BusinessMagazin

Tag: turism

  • Un antreprenor a pornit o agenţie de turism în anii ’90, şi astăzi îşi duce clienţii în concediu în toate colţurile lumii

    Dacă în primul an tour operatorul a avut venituri de 50.000 de dolari şi opt angajaţi, în 2019 agenţia de turism a înregistrat un volum de vânzări de 70 de milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de sezonul anterior, şi un număr de circa 280 de angajaţi. Pentru anul acesta reprezentanţii businessului aşteaptă un volum de vânzări de 80 de milioane de euro, locurile în excursiile oferite fiind deja rezervate în proporţie de circa 35%. „Vedeta a fost în 2019 vânzarea online, care a început timid în 2018, cu 2,5 milioane de euro, în 2019 a evoluat foarte bine, la 3,5 milioane, şi estimăm 5 milioane de euro la finalul sezonului 2020”, spune Valentina Ene, director executiv.

    Agenţia a fost fondată în urmă cu trei decenii de către Alin Burcea şi un asociat, Adrian Grigorescu, cei doi fiind la acea vreme colegi la Întreprinderea de Turism, Hoteluri şi Restaurante. De-a lungul celor 30 de ani de activitate, în jur de 1,8 milioane de turişti au plecat în concediu prin intermediul companiei. Primul sediu al tour operatorului a fost deschis în Capitală, pe bulevardul Regina Elisabeta, într-o fostă florărie. „Pe 6 iunie, când am deschis, era coadă la intrare”, îşi aminteşte Alin Burcea. Iniţial, clienţii veneau pentru turism intern, în special litoral şi balneo. După trei luni a fost organizată prima excursie în afara ţării, cu autocarul, la Istanbul, preţul fiind de 25 de dolari şi 500 de lei.

    Un an mai târziu au lansat o destinaţie mult mai îndepărtată – China, care a fost primită bine în rândul publicului local. Au urmat Grecia, Egipt, pentru litoral şi circuite, apoi zborul charter spre Antalya, aflată şi astăzi în topul celor mai căutate destinaţii de către turiştii români. „În primul an au fost 2.000 de turişti. Anul trecut, au fost de 12 ori mai mulţi. E cea mai căutată destinaţie pentru vacanţa de vară, iar numărul oraşelor de unde se zboară spre Antalya e în creştere”, notează Burcea. Tot în anii ’90 compania a venit cu ceva nou pe piaţă: vacanţe în ţările unde erau organizate campionatele mondiale de fotbal: SUA, Anglia, Franţa şi Belgia.

    Anual, agenţia organizează peste 600 de zboruri charter către diverse destinaţii din Europa, cu plecare din marile oraşe din România. „În sezonul 2019 am atins 94% grad de ocupare pe cursele charter”, spune Valentina Ene. În prezent businessul deţine 50 de puncte de lucru proprii răspândite atât în Bucureşti, cât şi la nivel naţional, dintre care trei au fost deschise anul trecut, în Capitală, în Miercurea Ciuc şi în Focşani. „Nu sunt un mare fan al deschiderii de birouri fizice, pentru că se trece mult pe online. Probabil în acest an vom mai deschide două”, precizează CEO-ul companiei.

    O nouă tendinţă în rândul românilor este reprezentată, potrivit antreprenorului, de croaziere. „În ultimii ani românii au intrat mult pe croaziere pentru că există şi unele accesibile, la 400-600 de euro. Noi suntem specializaţi mai ales pe croaziere de grup. Vindem şi individual, dar cea de grup are avantajul că are un ghid care stă după tine.” De asemenea, şi zona de ticketing (vânzarea de bilete de avion) spune că este în creştere. 

    Printre noutăţile anului 2020 se numără cursele charter spre Antalya cu plecare din Constanţa, Craiova şi Satu Mare. „Constanţa e lansată prima, merge excepţional, are astăzi un grad de ocupare de 35%, mult peste media pe care o aşteptam la această vreme”, spune Ondina Dobriban, director general al companiei. Spre Antalya compania are în prezent zboruri din 14 oraşe. O altă noutate, tot în Turcia, este reprezentată de cursa din Cluj-Napoca spre Bodrum, de unde se pot vizita, mai departe, staţiunile învecinate Kuşadasi şi Marmaris. Din cursele nou lansate fac parte şi charterele din Târgu-Mureş şi Oradea spre Heraklion şi din Capitală spre Mykonos.

    În paralel cu staţiunile turceşti (Antalya şi Bodrum) şi greceşti (Chania, Heraklion, Corfu, Rodos, Mykonos), din oferta agenţiei pentru 2020 fac parte zboruri charter sau curse regulate spre Spania (Costa Blanca, Costa Brava, Costa del Sol, Palma de Mallorca, Tenerife), Italia (Coasta Amalfitană, Ischia, Sardinia, Sicilia, Toscana), Egipt (Sharm el Sheikh şi Hurghada), Ciprul de Nord şi de Sud, Portugalia (Cascais şi Estoril), Tunisia, Mauritius, Maldive, Seychelles, Indonezia sau Emiratele Arabe Unite.

    Un alt segment important în portofoliul tour operatorului este reprezentat de circuite, compania organizând în prezent în jur de 160 de excursii pe toate continentele, cu plecare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Sibiu şi Budapesta. Anul acesta agenţia a inclus în ofertă o serie de croaziere în insulele greceşti, Turcia şi Veneţia, dar şi spre destinaţii mai îndepărtate, printre care China (Tibet şi Yangtze), Japonia şi Coreea de Sud, Namibia, Senegal, SUA (Miami), Alaska şi Yukon şi Noua Zeelandă. Circuitele precum cele spre Japonia şi Coreea de Sud, arată, potrivit Ondinei Dobriban, cât de mult „au evoluat preferinţele şi veniturile turiştilor”.

    În ceea ce priveşte unul dintre cei mai importanţi catalizatori ai turismului intern – voucherele de vacanţă – antreprenorul spune că pentru anul acesta ţinteşte venituri de peste 3 milioane de euro numai pe litoral. „Voucherele au fost într-adevăr un impuls puternic pentru vânzarea turismului intern”, spune Burcea. În schimb, zona de incoming încă nu reprezintă un focus pentru autorităţi, susţine executivul. „La incoming facem tot ceea ce se poate pentru o ţară cu un brand foarte slab.” Burcea menţionează, totodată, că pentru a impulsiona acest segment, plănuieşte fuziunea cu o companie de profil din piaţa locală, fără a preciza numele respectivului jucător.

    Potrivit lui, anul trecut au călătorit în România, prin intermediul Paralela 45, în jur de 2.000 de turişti străini, estimările pentru anul acesta vizând un număr de 2.400 de persoane.
    În paralel cu zona de turism, antreprenorul este implicat şi în sectorul imobiliar, unde a investit în achiziţia unor apartamente de vacanţă în staţiunile Neptun, Mamaia şi Predeal. Stil, un hotel de 30 de camere amplasat în Capitală, şi Club Lac Snagov, un complex amplasat pe malul lacului Snagov, format din trei blocuri cu 78 de apartamente, sunt alte două proiecte ale executivului. Construcţia complexului din Snagov, ridicat cu o investiţie de 7 milioane de euro, provenite în mare parte din fonduri proprii, la care s-a adăugat un credit bancar de 1 milion de euro, a început în 2007 şi s-a finalizat anul trecut, între 2009 şi 2013 intrând în conservare, din cauza crizei economice.

  • Cum a reuşit o ţară mică din mijlocul Atlanticului să devină noua atracţie mondială în materie de turism. “Este un loc care seamănă mai degrabă cu luna.”

    O ţară mică în mijlocul Atlanticului a devenit noua atracţie mondială în materie de turism.

    Îndepărtata Islanda a fost pusă pe harta de călătorii de erupţia unui vulcan care a oprit traficul aerian în toată lumea, dar care a atras atenţia asupra ei. Oamenii au descoperit astfel frumuseţile naturale ale insulei şi au dat navală.

    Iniţial speriate de avalanşa de turişti, autorităţile au vrut să limiteze numărul vizitatorilor, apoi au hotărât că e mai bine să investească în infrastructura pentru a-i putea primi pe toţi.

    E o zi friguroasă de iarnă, cu vânt şi ninsoare viscolită dar pe străzile din Reykjavik, turiştii rezistă eroic. Au bătut drum lung din Asia sau America tocmai să se bucure de frig, scrie stirileprotv.ro

    Turist: “Islanda e un loc care seamănă mai degrabă cu luna.”

  • O veste bună: România a înregistrat cea mai mare rată de creştere a turismului din Uniunea Europeană în sezonu de iarnă 2018-2019

    În sezonul rece 2018-2019, turismul a crescut în 25 din 27 state membre ale Uniunii Europene, însă cel mai mare avans îl are ţara noastră, cu 8,6% mai mult faţă de perioada 2017-2019, potrivit datelor Oficiului European pentru Statistică (Eurostat) publicate luni.

    După România, turismul a crescut, în perioada menţionată, în Croaţia (7,4%) şi Polonia (7,3%).

    Dintre statele membre ale UE, doar două ţări au raportat scăderi în ceea ce priveşte turismul în perioada iernii: Grecia (-8,3%) şi Malta (-3,5%).

    Totodată, la nivelul Uniunii Europene, în perioada sezonului rece 2018-2019 au fost înregistrate 18,9 milioane de nopţi petrecute în hoteluri şi alte unităţi de cazare, cu 2,6% mai mult faţă de sezonul de iarnă 2017-2018.

    Cele mai populare destinaţii din UE pentru turiştii din întreaga lume care au călători în afara ţării de rezidenţă, în perioada sezonului de iarnă 2018-2019, au fost Spania (care a reprezentat 20% din toate nopţile petrecute de nerezidenţi din Uniunea Europeană în hoteluri şi alte unităţi de cazare), Italia şi Regatul Unit (fiecare cu 12%), Austria (10%), Germania şi Franţa (fiecare cu 9%).

    În sezonul rece, turismul din aceste şase state a reprezentat aproape trei sferturi (72%) din toate nopţile petrecute de nerezidenţi în hotelurile din UE.

     

     

     

  • Turism la ţară. Care sunt cele mai frumoase sate din Europa

    Cu străzi şerpuite, clădiri colorate şi o mulţime de locuri de explorat, aceste cinci sate europene merită văzute, arată un clasament realizat de platforma Afar.com.

    Situat nu departe de Strasbourg, satul francez Colmar este de departe cel mai pitoresc loc din nord-estul Franţei. Un restaurant francez incredibil numit Les Bateliers se află pe malul râului, chiar lângă podul Rue Turenne, oferind o privelişte amabilă a arhitecturii istorice colorate. Dacă ar trebui să alegeţi un loc unde să mâncaţi în Colmar, acesta ar fi. Chiar dacă nu doriţi să serviţi prânzul la cina în acest sat, merită oricum să ajungeţi aici pentru peisajele superbe.

    La câţiva kilometri de Mykonos, Ano Mera este o mic sat idilic grecesc. Pentru a înţelege modul în care oamenii trăiau înainte de explozia turistică din zonă, trebuie să rătăceşti pe acele străzi şi să simţi mirosul pâinii coapte proaspete. Biserica Panagia Tourliani şi Mănăstirea Paleokastro sunt vechi de secole şi, cu siguranţă, de neuitat.

    Adare este cunoscut ca fiind cel mai frumos sat din Irlanda. Acolo, casele ţăranilor sunt desprinse din poveşti şi absolut fermecătoare, la fel şi conacele. Se spune că nu există om care a ajuns în Adare fără să îşi facă un scop din a reveni în acest sat.

    Canalele parcurg întregul sat olandez Giethoorn, transformându-l într-o mică Veneţie a Olandei. Poţi închiria o barcă pentru a vedea întregul loc. Giethoorn este un loc magic, unde majoritatea caselor au acoperişuri de paie, frumos decorate. Există o mulţime de restaurante frumoase amplasate între aceste case, iar multe dintre ele închiriază şi camere pentru turişti. Dacă decideţi să vedeţi Olanda, puteţi începeţi de aici.

    Cuibărit între Marea Adriatică şi Alpii Dinarici, satul croat Vinjerac, este bântuit fantoma celui de al doilea război mondial. Litoralul rămâne scobit de bombele aruncate peste el de către Aliaţi în urmă cu şaizeci de ani, dar micile case, acoperite cu ţiglă de lut, în stil spaniol, creează o atmosferă unică, la fel şi troiţele superb pictate care răsar la fiecare curbă.

    Pe lista celor de la Afar se mai găsesc şi mici localităţi din Austria şi Spania.

  • Cu ştiinţa la hotel

    Aşa se face că o serie de complexe turistice au încheiat parteneriate cu oameni de ştiinţă cărora le oferă toate condiţiile pentru studiul ecosistemelor zonei în care sunt amplasate, rugându-i în schimb să-i ia cu ei pe teren şi pe turiştii cazaţi la ele care doresc să exploreze sau să ajute la diverse treburi când este nevoie, scrie New York Times. La Soneva Jani în Maldive, oaspeţii au putut astfel ajuta oamenii de ştiinţă să refacă recifele de corali, iar la Mashpi Lodge, situat la trei ore de capitala Ecuadorului, Quito, turiştii au acces la laboratorul de cercetare. 

  • Cum poate România să devină o destinaţie de turism viticol?

    BM: Ce ar trebuie să facem noi ca Transilvania, Dealu Mare sau Drăgăşani să fie asociate cu Toscana, cu aerul din Provence?
    Mircea Matei, director general, Villa Vinea: Cineva din panelul anterior vorbea despre străinii care vin în restaurant şi au o experienţă de tipul câte vinuri de calitate găsesc; în situaţia noastră, mă bucur că foarte mulţi turişti străini vin în cramă şi este o experienţă în care se minunează: de vinuri, de privelişte, de un personal prietenos. Asta trebuie să facem: să îi aducem, să avem o politică de incoming şi să le oferim o experienţă într-adevăr care să îi uimească. În momentul în care se creează o experienţă de acest tip, aceasta devine un ambasador al ţării, al zonei, al regiunii şi mă aştept ca efectiv să crească în timp, aducând mai mulţi turişti în ţară.
    BM: Vă ajută faptul că sunteţi amplasaţi în Transilvania pentru a atrage turişti la cramă?
    Mircea Matei: Ne ajută pentru că într-adevăr despre Transilvania se ştie mai mult decât despre alte regiuni din ţară. Avem un avantaj legat de faptul că suntem undeva între aeroportul de la Cluj, Braşov, satele săseşti, se caută crame în traseurile turistice şi acest lucru ne ajută într-adevăr.
    Victor Deleanu, director general, Casa de vinuri Cotnari: Cred că ar trebui ca în primul rând să punem cramele pe harta turismului naţional, să începem de aici. Din păcate, noi suntem amplasaţi într-o zonă departe de Bucureşti, mare parte din turismul cramelor fiind în această zonă; nu suntem nici din Transilvania, trebuie să inventăm ceva. În ultimul timp ne-am gândit la un proiect de turism, o cramă mică ce ar fi construită în cadrul domeniului. În a doua cramă am investit foarte mult în parte de arhitectură şi în partea de finisaje, considerăm că acesta ar fi un pas la noi pentru a putea face un turism de calitate, neavând atracţii foarte importante în zona apropiată. Proiectul nostru este unul pe termen lung, urmează să dezvoltăm şi spaţii de cazare, însă primii paşi i-am făcut.
    Valentina Vesler, marketing director, Valvis Holding: La noi porţile sunt deschise la cramă, organizăm tot felul de evenimente acolo, în schimb este tot aşa, o vizită de o zi. Concentrarea noastră a fost păstorirea unei suprafeţe mari de vin şi am zis să facem lucrurile temeinic de la bun început, iar toate investiţiile s-au îndreptat în zona de replantare, retehnologizare, investiţie în produs, soiuri noi. Astfel, bucata de business care aducea practic banii a fost mult mai importantă – nu este o cramă butic, este o bucată foarte mare din industrie, dar turismul, acolo unde se produce vinul, este extrem de important şi ar trebui să existe nişte eforturi articulate în sensul acesta – pentru noi este o prioritate, dar urmează să facem lucrurile de la bază, o bază solidă, pe care să construim şi această componentă.
    BM: Credeţi că într-un final turismul poate schimba lucrurile pentru un producător – poate nu pentru unul atât de mare pe cât sunteţi voi, dar pentru unul mai mic – poate să îl pună pe harta vinului, dacă are o cramă bine amplasată, dacă are spaţii de cazare?
    Valentina Vesler: Absolut, o cramă butic este foarte importantă, în primul rând aceasta nu gestionează bugete de marketing. Bugetele de marketing sunt foarte importante pentru promovarea vinului, dar o cramă butic nu are astfel de bugete. S-a invocat destul de mult comparaţia cu Italia, Spania, Franţa. Industria vinului este organizată acolo cu totul altfel, nu există producători care au hectare foarte multe, pentru ei să aducă omul acolo e important. Acel model poate funcţiona şi pentru noi. Pentru cramele mari, direcţia de business este puţin alta, dar pentru o cramă butic, în planul de business, această componentă ar trebui să fie obligatoriu luată în calcul.
    Roxana ANA, managing director,
    Velvet Winery: Din perspectiva unui producător mic de vinuri pot să confirm cele spuse mai devreme. Într-adevăr, turismul viticol joacă un rol foarte important, atât în comunicarea şi imaginea cramei butic, cât şi în politica de vânzări. Nu ne putem baza pe volumele mari de vânzări pe care le au producătorii mari, atât pe piaţa internă, cât şi externă, drept urmare acest gen de comunicare, mai directă şi mai personală cu consumatorul, reprezintă un punct de plecare foarte important. Producătorul pe care eu îl reprezint se află în zona Dealu Mare, care, spre deosebire de celelalte zone, vine cu mai multe beneficii, este în prezent cea mai concentrată zonă viticolă, cu aproximativ 38 de crame înregistrate de-a lungul a două judeţe, ceea ce înseamnă că aici cumva enoturismul s-a conturat mult mai bine decât în alte zone.
    Proximitatea faţă de Bucureşti este foarte importantă – circa 70% din turiştii pe care îi avem vin din Bucureşti. Tocmai pentru că, deşi noi stăm bine la capitolul industrie hotelieră în zonă, proximitatea faţă de Bucureşti încurajează excursiile de o zi, lucrurile se pot desfăşura foarte rapid, iar dacă vrei să rămâi peste noapte, există variante. În prezent sunt undeva la opt unităţi de cazare în zonă şi foarte multe proiecte pe rol, inclusiv crame care au în plan să îşi construiască propria unitate de cazare. Este şi cazul nostru, sperăm ca în viitor să deschidem o pensiune cu maximum 10 camere, care va fi amplasată în cel mai înalt punct al domeniului viticol; noi avem o vie situată la peste 400 de metri, cu o vedere completă atât asupra domeniului viticol, cât şi a lacului – avem un lac fix la baza plantaţiei cu un ponton special amenajat pentru cei care vin să ne viziteze.
    Andreea Păunescu, CEO, Goodwine: Mi se pare foarte interesant tot ce aţi spus dvs., dar cred că este o abordare romantică. Turismul este o industrie, facilităţile de cazare din această zonă enologică nu sunt inventariate, nu aveţi colaborări, în primul rând, cu structurile, cu agenţiile de turism astfel încât ei să ştie ce ar putea să vândă, poate de aceea nu este atât de dezvoltat turismul enologic. Oamenii trebuie să îşi facă o structură de cazare pe care să o vândă, ei trebuie să vină în inspecţie, să ştie ce vând, cui vând, fiecare produs îşi are clientul. Oamenii trebuie să ştie, să vină să inventarieze, să cunoască facilităţile şi ceea ce s-ar putea face, nu trebuie făcut neapărat un spa, există multe alte posibilităţi cu care să le ocupaţi timpul şi să măriţi perioada de sejur. În primul rând, trebuie organizată oferta.
    Valentina Vesler: În industrie există într-adevăr foarte multe lacune şi una dintre acestea este comunicarea, am simţit-o chiar eu în aceşti 10 ani de când sunt în această industrie, dar trebuie să le dăm credit. Soluţii avem, ştim asta, dar trebuie să le dăm credit cramelor mici să se organizeze. Avem nevoie de experţi, de expertiză şi de asta suntem aici, să le identificăm şi să găsim o voce comună.
    Ionel Burtea, fondator, Abund Berry: Noi suntem lângă Târgu-Jiu, distanţa faţă de Bucureşti este undeva la 4 ore şi jumătate, ceea ce este o problemă, dar nu o vedem ca pe o problemă, ci ca pe un potenţial de dezvoltare. Aţi menţionat turismul de weekend, este undeva la 30% gradul de ocupare doar dacă lucrezi pe weekend, ceea ce nu este sustenabil pe termen lung, ideal este să aduci turismul şi să îl menţii acolo minimum două zile, am calculat noi – important este ce îi oferi pe lângă.
    Condiţiile într-o fermă trebuie direcţionate în zona de experienţă, pe lângă partea de acomodare sau luxury, experienţa e foarte importantă. Transilvania a avut un marketing foarte bun în ultimii ani ca zonă geografică, ne uităm în jur, la prietenii noştri, majoritatea au mers în Transilvania, nu au căutat luxury sau experienţe de spa sau ceva mai exotic, s-au dus pe zona de turism local. În zona mea, potenţialul meu este aproape zero: Gorjul, Brâncuşi, cramele turistice, sunt undeva la 5.000 de turişti care vin şi se cazează în medie câte două nopţi – nu este potenţial, dacă noi nu promovăm locurile respective, nu vom avea succes, nici în turism, nici în turismul viticol.
    BM: Ce targetaţi – români sau străini?
    Ionel Burtea: În primul rând românii – vom începe în aprilie anul viitor – iar ulterior străini. În timpul sezonului turistic ne axăm pe români, iar în extrasezon străini – trebuie să calculezi planul de afaceri astfel încât să ai un grad de ocupare de circa 70%.
    Mircea Matei: A fost primul an în care am promovat către agenţiile de turism turul de cramă şi degustarea la Villa Vinea, nu avem cazare din păcate, dar oferim acest serviciu. Promovând către agenţii, am avut o creştere de aproximativ 150% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut ca număr de pachete. Valoarea efectivă este puţin mai mică ca şi creştere, dar este de trei ori mai mult aproape decât anul trecut, aproximativ aceeaşi perioadă – creşterea vine mult din străini.
    Adrian Păduraru, actor, realizator de emisiuni radio şi TV despre cultura vinului: Daţi-vă seama ce experienţă rară în viaţa mea, dacă nu unică – un actor care să asculte. Exerciţiul ascultării este important. E o modă nouă în turism, care are deja vreo 50 de ani, turismul de eveniment şi vă dau un exemplu, al cifrelor, nu doar al părerilor: la Avignon există Palatul Papal, care este unul dintre cele mai vizitate monumente din Franţa, este în top 10 şi vin acolo circa 600.000 de vizitatori. Avignonul însă are 4 milioane de vizitatori, restul vin pentru festivalul de la Avignon. Există şi la Sibiu un astfel de festival, şi la Cluj, şi la Gărâna, dar există turistic şi care atrage mulţi turişti datorită unor evenimente culturale, artistice sau oenologice; ele cred că pot fi create.
    Îmi permit să spun acest lucru fiindcă am văzut cam tot ceea ce înseamnă întregul lanţ, am avantajul de a fi un om care iubeşte cultura vinului, care e pasionat, dar care nu este direct implicat. Cred că sunt de făcut câteva lucruri fundamentale – pentru cei care nu sunt din industrie, mergeţi şi faceţi exprienţa unei degustări la crame, veţi vedea că este minunată experienţa, iar cei care sunt în industrie, la toate nivelurile, trebuie comunicat lucrul acesta. Atât timp cât lucrurile sunt necunoscute… Îl putem avea în buzunarul de la piept pe Kant, dar dacă el nu ajunge la oameni, stă doar pe cantul buzunarului. Ce vreau să cred este că într-o ţară care produce atât de mult vin nu există emisiuni specializate, de televiziune, de radio, cred că împreună, dvs. fiind difuzori ai aceste experienţe, să facem comunicarea mult mai bine. Ce poveşti aud despre vinuri româneşti, nu v-ar veni să credeţi. Închei spunând cred că există capacitatea de a face lucruri care să ne facă mândri. Dacă eram în Italia nu mai aveam nimic de făcut, dar fiind aici, avem ce face.
    BM: Care au fost cele mai frumoase experienţe ale dvs. în vie?
    Valentina Vesler: Primele experienţe cu vinul le-am avut de fapt în cramă – nu am ştiut foarte multe despre vin, dar m-a fascinat, foarte multe le-am învăţat de la fraţii Păduraru. Mie îmi place foarte mult la Sâmbureşti, via este absolut copleşitoare şi priveliştea înspre Olt îţi taie respiraţia. Avem aproximativ 500 de hectare acolo, dar pe rod mult mai puţin, undeva la 320.
    Mi-au plăcut foarte mult via şi rezultatele vinificatorilor noştri. Înţelegeam că un vin poate fi frumos, corpolent, floral, erau concepte străine – acest univers m-a fascinat. Am vrut să spun că noi vorbim doar despre turismul vitivinicol, dar acesta este doar un picior din brandul de ţară. Trebuie să îl aduci pe consumator acolo, să aibă o experienţă directă, dar experienţa aceea directă vine şi trece – tu trebuie să o susţii, iar susţinerea aceasta se face treptat, de-a lungul timpului. Eu simt această nevoie în industria vinului. În 10 ani, foarte multe s-au schimbat în bine, oamenii se străduiesc, apar mulţi specialişti, au păreri importante, se organizează târguri, există o afinitate pentru târguri, comunicarea pe târguri este extrem de importantă, între ce a fost Good Wine acum 10 ani şi ce este acum e o diferenţă de la cer la pământ.
    Andreea Păunescu: Piaţa de vin este foarte efervescentă – în primul rând pentru că a crescut calitatea vinului românesc şi a crescut enorm, aş putea spune, faţă de acum 10-12 ani; sunt enorm de multe vinuri bune. Orice eveniment legat de vin este foarte important – tot ce înseamnă manifestări expoziţionale, saloane, festivaluri este foarte important şi sunt vehicule de comunicare. Noi, cei de la GoodWine, suntem târg, dar mi-aş dori foarte mult să putem dezvolta componenta tehnică a părţii de enoturism, ar fi foarte important, poate mai mult pentru structurile mici, care au dificultăţi în a comunica şi a se prezenta.
    România este o ţară superbă. Eu i-aş vedea pe producătorii români însoţind expozanţii români la târgurile de turism. Vinul din România are cu certitudine ce îi trebuie pentru a deveni un brand de ţară.
    BM: Ce trebuie să spunem lumii largi astfel încât vinul chiar să devină un brand de ţară?
    Mircea Matei: Nu este doar povestea vinului, ci povestea societăţii româneşti. Toată societatea românească merge într-o direcţie pe care cu toţii ne-o dorim şi vinul trebuie să fie parte din această poveste, nu trebuie să îl disociezi. Trebuie să ţinem pasul cu povestea societăţii româneşti, să mergem mult în afară şi să nu mergem pe principiul „dacă e din România, trebuie să fie ieftin”, îmi doresc să trăiesc momentul în care să zicem: „Da, e un vin românesc bun şi da, este un preţ corect, nu doar trebuie să fie ieftin”.
    Valentina Vesler: Pentru ca vinul să devină un brand de ţară, oamenii trebuie să creadă în el, omul de rând trebuie să creadă, dacă un consumator român ajunge să creadă că vinul îl reprezintă, atunci se poate transforma într-un brand de ţară, cu tot ce se orchestrează în spate. Mă întreb dacă românul crede în vinul lui.
    Adrian Păduraru: Ce avem de spus este într-adevăr o poveste de suflet, dar este o poveste adevărată. Bucuria de a trăi pe care o avem aici, fiecare dintre noi, suntem îndrăgostiţi de bucuria noastră de a trăi, or asta cred că putem vinde despre noi şi despre vinul românesc. Până la urmă, de ce muncim de dimineaţa până seara? Ca să câştigăm nişte bani, ca să ne putem face plăceri, bucurii ale vieţii, iar vinul face parte din definiţia bucuriei de a trăi.

  • Ministrul Economiei: Nu avem nicio intenţie să oprim voucherele de vacanţă

    Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat, joi, la deschiderea Târgului de Turism al României, că Guvernul nu are intenţia de a anula voucherele de vacanţă.

    „Nu avem nicio intenţie să oprim voucherele de vacanţă, a fost un fake news că cineva ar vrea să oprească voucherele, am spus-o şi în comisiile parlamentare. Nu, voucherele de vacanţă vor continua, ele au fost un vector de marketing turistic foarte important pentru promovarea turismului intern. Ne dorim ca şi în timpul de extra-sezon, turiştii români să circule”, a precizat ministrul de resort.

    Întrebat de jurnalişti care este părerea sa despre turismul din ţara noastră, Virgil Popescu a avertizat că infrastructura din România este o problemă pentru acest sector şi că nu am avut parte de promovare suficientă.

    “România are o infrastructură care descurajează turismul. Aceasta este părerea mea ca şi consumator de turism, principala problemă a României turistice este infrastructura. Dacă vrei să te duci să vezi nordul Moldovei, de aici din Bucureşti până la Suceava, până la Putna, cred că faci 5-6 ore, pe drumuri care sunt greu de circulat. Eu cred că asta e principala problemă, pentru că nu toţi pot să zboare cu avionul, să se ducă direct la destinaţie şi să facă city-break-uri. Şi ca să te duci de aici până la Putna, cu maşina, pe un drum foarte aglomerat, cu două benzi, e foarte greu. Probabil să ajungi pe litoral e cel mai uşor, dar din păcate litoralul românesc nu e decât de 3-4 luni pe an, 4 luni cu luna mai şi cu weekend-urile din mai. Clisura Dunării la fel, e o zonă fabuloasă acolo la mine, dar drumul naţional, din păcate, pe Clisura Dunării lasă de dorit, din păcate (…) Nu s-a făcut o promovare turistică în românia, neexistând un magament al destinaţiilor turistice coordonat. Nu cred că aţi văzut o promovare ţintită în turism în ţara noastră. Toată lumea ştie de litoral, de ski, dar avem mult mai multe lucruri. Nu am văzut turism ecumenic, turism balnear. Lăsăţi-mă să fac o radiografie şi apoi să găsesc o strategie să vedem pe ce ne axam ca şi ţară sa promovăm”, a spus ministrul Economiei.

    Ministrul de resort a mai anunţat că prima măsură pe care o are ân vedere este reorganizarea ministerului turismului, care va avea un departament special condus de un secretar de stat.

     

     

  • Black Friday 2019: Paralela 45, reduceri de 50% la vacanţele din 2020

    Turoperatorul Paralela 45 lansează o campanie de reduceri speciale, de până la 50%, cu ocazia târgului naţional de turism şi a Black Friday. Discount-urile, cumulate cu cele din Early Booking, lansat încă din luna septembrie, sunt disponibile până pe 18 noiembrie în toate agenţiile din reţeaua naţională Paralela 45, pe portalul turoperatorului, pe site-ul eMag şi la standul de la târgul de turism.

    Pe platforma eMag, unde Paralela 45 participă la campania Black Friday pentru al doilea an consecutiv, turiştii pot găsi pe 15 noiembrie oferte pentru sejururi în Turcia, Grecia, Spania, circuite şi vacanţe cu transport individual.

    O vacanţă în Antalya, de exemplu, cumpărată până pe 18 noiembrie, poate costa de la 461 de euro/persoană, la un hotel de cinci stele. Un pachet pentru Heraklion, Creta, costă de la 368 de euro/persoană, la un hotel de trei stele, iar unul pentru Rodos, de la 373 de euro/persoană, la un hotel de patru stele.

    Statisticile Paralela 45 arată că în perioada de reduceri, fie că e Early Booking, Black Friday, târgul de turism ori campanii individuale de promoţii, cele mai multe vânzări sunt făcute de turişti cu vârsta între 24 şi 50 de ani, bine informaţi despre destinaţie. 70% dintre ei fac rezervarea online şi 55% achită tot online, 30% prin transfer bancar, 15% direct în agenţii sau la târgul de turism.

    Vânzările de Black Friday au reprezentat în ultimii doi ani aproximativ 45% din vânzările lunii noiembrie. Cele mai solicitate pachete cu ocazia Black Friday sunt pentru vacanţe în Turcia: 22%, Grecia insulară şi continentală: 15%, Spania: 12%, Sharm el Sheikh şi Hurghada: 9%, Tunisia: 7%, Italia: 5%, Cipru: 5%, circuite culturale în Europa: 15%, vacanţe exotice în Seychelles, Mauritius, Maldive, Dubai, vacanţe în Laponia: 10%.

    Turoperatorul Paralela 45 estimează că va încheia anul cu un volum de vânzări de 70 de milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul trecut.

  • Opinie Adrian Cioroianu, trainer executive, ACKnowledge România: „Probleme cu retenţia Milenialilor şi a Generaţiei Z?”

    Şi tinerii ce fac? În zona de vânzări, conform unui studiu al eJobs, din totalul de 3 milioane de aplicări pentru un job de vânzări de la începutul anului şi până în prezent, 750.000 de aplicări au venit de la tinerii între 18 şi 24 de ani şi doar 37.000 de la tinerii sub 18 ani. Din cele 37.000 de aplicări, câteva sute au ajuns şi la mine pentru că am deschis mai multe poziţii de fundraiser pentru un proiect de strângere de fonduri. Poziţii ideale pentru elevi de liceu şi pentru studenţi.
    Să lucrezi cu tineri mileniali şi din generaţia Z poate fi foarte provocator şi plin de învăţăminte. Şi prin firmele prin care am trecut mai erau câţiva mai tineri prin echipă, dar să construieşti şi să conduci o echipă formată exclusiv din tineri între 18 şi 22 de ani e o experienţă greu de descris. Asta pentru că habar nu ai ce merge şi ce nu merge cu ei, ce îi motivează, ce îşi doresc. A fost un proces de învăţare pentru mine.
    Retenţia lor începe chiar de la recrutare. Dacă ştii că jobul pe care îl propui presupune ca ei să câştige o bună parte din bani sub formă de comision, spune foarte clar asta. Valabil şi dacă presupune un anumit număr de ore lucrate, ce anume trebuie să facă exact, care sunt obligaţiile şi beneficiile lor. Spune clar de la început. Ca să eviţi 200 de aplicări din care vei avea 100 de oameni interesaţi, 70 la interviu, 50 la training, vei pregăti 44 de contracte de muncă, pe care le vor semna 36 de oameni şi vei rămâne după trei luni cu 3 oameni. Orice asemănare cu realitatea este pur întâmplătoare. La interviu te interesează să „sapi” pe trei direcţii împreună cu ei: abilităţi, dorinţă şi potrivire. Pentru abilităţi, testează fiecare lucru pe care îl vor avea ei de făcut propriu-zis pe partea de vânzare, fie că e vorba de roleplay de vânzare, fie că doar vrei să vezi cum gândesc despre ce e de făcut. Pentru dorinţă, „cât le este de foame”, vrei să vezi cum văd ei ceea ce o să facă într-un an, ce îşi doresc să facă, să realizeze. Pentru potrivire, vrei să se potrivească cu restul oamenilor tăi şi cu tine, să se integreze în echipa.
    Atât în partea de recrutare, cât şi apoi în zona de onboarding şi de retenţie, dacă putem folosi tehnologia cât mai mult, cu atât o să le placă şi mai mult ceea ce se întâmplă. Adică dacă vrei să le dai un formular pe care să îl completeze, de ce să o facă pe hârtie, când pot să facă asta pe telefonul mobil?
    Onboardingul milenialilor şi tinerilor din generaţia Z ar trebuie să meargă pe trei direcţii imediat după recrutare:
    – aspecte legate de organizaţie: istoric, misiune, valori, cultură organizaţională. Aceste lucruri ar trebui apoi întărite în primele trei luni printr-o zi dedicată culturii în companie pentru a le aduce din nou în prim-plan şi pentru a le da importanţă.
    – aspecte tehnice: tot ce înseamnă abilităţi de vânzare, negociere, prezentare, abilităţi tehnice, instrumente care sunt folosite de ei în zona de vânzare. Aici trainingul este rege, sales coaching, întâlniri duble, job shadow.
    – aspecte sociale: legate de integrarea lor în echipă. Nimic nu ajută mai mult decât un „buddy” care îşi face treaba cum trebuie, un mentor care să le ghideze dezvoltarea profesională şi în general orice timp petrecut cu echipa în afara serviciului bineînţeles.

    Strategia de retenţie se construieşte pe patru piloni importanţi:
    1. Financiar: o schemă de comisionare care să încurajeze calitatea vânzărilor pe care ei le efectuează face minuni. Nu totul se reduce la cantitate. Şi începem să învăţăm asta. Greu. Până la urmă nu mă interesează să lucrezi opt ore pe zi şi poate şi ore suplimentare, mă interesează să fii eficient.
    2. Recunoaştere. Să vă dau câteva exemple care pentru mine au funcţionat cu oamenii tineri. Clasicul team building reinterpretat, o dată pe lună – care de fapt era o ieşire împreună cu toată lumea în oraş. Prezenţa nu era obligatorie. Mesaje zilnice de încurajare şi premiere, diplome săptămânale şi trofee lunare. Un premiu anual pentru lucruri ieşite din comun pe care le făceau. Diferite trepte pe care le puteau atinge în cariera lor de vânzători în funcţie de timpul petrecut în firmă şi de rezultatele lor: junior, senior, team leader, coordonator, trainer, manager. Pot ajunge chiar la echipa proprie de care să aibă grijă. Încurajăm mult partea asta de reverse mentoring în care tinerii ne învaţă lucruri. Aţi fi surprinşi ce impact poate să aibă. Un plan de carieră este absolut necesar şi care să fie aliniat cu planul de succesiune pentru managerii din compania ta.
    3. Creştere din punct de vedere profesional. Când vorbim de tineri mileniali şi tineri din generaţia Z, planul de retenţie nu trebuie să se concentreze pe termen lung, adică să ne gândim să facem ceva doar când au 3-4 ani în organizaţie. Foarte important este primul an, în care reuşim să îi facem să stea alături de noi. Iar planul trebuie dus în detaliu: primele trei luni alături de noi, prima jumătate de an, „seniorii” deja cu peste şase luni vechime în firma ta. Atât de mult s-a comprimat totul când vine vorba de retenţia oamenilor tineri. Ce putem face: programe de mentorat, scurt feedback săptămânal pentru fiecare om, un feedback amplu, mai formal de ambele părţi, o dată la trei luni, sub forma unui retention interview, traininguri pe partea de vânzare, negociere, comunicare asertivă şi time management. Apoi avansăm: programe de sales coaching, de împărtăşire a unor exemple de succes, sisteme de recompensă, concursuri de vânzări, prânzuri cu echipa, traininguri de vânzări avansate, prezentări de impact, influenţare şi bazele coachingului. Deja trece timpul şi ei pot ţine traininguri la rândul lor pentru colegii noi, să îi trimită la conferinţe de business, TEDx, etc., să poată veni cu idei inovative, cină cu membri ai managementului sau VIP pe care ei îl admiră, traininguri de management, leadership, coaching avansat. Uşor de făcut, nu-i aşa?
    4. Echilibru muncă – viaţă personală. Aici aş propune o abordare îndrăzneaţă: o dată la două luni, o zi liberă pentru tânărul nostru, dar plătită. Să facă ce îşi doreşte el. Ce îl pasionează pe el. Până la urmă, cea mai simplă cale să nu îţi plece tinerii este să construieşti un plan ca să îi faci să stea. Tu ai un plan?

  • Cum vrea Parlamentul European să salveze sectorul de tusim după dezastrul Thomas Cook: Le cere guvernelor să folosească banii UE

    Parlamentul European au lansat joi un apel către ţările membre ale Uniunii Europene să se folosească la maximum de instrumentele existente la dispoziţie în structura blocului european pentru a atenua impactul falimentului Thomas Cook, care poate genera o reacţie în lanţ în sectorul de turism.

    Într-o rezoluţie adoptată joi, europarlamentarii şi-au exprimat îngrijoararea faţă de cei 600.000 de pasageri afectaţi, miile de locuri de muncă pierdute şi faţă de pagubele aduse asupra mai multor companii mici şi mijlocii şi asupra sectorului de turism în general.

    „Guvernele ar trebui să se folosească de European Social Fund şi de Globalisation Adjustment Fund pentru a ajuta anajaţii şi companiile afectate de colapsul grupului de turism, iar Comisia ar trebui să identifice instrumentele UE care pot compensa daunele cauzate sectorului”, spune europarlamentarii.

    Comisia şi statele membre trebuie să se asigure că angajaţii care sunt afectaţi de insolvenţă primesc salariile lor câştigate şi beneficiile acumulate, adaugă aceştia.

    Potrivit Parlamentului European, 32 de operatori au intrat în faliment din 2017, iar Comisia Europeană ar trebui să analizeze dacă este nevoie de noi măsuri pentru a preveni astfel de situaţii.

    „Motivele care au condus la falimentul Thomas Cook trebuie să fie analizate”, spun europarlamentarii, punând accent pe faptul că situaţia financiară a companiei era deja cunoscută pentru autorităţile britanice, şi că regulile ar putea fi schimbate pentru a monitoriza mai bine situaţia financiară a companiilor aeriene.

    Ca ultimă soluţie, ajutorul de stat ar putea fi luat în considerare pentru a atenua impactul economic negativ, adaugă europarlamentarii.