BusinessMagazin

Tag: transportatori

  • UNTRR cere Guvernului să solicite Germaniei introducerea unui moratoriu privind salariul minim

    Germania a introdus, de la 1 ianuarie, salariul minim, în valoare brută de 8,5 euro pe oră, aplicat şi în cazul şoferilor profesionişti străni care efectuează operaţiuni de transport internaţional de marfă şi persoane către şi din Germania, cabotaj sau tranzit pe teritoriul ţării.

    Pentru fiecare oră lucrată de un şofer român pe teritoriul german se va aplica salariul minim din Germania, şi nu cel din România, iar amenda pentru nerespectarea acestei prevederi poate ajunge până la 500.000 euro.

    În prezent, serviciile Comisiei Europene (CE) au lansat o investigaţie detaliatã cu privire la noua lege germanã şi sunt în curs de iniţiere, foarte curând, a procedurii de pre-infringement, menţionează UNTRR.

    CE a solicitat autorităţilor germane clarificări în legătură cu obiectivele, temeiul juridic şi mecanismele de punere în aplicare a acestor dispoziţii naţionale în transportul internaţional.

    “Având în vedere însă că procedura de pre-infrigement a Comisiei Europene este de durată, iar legea salariului minim din Germania este deja în vigoare de la data de 01.01.2015, solicitãm Guvernului României să se alăture demersurilor celorlalte guverne europene şi să solicite Guvernului Germaniei sã introducã un moratoriu pentru transportatorii români privind aplicarea legii salariului minim din Germania, având în vedere că aceştia reprezintă companii care nu sunt stabilite în Germania”, se arată într-un comunicat transmis de UNTRR.

    Uniunea Naţionalã a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) are peste 13.000 membri – operatori care efectueazã transporturi interne şi internaţionale de marfã şi persoane.

  • Transportatorii ar plăti retroactiv circa 6 miliarde de euro dacă se va impozita diurna şoferilor

    “Orice firmă de transport, dacă este verificată, i se va aplica această măsură. Înseamnă că firmele de transport trebuie să plătească în urma încadrării diurnei ca venit salarial 10.000 de euro pe vehicul pe an pentru diurna acordată pe internaţional şi circa 9.000 de lei pe vehicul pe an pentru cei care au dat diurnă pe intern. În orice variantă, sumele sunt uriaşe. Înseamnă pentru cinci ani aproximativ 6 miliarde de euro. Nu înseamnă că dacă s-ar pune în practică aceste impuneri, s-ar şi colecta aceşti bani”, a declarat într-o conferinţă de presă Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

    Potrivit transportatorilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a desfăşurat în ultima perioadă mai multe controale la firmele de transport rutier din Prahova şi Braşov, în urma cărora au fost recalificate retroactiv sumele acordate şoferilor cu titlu de diurnă neimpozabilă drept venituri de natură salarială. Prin urmare, inspectorii fiscali au calculat impozit pe veniturile din salarii, contribuţii sociale şi accesorii la toate aceste sume.

    “În situaţia în care aceste măsuri anticipează o abordare generală a organelor fiscale faţă de tratamentul diurnei acordate şoferilor angajaţi de societăţile de transporturi, consecinţele sunt grave. (…)Este o nervozitate foarte mare în rândul transportatorilor. Se pune problema de a supravieţuirii. Vom falimenta în termen scurt, iar dacă măsura se aplică retroactiv vom intra în faliment imediat”, au explicat reprezentanţii transportatorilor.

    ANAF a anunţat în cursul dimineţii, în timp ce conferinţa transportatorilor era în desfăşurare, că a dispus marţi suspendarea tuturor inspecţiilor fiscale la societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de transporturi, până la clarificarea aspectelor de natură fiscală privind modul de impozitare a diurnelor acordate şoferilor.

    “În cursul anului 2014, organele de inspecţie fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală au demarat verificări pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, care se manifestă în domeniul muncii nedeclarate şi subdeclarate, în cadrul unui proiect pilot vizând creşterea conformării fiscale în domeniul impozitului pe salarii şi contribuţiilor sociale. În cadrul proiectului pilot au fost iniţiate inspecţii fiscale şi la societăţi comerciale care desfăşoară activităţi de transporturi, urmare cărora a rezultat necesitatea clarificării tratamentului fiscal al diurnei acordate şoferilor care desfăşoară astfel de activităţi”, se arată într-un comunicat al ANAF.

    Dinescu consideră că anunţul ANAF este un semnal bun şi că arată că există deschidere la dialog.

    “Ne vom întâlni la ora 12:00 cu reprezentanţii ANAF pentru a clarifica situaţia şi măsura să nu se mai aplice deloc. Este practic o reinterpretare a regulilor jocului. Lumea este îngrijorată, iar acţiunile noastre din ultimele zile sunt o reacţie naturală la o asemenea măsură care ar afecta toate cele 30.000 de firme de transport. Sper să se ajungă la o înţelegere pentru a menţine competitivitatea sectorului rutier în Europa”, a adăugat Dinescu.

    Transportatorii au adăugat că în cazul în care ANAF va continua încadrarea diurnelor ca venituri salariale impozabile, s-ar putea ajunge şi la acţiuni de protest.

    “Nu există niciun motiv legitim pentru care ANAF să revină principiilor şi legislaţiei aplicată în ultimii 19 ani, care nu au încadrat niciodată diurna ca drepturi salariale şi nu au impozitat-o. Transportatorii au demonstrat că se pot mobiliza împotriva abuzurilor”, au mai spus transportatorii.

  • EXCLUSIV: Guvernul va returna transportatorilor acciza doar pe o declaraţie, neputând să-i verifice

    Legislaţia actuală stabileşte că, pentru a se înscrie în în Registrul vehiculelor şi al operatorilor economici eligibili pentru restituire de accize, transportatorii trebuie să facă dovada că nu beneficiază de alte compensaţii pentru activitatea de transport mărfuri şi persoane, iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie să verifice acest lucru şi să informeze Autoritatea Rutieră Română, prin intermediul căreia sunt restituiţi banii.

    Guvernul a ajuns însă la concluzia că aceste compensaţii pot fi acordate atât de autorităţi centrale, cât şi de cele locale, astfel că “identificarea lor şi administrarea informaţiilor de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este greu de realizat”, relevă un proiect obţinut de MEDIAFAX.

    Constatarea s-a produs la cinci luni după termenul de la care transportatorii au putut depune cereri pentru estituirea unei părţi din banii aferenţi accizei.

    La momentul deciziei Guvernului de a returna o parte din banii aferenţi accizei, preşedintele Traian Băsescu a atenţionat că înţelegerea pe care a făcut-o premierul Victor Ponta cu transportatorii este un lucru complicat, pentru că “o sa primească finanţele camioane de facturi pentru maşini care n-au alimentat niciodată şi vei da înapoi echivalentul a 4 cenţi, ceea ce va fi o lovitură pentru bugetul de stat”.

    În replică, premierul Victor Ponta a afirmat că este convins că Parchetul, ANAF, SRI şi Direcţia Antifraudă sunt extrem de bine pregătite să combată orice neregulă.

    Acum, constatând că ANAF nu poate verifica rapid informaţiile, Guvernul a pregătit un proiect de hotărâre care stabileşte ca informaţiile cu privire la îndeplinirea obligaţiei transportatorilor de a nu beneficia de alte compensaţii să nu mai facă obiectul protocolului încheiat între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Autoritatea Rutieră Română, iar transportatorilor să li se solicite doar o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că aceştia nu beneficiază de alte compensaţii pentru activitatea de transport, urmând ca verificarea declaraţiilor să facă obiectul “controlului ulterior” al ANAF.

    Modificarea este justificată prin “fluidizarea” procesului de înregistrare în Registrul vehiculelor pentru restituirea banilor aferenţi accizei.

    De la 1 aprilie, a fost introdusă o acciză suplimentară pentru carburanţi de 7 eurocenţi pe litru, având ca efect creşterea cu 0,41 lei/litru a preţului la benzina cu plumb şi fără plumb, motorină şi petrolul folosit drept combustibil pentru motor (kerosen).

    În urma protestelor transportatorilor, Guvernul a decis ca, pentru motorină, transporatorilor să le fie returnat, trimestrial, 4 cenţi din acciza de 7 eurocenţi, pe baza facturii de achiziţionare a carburantului.

    Acest sistem, prin care transportatorii primesc înapoi o parte din acciza introdusă din aprilie, va fi menţinut timp de cinci ani, până la 31 martie 2019.

    Bugetul total maxim estimat al schemei se ridică la 637,7 milioane euro, dar cu posibilitatea suplimentării, numărul anual estimat al transporatorilor care urmează să beneficieze de acest ajutor de stat fiind de 20.114.

  • Plus 8% pentru transportatorii rutieri de mărfuri în 2013

    Anul 2013 a fost marcat de o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri în condiţii de profitabilitate superioară, comparativ cu anul 2012 în care creşterea mai accelerată a veniturilor a fost însoţită de pierderi, arată un raport realizat de Coface. Investiţiile au crescut, similar evoluţiei din anul 2012, dar au fost finanţate într-un mod defectuos, respectiv printr-un grad foarte redus de capitalizare. Mai mult de jumătate dintre companii au înregistrat un capital de lucru negativ pe parcursul anului 2013, nerespectand principiul maturităţii scadenţelor privind alocarea de resurse contractate pe termen lung către investiţii.

    Conform situaţiilor financiare publicate de Ministerul Finantelor, un univers de 27.252 de firme care au ca domeniu principal de activitate „Transportul rutier de mărfuri” au generat în cursul anului 2013 o cifră de afaceri totală de 26,6 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul anterior.

    Daca se analizeaza distributia acestor companii in functie de cifra de afaceri, se poate constata ca un sfert dintre cele care au depus declaratiile pentru 2013 nu au desfasurat in realitate nicio activitate, iar 1.010 de firme din acest sector inregistreaza o cifra de afaceri anuala de peste 1 milion de euro, ele fiind cele care genereaza aproximativ 64% din veniturile inregistrate la nivelul intregului sector.

    Urmarind structura contului de profit si pierdere pentru companiile din cadrul sectorului, precum si impactul acestuia asupra soldurilor inregistrate in bilanturile consolidate, se poate remarca ca, spre deosebire de anul 2012, care a inregistrat la nivel sectorial un avans total al cifrei de afaceri de 15%, iar aproximativ 70% dintre companii au obtinut venituri in crestere, in anul 2013 s-a observat o oarecare temperare din acest punct de vedere. Astfel, avansul cifrei de afaceri consolidate la nivel sectorial in anul 2013 a fost de 8%, comparativ cu anul anterior, in conditiile in care doar 57% dintre companii au raportat venituri in crestere.

    In ciuda acestui fapt, rezultatul net a evoluat mai bine, atat din perspectiva valorilor absolute, cat si a dinamicii acestuia. Astfel ca, valorile inregistrate pentru acest indicator la nivel sectorial pentru anul 2013 au fost de 1%, comparativ cu -1% raportat pentru anul anterior.

    Din perspectiva atragerii de resurse de finantare si a alocarii de resurse pentru investitii pe termen lung, Coface apreciaza ca pe parcursul anului 2013, companiile din sectorul analizat au alocat investitii semnificative pentru extinderea activelor fixe, dar in scadere usoara, comparativ cu anul anterior.

    Gradul de indatorare inregistrat la nivel sectorial a scazut de la 90% (2012) la 85% pentru anul 2013, insa ponderea numerica a companiilor supraindatorate este in continuare foarte ridicata. Mai exact, 5 din 10 companii prezinta un grad de capitalizare negativ (echivalent cu o indatorare mai mare de 100%), acestea fiind cu preponderenta firmele de dimensiune mica sau sub medie.

    Indicatorii de lichiditate inregistreaza o tendinta usoara de imbunatatire la nivel sectorial. Diminuarea indicatorilor de lichiditate se inregistreaza pe fondul pastrarii profiturilor in companii si al cresterii soldurilor la furnizori si banci.

    Din analiza Coface, reiese faptul ca firmele din sectorul analizat au redistribuit o parte dintre resursele atrase pe termen scurt (rularea facturilor in sold catre furnizori care asigura in permanenta un credit furnizor in crestere si cresterea soldurilor datoriilor catre banci) pentru investitii pe termen lung, in conditiile in care gradul de capitalizare a fost foarte redus. Astfel, au ajuns sa achite datoriile catre furnizori cu 24 de zile mai tarziu decat ar fi putut sa o faca, daca nu ar fi redirectionat o parte din creditul comercial catre investitii pe termen lung.

    In urma analizelor de stress test, Coface a identificat faptul ca firmele din cadrul sectorului transporturilor rutiere inregistreaza o situatie de lichiditate fragila, foarte expusa unor socuri negative care pot veni din partea neincasarii creantelor sau scaderii vanzarilor. Scenariile de stabilizare a avansului veniturilor sau chiar contractia acestora, sunt destul de probabile, in conditiile in care productia industriala a decelerat ritmul de crestere pe parcursul primului semestru al acestui an.

    Analiza riscului sectorial evidentiaza faptul ca 4.295 de companii din sectorul transporturilor rutiere de marfuri si-au incetat activitatea pe parcursul lui 2013, iar dintre acestea, 41 de firme inregistrau o cifra de afaceri de peste 1 MIL EUR. Cu toate acestea, sectorul ramane unul concurential, volumul si calibrul companiilor care si-au incetat activitatea pe parcursul anului 2013 fiind relativ egal cu cel al companiilor infiintate in sector, in 2011 & 2012 la un loc. Astfel, numarul de firme care si-au incetat activitatea raportat la cele nou infiintate intr-o perioada comparabila (un an) este de aproape 2.

    Coface a analizat individual, din punctul de vedere al clasei de risc si al comportamentului de plata un esantion de 2.752 de companii din sector, existente in propriul portofoliu, care genereaza aproximativ 61% din totalul cifrei de afaceri inregistrate la nivelul intregului sector.

    S-a constatat ca 3 din 4 dintre companiile analizate prezinta un risc de insolventa peste medie, 1/3 din acestea inregistrand un risc ridicat.

    Din punctul de vedere al regimului de plata, aproximativ 55% dintre companii efectueaza platile foarte lent sau nu respecta conditiile contractuale si doar 20% efectueaza platile fara intarzieri.

    „Se observa ca in 2013 veniturile au crescut mai temperat, in conditiile unor profituri mai mari, dar acestea din urma sunt insuficiente, comparativ cu nivelul investitiilor facute pe banii furnizorilor. Astfel, situatia de lichiditate ramane in continuare fragila, analiza de stress test scenario confirmand ca firmele din sector sunt foarte expuse la riscul de neincasare al creantelor sau la scaderea cifrei de afaceri, astfel ca daca se intampla aceste scenarii in 2014, acestea pot intra in insolventa daca nu se vor restructura. In conditiile in care avansul productiei industriale a decelerat in Semestrul I 2014/ 2013 atunci aceste scenarii, in special cel referitor la scaderea veniturilor, sunt destul de probabile.”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

  • Plus 8% pentru transportatorii rutieri de mărfuri în 2013

    Anul 2013 a fost marcat de o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri în condiţii de profitabilitate superioară, comparativ cu anul 2012 în care creşterea mai accelerată a veniturilor a fost însoţită de pierderi, arată un raport realizat de Coface. Investiţiile au crescut, similar evoluţiei din anul 2012, dar au fost finanţate într-un mod defectuos, respectiv printr-un grad foarte redus de capitalizare. Mai mult de jumătate dintre companii au înregistrat un capital de lucru negativ pe parcursul anului 2013, nerespectand principiul maturităţii scadenţelor privind alocarea de resurse contractate pe termen lung către investiţii.

    Conform situaţiilor financiare publicate de Ministerul Finantelor, un univers de 27.252 de firme care au ca domeniu principal de activitate „Transportul rutier de mărfuri” au generat în cursul anului 2013 o cifră de afaceri totală de 26,6 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul anterior.

    Daca se analizeaza distributia acestor companii in functie de cifra de afaceri, se poate constata ca un sfert dintre cele care au depus declaratiile pentru 2013 nu au desfasurat in realitate nicio activitate, iar 1.010 de firme din acest sector inregistreaza o cifra de afaceri anuala de peste 1 milion de euro, ele fiind cele care genereaza aproximativ 64% din veniturile inregistrate la nivelul intregului sector.

    Urmarind structura contului de profit si pierdere pentru companiile din cadrul sectorului, precum si impactul acestuia asupra soldurilor inregistrate in bilanturile consolidate, se poate remarca ca, spre deosebire de anul 2012, care a inregistrat la nivel sectorial un avans total al cifrei de afaceri de 15%, iar aproximativ 70% dintre companii au obtinut venituri in crestere, in anul 2013 s-a observat o oarecare temperare din acest punct de vedere. Astfel, avansul cifrei de afaceri consolidate la nivel sectorial in anul 2013 a fost de 8%, comparativ cu anul anterior, in conditiile in care doar 57% dintre companii au raportat venituri in crestere.

    In ciuda acestui fapt, rezultatul net a evoluat mai bine, atat din perspectiva valorilor absolute, cat si a dinamicii acestuia. Astfel ca, valorile inregistrate pentru acest indicator la nivel sectorial pentru anul 2013 au fost de 1%, comparativ cu -1% raportat pentru anul anterior.

    Din perspectiva atragerii de resurse de finantare si a alocarii de resurse pentru investitii pe termen lung, Coface apreciaza ca pe parcursul anului 2013, companiile din sectorul analizat au alocat investitii semnificative pentru extinderea activelor fixe, dar in scadere usoara, comparativ cu anul anterior.

    Gradul de indatorare inregistrat la nivel sectorial a scazut de la 90% (2012) la 85% pentru anul 2013, insa ponderea numerica a companiilor supraindatorate este in continuare foarte ridicata. Mai exact, 5 din 10 companii prezinta un grad de capitalizare negativ (echivalent cu o indatorare mai mare de 100%), acestea fiind cu preponderenta firmele de dimensiune mica sau sub medie.

    Indicatorii de lichiditate inregistreaza o tendinta usoara de imbunatatire la nivel sectorial. Diminuarea indicatorilor de lichiditate se inregistreaza pe fondul pastrarii profiturilor in companii si al cresterii soldurilor la furnizori si banci.

    Din analiza Coface, reiese faptul ca firmele din sectorul analizat au redistribuit o parte dintre resursele atrase pe termen scurt (rularea facturilor in sold catre furnizori care asigura in permanenta un credit furnizor in crestere si cresterea soldurilor datoriilor catre banci) pentru investitii pe termen lung, in conditiile in care gradul de capitalizare a fost foarte redus. Astfel, au ajuns sa achite datoriile catre furnizori cu 24 de zile mai tarziu decat ar fi putut sa o faca, daca nu ar fi redirectionat o parte din creditul comercial catre investitii pe termen lung.

    In urma analizelor de stress test, Coface a identificat faptul ca firmele din cadrul sectorului transporturilor rutiere inregistreaza o situatie de lichiditate fragila, foarte expusa unor socuri negative care pot veni din partea neincasarii creantelor sau scaderii vanzarilor. Scenariile de stabilizare a avansului veniturilor sau chiar contractia acestora, sunt destul de probabile, in conditiile in care productia industriala a decelerat ritmul de crestere pe parcursul primului semestru al acestui an.

    Analiza riscului sectorial evidentiaza faptul ca 4.295 de companii din sectorul transporturilor rutiere de marfuri si-au incetat activitatea pe parcursul lui 2013, iar dintre acestea, 41 de firme inregistrau o cifra de afaceri de peste 1 MIL EUR. Cu toate acestea, sectorul ramane unul concurential, volumul si calibrul companiilor care si-au incetat activitatea pe parcursul anului 2013 fiind relativ egal cu cel al companiilor infiintate in sector, in 2011 & 2012 la un loc. Astfel, numarul de firme care si-au incetat activitatea raportat la cele nou infiintate intr-o perioada comparabila (un an) este de aproape 2.

    Coface a analizat individual, din punctul de vedere al clasei de risc si al comportamentului de plata un esantion de 2.752 de companii din sector, existente in propriul portofoliu, care genereaza aproximativ 61% din totalul cifrei de afaceri inregistrate la nivelul intregului sector.

    S-a constatat ca 3 din 4 dintre companiile analizate prezinta un risc de insolventa peste medie, 1/3 din acestea inregistrand un risc ridicat.

    Din punctul de vedere al regimului de plata, aproximativ 55% dintre companii efectueaza platile foarte lent sau nu respecta conditiile contractuale si doar 20% efectueaza platile fara intarzieri.

    „Se observa ca in 2013 veniturile au crescut mai temperat, in conditiile unor profituri mai mari, dar acestea din urma sunt insuficiente, comparativ cu nivelul investitiilor facute pe banii furnizorilor. Astfel, situatia de lichiditate ramane in continuare fragila, analiza de stress test scenario confirmand ca firmele din sector sunt foarte expuse la riscul de neincasare al creantelor sau la scaderea cifrei de afaceri, astfel ca daca se intampla aceste scenarii in 2014, acestea pot intra in insolventa daca nu se vor restructura. In conditiile in care avansul productiei industriale a decelerat in Semestrul I 2014/ 2013 atunci aceste scenarii, in special cel referitor la scaderea veniturilor, sunt destul de probabile.”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

  • Transportatorii pot cere din iulie restituirea unei părţi din acciză, după ce se înscriu la ARR

     Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a postat vineri proiectul de HG prin care se stabilesc condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat către operatorii de transport rutier licenţiaţi a sumei de 4 eurocenţi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi, aplicată începând cu 1 aprilie 2014.

    Proiectul de HG stabileşte condiţiile şi documentele necesare pentru ca operatorii economici şi vehiculele să îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru restituirea de accize. Aceste condiţii sunt stabilite în mod diferenţiat, în funcţie de locul în care sunt stabiliţi operatorii economici, respectiv în România sau în alte state membre, precum şi în funcţie de tipul vehiculelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transportatorii pot cere din iulie restituirea unei părţi din acciză, după ce se înscriu la ARR

    Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a postat vineri proiectul de HG prin care se stabilesc condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat către operatorii de transport rutier licenţiaţi a sumei de 4 eurocenţi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi, aplicată începând cu 1 aprilie 2014.

    Proiectul de HG stabileşte condiţiile şi documentele necesare pentru ca operatorii economici şi vehiculele să îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru restituirea de accize. Aceste condiţii sunt stabilite în mod diferenţiat, în funcţie de locul în care sunt stabiliţi operatorii economici, respectiv în România sau în alte state membre, precum şi în funcţie de tipul vehiculelor.

    Totodată, proiectul determină baza de calcul pentru restituirea de accize, perioada de restituire de accize, respectiv trimestrul calendaristic, modul de determinare a sumelor de restituit şi condiţiile şi documentele necesare pentru restituire.

    Procedura de restituire a unei părţi din acciza suplimentară este structurată în două etape.

    Prima etapă presupune înregistrarea operatorilor economici care doresc să solicite restituirea de acciză, în condiţiile acestui act normativ, în Registrul vehiculelor şi al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize.

    Înregistrarea presupune depunerea la Autoritatea Rutieră Română (ARR), o singură dată, cu ocazia înregistrării, a unei serii de documente prin care operatorii economici fac dovada eligibilităţii lor şi a vehiculelor pe care le deţin.

    ARR verifică atât eligibilitatea operatorului economic, cât şi pe cea a vehiculelor pe care le deţine (din punctul de vedere al licenţierii, tonajului, altor condiţii prevăzute de lege).

    “Nu se încadrează în categoria beneficiarilor acestei scheme de ajutor de stat operatorii economici care se află în procedură de executare silită, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională sau dizolvare, declaraţi inactivi sau care au intrat în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerţului, cei care au avut decizii de recuperare a ajutorului de stat, precum şi cei care se află în dificultate, conform reglementărilor Comisiei Europene. Autoritatea Rutieră Română a fost desemnată administrator al schemei de ajutor de stat, având în vedere faptul că deţine baza de date care include toate informaţiile necesare stabilirii eligibilităţii operatorilor economici şi a vehiculelor deţinute de aceştia”, se arată într-un comunicat al MFP.

    În a doua etapă a procedurii, ARR verifică documentele, în sensul corelării informaţiilor dintre cantităţile de motorină menţionate în facturi şi cele pentru care se face solicitarea de restituire. Dacă aceste cantităţi corespund şi sunt îndeplinite toate condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege, ARR emite decizia de restituire, pe care o comunică atât operatorului economic, cât şi Ministerului Finanţelor Publice.

    MFP are calitatea de ordonator principal de credite şi virează suma de bani de care operatorul economic beneficiază prin această schemă de ajutor de stat.

    “Cererea de restituire a accizei se depune pentru un trimestru calendaristic, începând cu prima zi a trimestrului următor celui pentru care se solicită restituirea, dar nu mai târziu de un an de la această dată”, se arată în comunicat.

    Acciza a fost introdusă la 1 aprilie, iar trimestrul pentru care poate fi solicitată prima restituire începe la 1 iulie.

    La cererea de restituire, operatorii economici trebuie să anexeze o serie de documente, respectiv certificat de înregistrare fiscală, documente din care rezultă că deţin card de gestiune a alimentărilor cu motorina sau, în cazul în care au staţie de alimentare proprie, să dovedească faptul că aceasta este dotată cu dispersor electronic pentru distribuţie, facturile de achiziţie a motorinei, dovada plăţii facturilor prin instrumente de plată bancare.

    Restituirea de accize nu se aprobă în cazul operatorilor economici care înregistrează datorii la bugetul general consolidat, iar controalele ulterioare cu privire la realitatea informaţiilor prezentate în administrarea schemei de ajutor de stat se efectuează de către ANAF, potrivit Codului de Procedură Fiscală.

    “Numărul total estimat al operatorilor economici care urmează să beneficieze de ajutor de stat, prin intermediul acestei scheme, este de 20.114, respectiv operatorii economici stabiliţi în România, care nu au datorii la bugetul de stat, la care se adaugă operatorii economici nerezidenţi. Estimarea de 20.114 operatori economici beneficiari ai ajutorului de stat poate fluctua în funcţie de numărul operatorilor care nu deţin carduri de gestiune a alimentărilor sau rezervoare proprii dotate cu dispersoare electronice pentru distribuţie şi de numărul operatorilor care îşi plătesc obligaţiile restante la bugetul de stat consolidat”, mai arată MFP.

    Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este 4 aprilie 2014 – 31 martie 2019, inclusiv, iar bugetul alocat este de 3,02 miliarde lei. Pentru anul 2014, bugetul alocat acestei scheme de ajutor este de 282,5 milioane lei, cu posibilitatea suplimentării.

  • Extinderea returnării parţiale a accizei, dificilă. CE trebuie convinsă că are sens economic

     “Ministerul Finanţelor a luat exact textul din directiva europeană. Excepţiile care au fost adoptate săptămâna trecută sunt cele din directiva privind accizarea. În cazul extinderii excepţiei va trebui să analizăm caz cu caz. Problema este că atunci când mergi pe textul directivei am putut să ne mişcăm extrem de repede şi Comisia Europeană ne-a dat aprobarea în trei zile, ceea ce mie nu mi s-a mai întâmplat în cei cinci ani de când mă ocup de cazuri de genul acesta. Dacă nu mergem pe text de directivă, pe calea bătătorită, este complicat. Nu spun că este imposibil, dar nu putem să mergem la fel de repede aşa cum am mers pe această exceptare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    El a arătat că, teoretic, aceia care solicită extindere a firmelor care vor putea beneficia de returnarea unei părţi din acciza suplimentară trebuie să demonstreze Comisiei Europene că măsura are sens economic şi că se justifică excepţia respectivă.

    “Nu a mai avut niciun stat membru acest lucru, deci am fi primul, este un teren nebătătorit, va fi complicat. Când ieşim din directivă lucrurile se complică, nu este imposibil, dar este mult mai greu. Este o discriminare (aplicarea măsurii doar pentru transportatorii rutieri – n.r.), dar care are sens economic, pentru că aceştia au costuri mult mai mari combustibilulul, reprezentând 50% din costurile totale, iar în alte sectoare de activitate impactul este mult mai mic. De aceea sunt exceptaţi transportatorii rutieri şi nu alţi agenţi economici”, a adăugat Chiriţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Extinderea returnării parţiale a accizei, dificilă. CE trebuie convinsă că are sens economic

     “Ministerul Finanţelor a luat exact textul din directiva europeană. Excepţiile care au fost adoptate săptămâna trecută sunt cele din directiva privind accizarea. În cazul extinderii excepţiei va trebui să analizăm caz cu caz. Problema este că atunci când mergi pe textul directivei am putut să ne mişcăm extrem de repede şi Comisia Europeană ne-a dat aprobarea în trei zile, ceea ce mie nu mi s-a mai întâmplat în cei cinci ani de când mă ocup de cazuri de genul acesta. Dacă nu mergem pe text de directivă, pe calea bătătorită, este complicat. Nu spun că este imposibil, dar nu putem să mergem la fel de repede aşa cum am mers pe această exceptare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    El a arătat că, teoretic, aceia care solicită extindere a firmelor care vor putea beneficia de returnarea unei părţi din acciza suplimentară trebuie să demonstreze Comisiei Europene că măsura are sens economic şi că se justifică excepţia respectivă.

    “Nu a mai avut niciun stat membru acest lucru, deci am fi primul, este un teren nebătătorit, va fi complicat. Când ieşim din directivă lucrurile se complică, nu este imposibil, dar este mult mai greu. Este o discriminare (aplicarea măsurii doar pentru transportatorii rutieri – n.r.), dar care are sens economic, pentru că aceştia au costuri mult mai mari combustibilulul, reprezentând 50% din costurile totale, iar în alte sectoare de activitate impactul este mult mai mic. De aceea sunt exceptaţi transportatorii rutieri şi nu alţi agenţi economici”, a adăugat Chiriţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul aprobă returnarea a 4 cenţi din acciza la combustibili. Ponta cere procedură transparentă

     “Astăzi, adoptăm ordonanţa prin care patru cenţi se rambursează transportatorilor care achiziţionează motorină cu factură, legal. O să vă rog să aveţi grijă împreună cu ANAF-ul să faceţi o procedură transparentă şi clară prin care să fim siguri că ceea ce adoptăm astăzi se şi aplică şi putem să sprijinim în acest fel transportatorii români să rămână competitivi”, a declarat Ponta în faţa presei, la începutul şedinţei de guvern.

    Ponta a adăugat că Ministerul Agriculturii a luat măsuri astfel încât pentru motorina care se consumă în agricultură efectul accizei suplimentare să fie “zero”.

    Guvernul va înapoia transportatorilor 4 cenţi din cei 7 cenţi reprezentând acciza la carburant introdusă din 1 aprilie, sumă care va fi achitată trimestrial şi pe baza facturii de achiziţionare a carburantului, declara, săptămâna trecută, premierul Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro