BusinessMagazin

Tag: ue

  • UE a decis sancţiuni contra Rusiei din cauza unei campanii de propagandă despre război

    Consiliul Uniunii Europene a anunţat, vineri, sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Rusia implicate într-o campanie de distorsionare a informaţiilor despre invazia militară rusă în Ucraina.

    “Astăzi, Consiliul UE a decis impunerea de măsuri restrictive împotriva a şapte persoane şi a cinci entităţi responsabile de efectuarea unei campanii de manipulare a informaţiilor denumită Recente Ştiri de Încredere (‘RRN’, Recent Reliable News), în scopul distorsionării informaţiilor şi răspândirii propagandei în sprijinul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei. Această campanie, la care participă organisme guvernamentale şi entităţi afiliate statului rus, se bazează pe pagini de ştiri false care uzurpă identitatea publicaţiilor naţionale şi a website-urilor guvernamentale, precum şi pe conturi false pe reţele de socializare online. Această manipulare informaţională coordonată şi punctuală se înscrie în campania hibridă mai largă a Rusiei împotriva Uniunii Europene şi a statelor membre”, anunţă Consiliul UE, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    “Îi vizăm pe cei care efectuează manipulări ale informaţiilor şi recurg la interferenţe în cadrul amplei campanii hibride a Rusiei împotriva Uniunii Europene şi a statelor membre. Prin extinderea listei persoanelor sancţionate, transmitem un semnal puternic că ştim cum manipulează spaţiul nostru informaţional şi cum operează. Suntem puternici în determinarea de a împiedica, a descuraja şi a reacţiona eficient, prin noi instrumente, la aceste ameninţări”, a declarat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

    Până în prezent, Uniunea Europeană a sancţionat în total aproximativ 1.800 de persoane şi entităţi implicate în acţiuni ale Rusiei de subminare a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei.

  • BCE majorează din nou dobânda de referinţă, în efortul de reducere a inflaţiei în zona euro

    “Inflaţia continuă să scadă, dar este de aşteptat să se menţină totuşi la un nivel prea ridicat prea mult timp. Consiliul Guvernatorilor este determinat să asigure că inflaţia revine la ţinta de 2% pe termen mediu în timp util. De aceea, astăzi a fost luată decizia majorării principalelor trei componente ale dobânzii de referinţă cu 0,25%. Decizia de majorare a dobânzii reflectă evaluarea Consiliului Guvernatorilor asupra perspectivelor inflaţiei, asupra dinamicii inflaţiei existente şi forţa politicii monetare. (…) Viitoarele decizii ale Consiliului Guvernatorilor vor asigura că rata dobânzii BCE se va afla la niveluri suficient de restrictive pentru perioadele necesare astfel încât să fie readusă inflaţia în timp util la nivelul de 2% pe termen mediu”, anunţă Banca Centrală Europeană (BCE), într-un comunicat postat pe site-ul oficial şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    “Consiliul Guvernatorilor a stabilit majorarea celor trei dobânzi-cheie ale BCE cu 0,25%. În acest sens, ratele dobânzilor principalelor operaţiuni de refinanţare, instrumentului marginal de creditare şi depozitelor au fost majorate până la nivelurile de 4,25%, 4,50% şi 3,75%, cu efect din 2 august 2023”, subliniază Banca Centrală Europeană.

  • Cel mai bogat britanic spune că ieşirea din UE a fost o greşeală. „Pasul făcut în direcţia Brexit-ului nu a fost benefic pentru Marea Britanie”

    Cel mai bogat om din Marea Britanie, Gopichand Hinduja, spune că ieşirea din Uniunea Europeană a fost o greaşeală, având totodată încredere în abilităţile prim-ministrului Rishi Sunak de a revigora economia, scrie CNBC.

    Miliardarul de origine indiană, preşedinte al conglomeratului Hinduja, a explicat că eforturile Regatului Unit de a crea noi parteneriate comerciale ar oferi un impuls necesar ţării restabilind-o ca fiind un loc excelent pentru investiţii.

    „Pasul făcut în direcţia Brexit-ului nu a fost benefic pentru Marea Britanie”

    „Cel mai mare ajutor pe care îl poate primi Regatul Unit este din India, deoarece până în 2027 aceasta va fi a treia economie a lumii”, a continuat Gopichand Hinduja.

    Marea Britanie şi India au încheiat săptămâna trecută a 11-a rundă de negocieri pentru un acord de liber schimb, care s-a confruntat cu mai multe eşecuri pe fondul diferenţelor privind tarifarea şi investiţiile.

  • NEWS ALERT Franţa şi Germania susţin Ucraina şi se opun restricţiilor cerute de ţări UE, inclusiv de România

    Săptămâna trecută, cinci state din cadrul Uniunii Europene, inclusiv România şi Polonia, au cerut Comisiei Europene prelungirea restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina. “Am semnat o declaraţie comună a cinci ţări – Polonia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi România – privind prelungirea embargoului asupra importurilor de cereale din Ucraina în statele noastre până la sfârşitul anului”, a afirmat miercurea trecută Robert Telus, ministrul polonez al Agriculturii, după o reuniune a miniştrilor Agriculturii desfăşurată la Varşovia.

    Măsurile, implementate pentru protejarea fermierilor locali, permit doar tranzitul cerealelor ucrainene prin ţările vecine cu Ucraina, importurile directe fiind restricţionate. Acordul privind restricţiile urmează să expire pe 15 septembrie.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, luni, că eventuala prelungire a restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina este “inacceptabilă”. “Poziţia noastră este clară: blocarea exporturilor de cereale pe cale terestră după 15 septembrie, când ar urma să expire actualele restricţii, este inacceptabilă”, a susţinut Volodimir Zelenski.

    Franţa şi Germania semnalează că susţin poziţia Ucrainei, nu pe cea a statelor central şi est-europene din Uniunea Europeană. “Nu pot exista măsuri unilaterale, nici aventuri individuale, doar printr-o acţiune colectivă vom face faţă provocărilor menite să destabilizeze piaţa”, a declarat marţi, cu ocazia unei reuniuni desfăşurate la Bruxelles, ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, citat de cotidianul Le Monde.

    “Comisia Europeană trebuie să spună clar că acest lucru nu este posibil. Aceste măsuri sunt limitate în timp, este inacceptabil că anumite state membre UE vor să meargă dincolo de tratatele în vigoare. Noi suntem solidari cu Polonia, suntem pregătiţi să oferim sprijin financiar. Ceea ce este inacceptabil este să fie rezolvate probleme electorale în detrimentul Ucrainei”, a susţinut, la rândul său, ministrul german al Agriculturii, Cem Özdemir, referindu-se la scrutinul parlamentar programat în Polonia spre sfârşitul anului.

  • Mircea Fechet: O provocare cu care ne confruntăm este problema poluării marine

    „Organizat sub egida Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, evenimentul reuneşte miniştrii mediului din Statele Membre UE, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi Parlamentului European, iar în a doua zi (11 iulie) vor participa şi miniştrii energiei. Temele abordate în cadrul reuniunii au vizat managementul integrat al solului, apei, pădurilor şi biodiversităţii şi echilibrul necesar care trebuie păstrat între implementarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile, amenajarea teritoriului, protecţia şi conservarea biodiversităţii. De asemenea, a fost organizat un prânz de lucru dedicat măsurilor de reducere a poluării marine”, transmite Ministerul Mediului.

    Potrivit sursei citate, în cadrul dezbaterilor pe tema managementului integrat al solului, apei, pădurilor şi biodiversităţii, ministrul mediului, apelor şi pădurilor a subliniat: „România sprijină gestionarea integrată a factorilor de mediu şi cooperarea pentru reducerea ameninţărilor de poluare pentru sănătatea oamenilor, animalelor, ecosistemelor şi planetei. Totodată, apreciem Planul de acţiune al UE <Către poluarea zero pentru aer, apă şi sol>, precum şi toate celelalte strategii şi directive promovate ca produse concrete ale Pactului Verde european. De asemenea, salutăm adoptarea de către Consiliul UE a Regulamentului privind restaurarea naturii, care oferă premisele pentru includerea biodiversităţii în alte politici sectoriale. Considerăm că doar o abordare integrată a acestor documente poate optimiza şi duce la rezultate de succes”.

    În cadrul prânzului de lucru dedicat măsurilor de reducere a poluării marine, Fechet a spus că România arată un interes special pentru gestionarea durabilă a apelor sale costiere şi marine pentru a atinge şi menţine starea ecologică bună a Mării Negre.

    „O provocare cu care ne confruntăm este problema poluării marine. În această privinţă, România sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europene privind materialele plastice şi a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă pentru a reduce deşeurile marine, inclusiv plastic şi microplastic, în mări şi oceane. Efectele poluării marine au dus la pierderea diversităţii marine, la schimbări în compoziţia şi habitatele biodiversităţii, la scăderea productivităţii marine”, a adăugat Fechet.

    Reuniunea din data de 11 iulie va include două sesiuni de lucru comune cu miniştrii energiei din Statele Membre referitoare la aşteptările legate de rezultatul celei de-a 28-a Conferinţe a Părţilor la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP 28 UNFCCC), care va avea loc în Dubai, Emiratele Arabe Unite, în perioada 30 noiembrie – 12 decembrie 2023 şi contribuţia sectorului energiei la această conferinţă. De asemenea, agenda zilei include şi un dejun de lucru comun, în care vor fi abordate aspecte referitoare la comunicarea mai eficientă a oportunităţilor privind agenda climă şi energie.

  • Financial Times: Uniunea Europeană trebuie să conştientizeze că securitatea economică începe acasă

    “De la afaceri personale la viaţă corporativă, libertatea de acţiune necesită soliditate economică. Acest lucru li se aplică şi statelor: creşterea economică puternică şi productivitatea sunt necesare, dacă nu suficiente, pentru o stare de autodeterminare eficientă. Din acest punct de vedere, este bine că acest lucru este conştientizat în noua Strategie de securitate economică propusă de Comisia Europeană”, afirmă editorialistul Martin Sandbu, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Uniunea Europeană trebuie să conştientizeze că securitatea economică începe acasă / Ar fi mai uşor să fie reduse riscurile în relaţia cu naţiunea chineză dacă europenii îşi pot construi o piaţă internă puternică”.

    Strategia de securitate economică elaborată de Comisia Europeană consideră “promovarea propriei competitivităţi şi aprofundarea integrării pe piaţa internă” ca fiind prioritare. Ar fi un principiu pentru reconcilierea disensiunilor în materie de preferinţe politice şi corporative în Europa. Comisia Europeană recunoaşte că o strategie eficientă în materie de securitate economică trebuie să beneficieze de achiziţii din partea sectorului corporativ şi de consens între statele membre. Aceste condiţii nu sunt întrunite în acest moment. Deşi nu este identificată explicit, China se află în spatele tuturor riscurilor de securitate economică din Europa. Iar acest lucru generează dispute între obiectivele strategiilor comerciale ale multor companii europene şi ale susţinătorilor politici.

    Editorialistul Martin Sandbu argumentează că, în timp ce Europa menţine o obsesie pentru pieţele exporturilor, unele ţări prioritizează cererea internă. Forţa Legii privind Reducerea Inflaţiei elaborată de preşedintele SUA, Joseph Biden, provine din succesul profitabilităţii pieţei interne pentru tehnologii ecologice. În China, strategia de creştere economică s-a axat de mult timp pe exporturi, dar, chiar înainte de formalizarea doctrinei “circulaţiei duale” a produselor, Beijingul începuse să utilizeze piaţa internă ca motor de creştere pentru segmente importante, precum producţia de vehicule electrice.

    În prezent, Europa riscă să repete anumite erori proprii în domeniul tehnologiilor ecologice. Apelurile de relaxare a reglementărilor ecologice prin revenirea asupra viitoarei interziceri a motoarelor cu ardere internă ori înăsprirea regulilor privind originea bateriilor riscă să limiteze amploarea pieţelor interne pentru tehnologii şi servicii ecologice, întrucât capacităţile de furnizare a produselor ar încetini.

    “De fapt, Uniunea Europeană a fost foarte bună în crearea unor astfel de pieţe, tocmai de aceea rămâne lider în materie de exporturi pentru diverse industrii tehnologice ecologice. Prin urmare, nu ar trebui să uite că reglementările reconfigurate activ sunt baza succesului. Nu ar trebui să uite nici că amploarea pieţelor interne intensfică influenţa asupra configurării pieţelor externe şi stabilirii standardelor, aşa cum remarcă şi Strategia Comisiei Europene. Stimularea cererii interne în domeniul tehnologiilor ecologice este direcţia Europei spre securitate economică. Este puţin probabil ca firmele suficient de încrezătoare în faptul că pot profita de pe urma creşterii economice generate de investiţiile pe pieţele interne să opună rezistenţă la acţiunile de reducere a riscurilor în sensul diminuării dependenţei de opţiunile politice din alte zone. Din punct de vedere politic, securitatea economică începe acasă”, concluzionează editorialistul.

  • Spania preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

    Spania preia, sâmbătă, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi are multe de rezolvat în perioada în care va conduce Europa: pactul european privind migraţia, regulile privind datoria şi reducerea dependenţei blocului comunitar de ţările terţe. În prima zi, premierul Pedro Sanchez vizitează Ucraina.

    Spania preia preşedinţia Consiliului UE într-o perioadă în care situaţia este tulbure în ţară, în iulie urmînd să aibă loc şi alegeri la nivel naţional. Cu toate acestea, premierul spaniol Pedro Sanchez a dat asigurări că alegerile parlamentare anticipate de la sfârşitul lunii iulie nu vor afecta preşedinţia ţării sale la Consiliul Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2023.

    Între chestiunile pe care le are de rezolvat Spania în timpul preşedinţiei rotative se numără pactul european privind migraţia, regulile privind datoria şi reducerea dependenţei blocului comunitar de ţările terţe. Consolidarea justiţiei sociale, tranziţia verde, reindustrializarea şi unitatea UE sunt cele patru priorităţi ale agendei preşedinţiei spaniole a Consiliului UE. Acestea au fost expuse de premierul spaniol Pedro Sanchez săptămâna trecută, la Madrid, la prezentarea programului preşedinţiei.

    În timpul preşedinţiei spaniole se va continua susţinerea Ucrainei.

  • UE îşi duce mai departe efortul de a crea un euro digital pentru plăţi

    Comisia Europeană şi-a prezentat viziunea unui euro digital care ar urma să faciliteze plăţi, dar care nu va servi drept instrument de investiţii, scrie Bloomberg. Blocul a propus un cadru legal pentru o monedă digital, care ar urma să opereze ca un portofel digital, însă lasă majoritatea detaliilor pe seama BCE.

     

  • Germania se opune planului UE de a folosi activele îngheţate ale băncii centrale ruse în scopul reconstrucţiei Ucrainei. „Provocarea este să vedem ce se poate legal şi cu şanse de reuşită”

    Germania exprimă obiecţii împotriva planurilor Bruxelles-ului de a confisca activele băncii centrale ruse pentru reconstrucţia Ucrainei, avertizând că o mişcare grăbită ar putea crea riscuri juridice sau financiare, titrează Fianancial Times.

    Comisia Europeană lucrează la un plan care ar putea strânge miliarde de euro solicitând instituţiilor financiare care deţin active ruseşti imobilizate să predea o parte din profiturile generate şi să le folosească în reconstrucţia Ucrainei.

    Înalţi oficiali guvernamentali germani au spus că se îndoiesc că planul va câştiga suficient sprijin, deoarece riscurile legale sunt prea mari. Un oficial al ministerului de externe a spus că Moscova „va trebui să plătească pentru daunele pe care le-a provocat în Ucraina” şi a insistat că Germania face „tot ce poate legal” pentru a localiza şi îngheţa activele persoanelor şi companiilor ruse afectate de sancţiuni. Dar el a spus că ideea de a folosi fonduri ruseşti pentru reconstrucţia Ucrainei ridică „întrebări financiare şi juridice complexe”.

    Oficialul a mai explcat că dacă UE ar lua bani de la banca centrală rusă sau ar strânge veniturile din investirea fondurilor, ar crea un precedent pe care alte ţări ar putea să-l urmeze. „Provocarea este să vedem ce se poate legal şi cu şanse de reuşită”

  • Care sunt ţările europene ce se opun sancţiunilor UE contra companiilor chineze care colaborează cu Rusia

    Germania şi Italia au formulat obiecţii privind iniţiativa Comisiei Europene de a sancţiona companii chineze în cadrul noilor restricţii impuse Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina, afirmă surse politice de la Berlin.

    Un reprezentant al Guvernului de la Berlin a contestat, sub protecţia anonimatului, noile propuneri de sancţionare a firmelor chineze şi a criticat modul în care Statele Unite solicită sancţiuni extrateritoriale, informează publicaţia germană Handelsblatt. În acest sens, Guvernul Germaniei a transmis Comisiei Europene că nu este de acord cu sancţionarea companiilor chineze.

    Opoziţia Germaniei a fost confirmată de diplomaţi europeni. În plus, Italia se opune sancţionării firmelor din afara Rusiei.

    Administraţia Chinei a avertizat că va trece la acţiuni “determinante” dacă Uniunea Europeană va sancţiona companii chineze în cadrul măsurilor aplicate împotriva Rusiei. “Acest lucru este foarte periculos. Cerem Uniunii Europene să nu pornească pe acest drum fals. În caz contrar, China va trece la măsuri determinante” pentru a-şi proteja drepturile şi interesele legitime, a declarat luni Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, citat de publicaţia Die Welt.

    Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, în scopul limitării aprovizionării industriei militare, fiind vizate inclusiv companii chineze. “Obiectivul este evitarea ca bunurile interzise exporturilor spre Rusia să ajungă să aprovizioneze complexul militar rus”, a declarat luni Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Conform unor oficiali de la Bruxelles, propunerea Comisiei Europene vizează inclusiv opt companii chineze acuzate că ar reexporta spre Rusia produse sensibile ce pot fi utilizate în industria militară.