BusinessMagazin

Tag: TUDOSE

  • Tudose: Am dori ca CSM să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii securităţii cibernetice

    “Am găsit necesar, atât pe Ordonanţa de Urgenţă 111/2011, cât şi pe modificarea la Legea 506/2004, să formulăm anumite observaţii, în aşa fel încât să aibă acces la un judecător, în aşa fel încât să fie analizate de un judecător. Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

    Întrebat în legătură cu promulgarea Legii securităţii cibernetice fără un aviz al CSM, Marius Tudose a spus: “Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

    “Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie”, a susţinut Dumbravă, în şedinţa CSM, în timpul discuţiilor despre legea “Big Brother”.

    Dumbravă a spus că nu a fost solicitat avizul CSM cu privire la implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

    El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţie de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Reglementările vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video, potrivit MInisterului Afacerilor Interne.

    Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

    Referindu-se la situaţia generată de ultimele evenimente din Franţa, directorul SRI a arătat că noile ameninţările teroriste sunt de natură să pune în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, dar şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

  • Tudose: Am dori ca CSM să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii securităţii cibernetice

    “Am găsit necesar, atât pe Ordonanţa de Urgenţă 111/2011, cât şi pe modificarea la Legea 506/2004, să formulăm anumite observaţii, în aşa fel încât să aibă acces la un judecător, în aşa fel încât să fie analizate de un judecător. Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

    Întrebat în legătură cu promulgarea Legii securităţii cibernetice fără un aviz al CSM, Marius Tudose a spus: “Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

    “Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie”, a susţinut Dumbravă, în şedinţa CSM, în timpul discuţiilor despre legea “Big Brother”.

    Dumbravă a spus că nu a fost solicitat avizul CSM cu privire la implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

    El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţie de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Reglementările vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video, potrivit MInisterului Afacerilor Interne.

    Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

    Referindu-se la situaţia generată de ultimele evenimente din Franţa, directorul SRI a arătat că noile ameninţările teroriste sunt de natură să pune în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, dar şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

  • Tudose: CSM, PICCJ şi ICCJ vor putea avea iniţiative legislative abia după revizuirea Constituţiei

    “Nu vă ascund faptul că preşedintele a venit în întâmpinarea solicitărilor noastre, pe care noi le-am făcut de mai multe ori, inclusiv în proiectele noastre de candidatură pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Această posibilitate poate fi făcută numai după revizuirea Consituţiei. Ne-a bucurat foarte tare propunerea preşedintelui ca atât CSM, cât şi ICCJ şi Ministerul Public să aibă iniţiativă legislativă”, a spus Tudose, marţi, în prima conferinţă de presă susţinută după ce a fost ales preşedinte al CSM.

    Pe de altă parte, între obiectivele asumate de noua conducere a consiliului se numără realizarea unor măsuri, în urma raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). “Principalul obiectiv pe care noi îl avem ar fi să facem planul de măsuri, după ce vom analiza raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Al doilea obiectiv care ar trebui atins, pe care mi-l propun, este ca în maximum două luni să înaintăm propunerile noastre în vederea iniţierii de către ministrul Justiţiei a modificării legilor justiţiei”, a mai noul preşedinte al CSM.

    La rândul său, noul vicepreşedinte al CSM, procurorul Bogdan Gabor, a subliniat că puterile CSM ar trebui întărite, astfel încât să fie sancţionate atacurile la adresa justiţiei. “Am achiesat la un anumit moment dat la un anumit tip de întărire a puterilor Consiliului Superior al magistraturii în ceea ce priveşte capacitatea de a sancţiona unele derapaje de la atacuri împotriva justiţiei. Cred că în următoarea perioadă va trebui să luăm în considerare foarte serios ca acestui organism, care este obligat să apere şi să garanteze independenţa justiţiei, să-i fie conferite puteri sporite”, a spus Gabor.

    Şeful statului, Klaus Iohannis a declarat, la şedinţa plenului CSM, că procurorul general al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

    Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a spus că nu este nevoie de modificarea Constituţiei pentru ca şeful Ministerului Public să fie membru CSAT, ci de schimbarea Legii 415/2002, dar este necesară modificarea legii fundamentale pentru ca PICCJ să aibă drept de iniţiativă legislativă.

  • Tudose: CSM, PICCJ şi ICCJ vor putea avea iniţiative legislative abia după revizuirea Constituţiei

    “Nu vă ascund faptul că preşedintele a venit în întâmpinarea solicitărilor noastre, pe care noi le-am făcut de mai multe ori, inclusiv în proiectele noastre de candidatură pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Această posibilitate poate fi făcută numai după revizuirea Consituţiei. Ne-a bucurat foarte tare propunerea preşedintelui ca atât CSM, cât şi ICCJ şi Ministerul Public să aibă iniţiativă legislativă”, a spus Tudose, marţi, în prima conferinţă de presă susţinută după ce a fost ales preşedinte al CSM.

    Pe de altă parte, între obiectivele asumate de noua conducere a consiliului se numără realizarea unor măsuri, în urma raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). “Principalul obiectiv pe care noi îl avem ar fi să facem planul de măsuri, după ce vom analiza raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Al doilea obiectiv care ar trebui atins, pe care mi-l propun, este ca în maximum două luni să înaintăm propunerile noastre în vederea iniţierii de către ministrul Justiţiei a modificării legilor justiţiei”, a mai noul preşedinte al CSM.

    La rândul său, noul vicepreşedinte al CSM, procurorul Bogdan Gabor, a subliniat că puterile CSM ar trebui întărite, astfel încât să fie sancţionate atacurile la adresa justiţiei. “Am achiesat la un anumit moment dat la un anumit tip de întărire a puterilor Consiliului Superior al magistraturii în ceea ce priveşte capacitatea de a sancţiona unele derapaje de la atacuri împotriva justiţiei. Cred că în următoarea perioadă va trebui să luăm în considerare foarte serios ca acestui organism, care este obligat să apere şi să garanteze independenţa justiţiei, să-i fie conferite puteri sporite”, a spus Gabor.

    Şeful statului, Klaus Iohannis a declarat, la şedinţa plenului CSM, că procurorul general al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

    Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a spus că nu este nevoie de modificarea Constituţiei pentru ca şeful Ministerului Public să fie membru CSAT, ci de schimbarea Legii 415/2002, dar este necesară modificarea legii fundamentale pentru ca PICCJ să aibă drept de iniţiativă legislativă.

  • Mihai Tudose, propus ministrul Economiei, este jurist şi, de 14 ani, deputat. Are 16 iniţiative legislative, niciuna economică

    Tudose, în vârstă de 47 de ani, a terminat facultatea în 1994 şi a deţinut pe rând funcţia de şef birou senatorial, în perioada 1992-1999, apoi, timp de un an, a fost jurist la SC Farex SA Brăila şi consilier judeţean, iar din 2000 până în prezent a fost deputat.

    După ce, în 2006 a urmat cursurile Colegiului Superior de Securitate Naţională, Serviciul Român de Informaţii, în 2007 a obţinut un master în Politici Economice Europene la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, iar în 2007 a devenit doctor al Academiei Naţionale de Informaţii.

    Este membru al FDSN din 1992, apoi timp de patru ani a fost secretar organizatoric, preşedinte al filialei Brăila a PSD şi lider al organizaţiei municipale, fiind ales recent lider al filialei judeţene.

    În actuala legislatură a fost co-autor la 16 iniţiative legislative, niciuna pe teme economice, 7 întrebări şi interpelări şi a avut 19 luări de cuvânt în plen. Cele 16 iniţiative se referă la educaţie, la organizarea Academiei Române, la înfiinţarea Muzeului Brâncuşi, la metodologia de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale, la sistemul unitar de pensii publice, alocaţia de stat, practica elevilor şi studenţilor, legea antreprenorului social, legea audiovizualului, frontiera de stat şi organizarea jocurilor de noroc.

    Tudose este preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor.

    Conform celei mai recente declaraţii de avere, din iunie 2014, are un apartament de 96 de metri pătraţi în Brăila şi două autoturisme Mercedes, achiziţionate în 2008 şi 2009.

    Tudose are şi o colecţie filatelică de 30.000 de euro, achiziţionată în perioada 1980-1987. Are o datorie de 15.000 de euro la Constantin Vlase, scadentă în 2014.

    El este asociat la SC 1001 Net România SRL, unde deţin 7 părţi sociale.

    Întrebat, duminică, înainte de CExN, dacă va face faţă şi funcţiei de ministru în Guvernul Ponta 4, în condiţiile în care e şi deputat şi preşedinte al PSD Brăila, el a răspuns: “Un metru nouă’ş’opt, o sută de kile, cred că fac”.