din cadrul Facultăţii Tehnologia Petrolului şi Petrochimie vor sintetiza primele mostre de produse care vor fi imediat transmise către instituţiile abilitate spre a le omologa. În urma omologării acestora, se va trece la producerea în cantităţi care să permită distribuirea lor către zonele care au cea mai mare nevoie de ele”, a precizat Daniela Popovici, decanul Facultăţii Tehnologia Prelucrării Petrolului (TPP) din cadrul universităţii ploieştene.

    De asemenea, UPG Ploieşti şi-a declarat intenţia de a participa şi la competiţia lansată de UEFISCDI, şi anume Soluţii 2020 (SARS-CoV-2), prin depunerea unui proiect care va propune o soluţie alternativă pentru managementul epidemiei de Covid-19 în comunitate.

     

  • Cercetătorii Politehnicii din Bucureşti au inventat un nou tip de dezinfectant împotriva Covid-19

    Cercetătorii Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB) au inventat un nou tip de dezinfectant eficient împotriva COVID-19, a anunţat, vineri, rectorul instituţiei, Mihnea Costoiu. El spune că noul dezinfectant poate fi produs rapid în cantităţi mari şi are impact redus asupra mediului.

    „Soluţia este bazată pe produsul BLUE, dezvoltat în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, Marine Research Bucureşti şi Biotehnos Bucureşti”, a scris, vineri, pe pagina sa de Facebook, Costoiu.

    Conform sursei citate, noul dezinfectant poate fi produs rapid în cantităţi mari şi are impact redus asupra mediului, „calităţi pe care majoritatea produselor comerciale încă nu le-au dezvoltat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro