BusinessMagazin

Tag: tulcea

  • O cămaşă Guy Laroche, Gianfranco Ferre sau Pierre Cardin costă la poarta fabricii 12 euro, iar în magazine ajunge cu 100 de euro. Ce fabrică le produce în România

    Într-un complex de clădiri cu pereţi roşii de cărămidă de pe strada Victoriei din Tulcea se află fabrica Confecţii SA, unde 450 de angajaţi produc zilnic aproape 3.000 de cămăşi, din care 80% iau drumul Angliei, Italiei, Greciei sau Germaniei. O parte din cămăşile cusute şi călcate de croitoresele din Tulcea ajung să fie vândute în Europa sub branduri precum Guy Laroche, Pierre Cardin sau Gianfranco Ferre, în timp ce în România se vând sub brandul Bigotti.

    Din această fabrică, înfiinţată în 1980 şi care se întinde pe 6.000 de metri pătraţi, o clădire emblemă a oraşului pentru industria textilă, au ieşit aproape 800.000 de cămăşi anul trecut. În perioada comunistă, de pe poarta acestei fabrici ieşeau aproape 2.000 de angajaţi.

    „Lucrez de 37 de ani în această fabrică, iar din Õ90 sunt directorul ei general. Este cea mai mare companie cu capital românesc din Tulcea, o emblemă în timpul comunismului pentru industria textilă. Volumele trimise la export s-au redus semnificativ, costurile noastre au crescut. Costul de manoperă al unei cămăşi este de 4 euro, în timp ce costul de producţie este de 11-12 euro. Cămăşile se vând la preţuri de trei ori mai mari iar la brandurile de lux ajung şi la 80-90 de euro. Pentru cele mai multe produse primim ţesăturile, noi doar le asamblăm, punem nasturii, le aranjăm în pungi, asigurăm doar o mică parte din materiale. Lucrăm în lohn, semi-lohn“, a spus Cornel Runca, directorul general al Confecţii Tulcea. Fabrica a fost privatizată în 1995, prin metoda MEBO, un proces prin care activele unor companii deţinute de stat au fost vândute către salariaţii acesteia, şi are acum 1.660 de acţionari.

    Cititi articolul integral pe www.zf.ro

  • Profesor din Tulcea, condamnat la închisoare cu executare pentru mită la bacalaureat

     Potrivit unui comunicat, Ovidiu Marius Tîrlogeanu, profesor de matematică în municipiul Tulcea, a fost judecat şi găsit vinovat, definitiv, de Curtea de Apel Constanţa pentru trafic de influenţă, complicitate la luare de mită şi luare de mită, fiind condamnat la cinci ani şi opt luni de închisoare cu executare, anunţă reprezentanţii DGA.

    Potrivit acestora, profesorul a fost găsit vinovat pentru fraudarea examenului de bacalaureat 2014, sesiunile iunie – iulie şi august – septembrie, desfăşurat în municipiul Tulcea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autostrada A2 şi 18 drumuri naţionale din zece judeţe, în continuare închise din cauza vremii

    Autostrada A2, între Lehliu şi Feteşti, şi 18 drumuri naţionale din zece judeţe din estul şi sud-estul ţării sunt în continuare închise, luni, din cauza zăpezii şi a viscolului.

    Circulaţia rutieră este, în continuare, întreruptă pe autostrada A2, pe sectorul Lehliu -Feteşti, sectorul Bucureşti – Lehliu fiind redeschis traficului luni, la ora 07.00, pentru toate categoriile de vehicule, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

    Conform Centrului Infotrafic din Poliţia Română, nu se circulă, luni dimineaţă, din cauza vremii, pe mai multe tronsoane ale unor drumuri naţionale: DN23A Gologanu – Ciorăşti (judeţul Vrancea); DN11A Bârlad (judeţul Vaslui) – Podu Turcului (judeţul Bacău); DN24A Murgeni – Berezeni – Huşi (judeţul Vaslui); DN26 Murgeni – Blăgeşti (judeţul Vaslui); DN22D Măcin – Cerna (judeţul Tulcea); DN22F Horia – Nalbant (judeţul Tulcea); DN22A Topolog (judeţul Tulcea) – Hârşova (judeţul Constanţa); DN22, pe tronsoanele Râmnicu Sărat (judeţul Buzău) – Brăila şi Baia (judeţul Tulcea) – Sibioara (judeţul Constanţa).

    De asemenea, sunt închise DN2B Buzău – Brăila, DN2A Hârşova (judeţul Constanţa) – Mihail Kogălniceanu (judeţul Constanţa), DN21A Bărăganul (judeţul Brăila) – Ţăndărei (judeţul Ialomiţa), DN2 Buzău – Râmnicu Sărat (judeţul Buzău), DN2C Costeşti (judeţul Buzău) – Griviţa (judeţul Ialomiţa), DN23B Măicăneşti – Ciorăşti (judeţul Vrancea), DN2N Bogza – Dumbrăveni (judeţul Vrancea), DN3A Lehliu-Gară (judeţul Călăraşi) – Feteşti (judeţul Ialomiţa), DN3B Feteşti – intersecţie cu DN2A, DN24D Cuca – Tuluceşti (judeţul Galaţi),

  • Un fost corporatist şi un publicitar au creat de la zero propria marcă de bere 100% românească

    Tulceana, Parâng sau Arădeana sunt doar câteva dintre mărcile care au rămas doar cu numele în istoria berii româneşti. Un fost angajat de corporaţie şi un publicitar speră să revitalizeze tradiţia producţiei de bere în micile fabrici locale şi să îşi facă loc printre giganţii care domină piaţa.

    „Ne-am identificat cu zăganul, o pasăre vânată până la dispariţie, atât datorită proximităţii de vârful Zăganu, unde se află microberăria, cât şi printr-o paralelă cu faptul că fabricile mici de bere din România au dispărut asemenea zăganului“, descriu Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu alegerea numelui produsului creat prin start-up-ul lor, Fabrica de Bere Bună. Cei doi au investit 250.000 de euro în aceasta şi au ajuns la break-even după un an, ajungând să îşi aducă berea nepasteurizată, îmbuteliată şi etichetată manual în 120 de spaţii.

    Microberăria aflată la poalele munţilor din Măneciu-Ungureni, cu o capacitate anuală de producţie de 4.000 de hectolitri, este „o picătură în oceanul berii de pe piaţa locală de 16 milioane de hectolitri“, după cum observă cei doi antreprenori.  Ideea „năstruşnică“, după cum le place să spună, de a începe o astfel de afacere le-a venit din dorinţa de a se lansa în antreprenoriat, cu un produs pe gustul lor, fără să aibă până în acel moment tangenţe cu producţia berii. Laurenţiu Bănescu a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune în cadrul Academiei de Studii Economice în 2001 şi, după absolvire, a lucrat vreme de zece ani pentru mai multe companii multinaţionale printre care Coca-Cola, Red Bull, Henkel şi Tuborg.

    Alexandru Geamănu a studiat în cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Nu a profesat niciodată însă în domeniu şi şi-a construit cariera în publicitate, în BTL, în agenţii precum D’Arcy, Saatchi & Saatchi, Mercury şi Odyssey. „Cred că a fost o combinaţie de timing foarte bun cu noroc şi perseverenţă“, descriu ei momentul când s-au hotărât să înceapă antreprenoriatul. De la prima discuţie, din decembrie 2012, a durat aproape un an până să vândă prima bere produsă în Fabrica de Bere Bună. Au căutat iniţial fabrici de bere din străinătate pe care să le aducă în România, dar costurile prea mari i-au îndemnat să îşi îndrepte atenţia spre piaţa locală.

    Au găsit astfel fabrica de bere închisă, după ce îşi încetase producţia în urma unui faliment, şi aflată în conservare la poalele vârfului Zăganu (Carpaţii Orientali), aproape de staţiunea Cheia. Au descoperit pe parcurs că nu era foarte bine conservată, dar au reuşit să depăşească problemele echipamentelor, iar achiziţia şi modernizarea fabricii i-au costat aproximativ 250.000 de euro, parte fonduri proprii, iar restul, finanţare de la bănci. Primul pas în dezvoltarea afacerii a fost găsirea unui nume reprezentativ pentru berea lor, autentic şi românesc. „A fost un brainstorming intens, în care am trecut prin cel puţin 50 de nume, care mai de care mai neaoşe, iar în cele din urmă am ales să ne întoarcem la origini, la masivul Zăganu“, spun cei doi antreprenori. Au început producţia în extrasezon, în luna octombrie 2013, cu volume mici, din cauza autorizaţiei de a vinde berea primite după sezonul de vară, şi au reuşit să se apropie, în lunile de vară, de aproximativ 50% din capacitatea de producţie. În restul anului, produc la aproximativ 20% din capacitatea fabricii, îmbuteliind doar la cerere.

    Conceptul de „microberărie“ abia începe să fie folosit în România, dar este foarte dezvoltat în Statele Unite ale Americii, unde cele peste 3.500 de microberării deţin o cotă de piaţă de circa 22%, potrivit lui Geamănu. Mai aproape, la nivel european, celebrele abaţii belgiene sau berării germane ţin capul de afiş în acest tip de industrie, chiar dacă, la scurt timp după Revoluţie, piaţa avea potenţial şi în România. „Dacă la începutul anilor ’90 în România erau active 125 de fabrici de bere, astăzi mai sunt sub 20. Mai mult decât atât, în urmă cu câteva zeci de ani, fiecare zonă a României avea berea ei şi un motiv de mândrie locală – Tulceana, Parâng, Arădeana, Caraş, Orădeana sau Sarmis. Credem că numele este reprezentativ pentru ceea ce vrem noi să facem: să ajutăm la revitalizarea unei industrii cândva înfloritoare în România – producţia de bere locală, independentă“, spun cei doi. Potrivit lor, existau cam trei astfel de berării în fiecare judeţ, iar oamenii ţineau la un „patriotism local“, de a bea tipul de bere specific zonei în care se aflau.

  • Paralela 45 atinge cifra de afaceri de 40 milioane euro la finalul anului 2014

    “Creşterea din acest an a venit pe de-o parte pe fondul extinderii numărului de agenţii cu cele de la Chişinău, Tulcea şi Satu Mare, dar şi a numărului de destinaţii şi chartere. Odată cu noile măsuri privind TVA-ul din turism ne aşteptam la un 2015 mult mai bun”, a declarat Alin Burcea, preşedinte Paralela 45.

    Paralela 45 activează de peste 24 de ani pe piaţa vacantelor, fiind unul dintre cele mai vechi branduri de turism din România. Compania, care a terminat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 35 de milioane de euro, deţine o reţea naţională formată din 35 de agenţii şi aproape 200 de angajaţi.

     

  • COD GALBEN de inundaţii pe râurile din Dobrogea

    INHGA anticipează scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi viituri rapide cu efect de inundaţii locale şi creşteri rapide de debite şi niveluri cu depăşirea cotelor de atenţie.

    Ca urmare a precipitaţiilor cu caracter torenţial de sâmbătă seara, estimate pe baza informaţiilor radar şi a precipitaţiilor prognozate pentru duminică, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri rapide de niveluri şi debite cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie pe unele râuri mici din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea).

    Fenomenele se pot produce cu o intensitate şi probabilitate mai mare în bazinele Casimcea, Topolog, Ţibrin, Agi Cabul şi râurile mici din estul judeţului Constanţa.

  • COD PORTOCALIU de ploi în Constanţa, Tulcea şi Vrancea

     În judeţul Constanţa, este vizat de avertizare arealul delimitat de localităţile Tîrguşor, Cogealac, Mihai Viteazu, Vulturu, Crucea, Pantelimon (inclusiv Cheia, Grădina), iar în Tulcea – arealul delimitat de localităţile Beidaud, Ceamurlia de Jos, Stejaru, Casimcea.

    În aceste zone se vor semnala cantitaţi de precipitatii ce vor depăşi izolat 35 – 40 l/mp, frecvente descărcări electrice, grindină de mici şi medii dimensiuni, intensificări de scurtă durată ale vântului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai ruşinos aeroport din România vede primii pasageri, după 20 de ani în care a stat cu pista goală

    Compania Fly România, deţinută de omul de afaceri Ovidiu Tender, este primul transportator aerian care operează zboruri de linie în Delta Dunării. 

    “Zborurile pe ruta Otopeni–Tulcea vor fi operate de trei ori pe săptămână, în zilele de marţi, vineri şi duminică. Acestora li se adaugă două zboruri internaţionale: Bergamo–Tulcea, marţi şi vineri, respectiv Frankfurt–Tulcea, duminică”, se arată într-un comunicat al companiei.

    “Începând de astăzi, 16 mai, operăm zboruri înspre şi dinspre Delta Dunării. Am găsit multă deschidere din partea oficialităţilor din Tulcea şi credem că prin zborul Otopeni – Tulcea, vom contribui la a aduce turiştii străini mult mai aproape de Deltă. De altfel, accesul atât către Deltă cât şi către litoral va fi mult facilitat şi pentru turiştii români din vestul ţării datorită legăturii Timişoara – Otopeni – Tulcea, cu posibilitate de transfer către Constanţa. Ori, din cauza distanţei de până la 16 – 18 ore cu trenul din vestul ţării până la litoralul românesc, turiştii alegeau destinaţii din vest, mai accesibile”, subliniază Cătălin Buţu, directorul executiv al companiei.

    Fly România este un brand al Ten Airways, o companie aeriană cu capital românesc, care şi-a început activitatea în 2010. Până în prezent, a operat în sistem charter şi wet lease, ceea ce presupune închirierea aeronavei cu tot cu echipaj şi celelalte servicii pentru a opera în numele unei alte companii Fly România operează zboruri sub brandul propriu începând din luna mai 2014.

    Nicio companie aeriană nu zbura până în prezent în mod regulat pe acea pistă, păzită straşnic din zori şi până în seară de cei 45 de angajaţi. Niciunul din cei 45 nu putea explica de ce aeroportul se numeşte internaţional. Sau măcar aeroport. Citiţi aici povestea aeroportului de la Tulcea, publicată în Business Magazin în vara anului 2013.

    Constantin Albu este din 1995 directorul aeroportului de la Tulcea. El stă de aproape 20 de ani în fotoliul de director, asta deşi în 2012 au zburat la şi de la Tulcea 378 de pasageri, potrivit informaţiilor furnizate de directorul economic Mirela Corobană. Asta înseamnă în medie un pasager pe zi. Vina este, evident, în altă parte. Albu spune că în perioada 2008-2012 aeroportul nu a beneficiat de fonduri pentru investiţii noi sau în curs de finalizare, iar acest lucru are repercusiuni în prezent. „Nu am putut începe operarea cu companii ce doreau să aibă baza pe aeroportul Tulcea din cauza platformei prea mici de îmbarcare-debarcare sau cu companii care aveau ca reglementări ale autorităţii aeronautice de care aparţineau ca lăţimea pistei să fie de 45 de metri şi nu de 30 cât are în prezent“, spune directorul. Pentru viitor, se are în vedere modernizarea şi extinderea pistei de aterizare-decolare, precum şi dublarea platformei de îmbarcare-debarcare, însă planul abia acum se pune pe hârtie: „Se lucrează la scrierea unei cereri de finanţare pentru accesare de fonduri europene“.

    Aflaţi care sunt celelalte aeroporturi falimentare din România.

  • Ponta: În portul Constanţa acţionează “un grup mafiot care a fost sprijinit de Băsescu”

    “Cererea noastră a plecat la Bruxelles, în mod sigur va fi aprobată şi, practic, din toamnă, putem să venim cu proiectul acesta complex, care presupune o infrastructură care va lega până la Buzău pe autostradă, după aceea la Galaţi, cu port şi terminal intermodal, pod şi mai departe până la aeroportul din Tulcea. De data asta avem bani. Aşa încât, trebuie să se mişte repede şi ministerul, dar mai ales autorităţile locale, cu proiectul, ca să putem să ne apucăm de treabă”, a spus Ponta.

    El a spus că este în curs de realizare trecerea în administrarea publică locală a porturilor de la Dunăre unde facilităţile nu sunt deja private, cu scopul de a relansa activitatea porturilor prin accesarea de fonduri europene. “Fiecare este în funcţie şi de capacitatea autorităţii locale şi o să-i spun domnului ministru Şova să vă transmită o informare exactă cu celelalte porturi care trec la autoritatea locală”, a anunţat premierul, adăugând că în cazul portului Tulcea, hotărârea de Guvern în acest sens este în fază foarte avansată.

    Pentru portul maritim Constanţa, situaţia este însă diferită, a precizat Ponta. “De ani de zile acolo e un grup mafiot care a fost sprijinit de către fostul ministru al transporturilor, actual preşedinte. Acolo lucrurile sunt foarte clare, facilităţile portuare sunt în domeniul public, nu vor fi niciodată privatizate sau vândute.” Statul, prin Ministerul Transporturilor, deţine 60% din acţiunile Administraţiei Portului Maritim Constanţa (APMC), Consiliul Local are 20%, iar Fondul Proprietatea alte 20%. Planul Guvernului, aşa cum a anunţat premierul, este de a lista la bursă 15% din acţiunile deţinute de stat, în aşa fel încât portul să beneficieze de o finanţare separată de cea de la buget.

    La finele lunii martie, ministrul transporturilor, Dan Şova, a declarat că instituţia vrea să cedeze gratuit 13% din acţiunile APMC către Primăria Constanţa şi să listeze 14% din acţiuni, astfel încât capitalul să se împartă în trei părţi egale: 33% pentru minister, 33% pentru primărie şi 34% “în sferă privată”. Ideea a fost calificată de preşedintele Traian Băsescu drept o “ilegalitate majoră”, întrucât Portul Constanţa este considerat infrastructură strategică, iar legislaţia care reglementează activitatea societăţilor de acest gen interzice transferul gratuit de acţiuni şi renunţarea la statutul statului de acţionar majoritar.

  • Prima companie aeriană din România cu tarife fixe la bilete începe activitatea din 15 mai

    “Pentru început, vom lansa mai multe rute care vor acoperi atât destinaţii clasice, cu o cerere bine determinată, cum este Bucureşti-Timişoara, unde propunem un tarif unic de 69 de euro, cât şi destinaţii inedite sau sezoniere, cum va fi cursa Bucureşti-Antalya, operaţională din iunie”, a declarat marţi, într-o conferinţă, Cătălin Buţu, directorul general al Ten Airways, din care face parte Fly România.

    Pentru rutele interne tarifele vor fi unice, respectiv 69,9 euro/zbor pentru Bucureşti-Timişoara şi 49,9 euro/zbor pentru Bucureşti-Tulcea, în timp ce pentru zborurile internaţionale tarifele pornesc de la 29,9 euro/zbor. În tarife sunt incluse şi transportul unui bagaj de cabină de maxim 7 kilograme şi al unuia de cală de cel mult 20 de kilograme, dar şi servicii de catering la bord. “Vrem să ne poziţionăm ca o companie value for money, adică între liniile low cost şi cele standard”, a subliniat Cătălin Buţu.

    “Nu ne dorim să luăm pasageri de la Tarom, ci vrem să le facem concurenţă maşinilor, pentru că aceste zboruri sunt mai ieftime decât maşinile”, a declarat Ovidiu Tender.

    Zborurile pe ruta Timişoara-Bucureşti vor avea o frecvenţă zilnică, exceptând ziua de sâmbătă, iar din Tulcea vor zbura spre Bucureşti trei curse pe săptămână.

    Pe rutele internaţionale vor fi operate două zboruri pe săptămână din Tulcea spre Bergamo, spre Verona vor fi trei zboruri săptămânale din Timişoara şi Bucureşti, spre Barcelona vor pleca în fiecare săptămână trei curse din Capitală, iar spre Frankfurt vor fi trei zboruri pe săptămână din Bucureşti şi unul din Tulcea.

    “Am ales aeroportul din Tulcea pentru că are potenţial de turişti străini care vin să viziteze, de exemplu, Delta Dunării. El poate fi, de asemenea, un aeroport de rezervă pentru Constanţa”, au declarat reprezentanţii companiei. “A contat însă foarte mult şi reacţia administraţiei locale, care a înţeles importanţa acestui proiect. Pentru noi, aeroportul din Tulcea este perfect.”

    Zborurile vor fi operate cu aeronave de tip MD-82 şi MD-83, aparţinând Ten Airways, care le-a achiziţionat de la Alitalia. Avioanele din flotă au capacitate de 170 de persoane şi cinci ore autonomie de zbor.

    Ten Airways şi-a început activitatea în 2010 şi de atunci a operat în sistem charter şi wet lease, sistem care presupune închirierea aeronavei cu tot cu echipaj şi servicii pentru a opera în numele altei companii.