BusinessMagazin

Tag: transgaz

  • Transgaz ar putea vinde obligaţiuni de 500 milioane lei pentru a construi un gazoduct spre Ungaria

    Transgaz va solicita în iulie finanţare din partea Uniunii Europene, pentru susţinerea proiectului de 560 de milioane de euro numit BRUA, care va conecta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, a afirmat Văduva într-un interviu acordat Bloomberg.

    Dacă fondurile UE vor fi aprobate, Transgaz va trebui să acopere jumătate din costul proiectului din resurse proprii.

    “În cazul în care va fi aprobată cofinanţarea europeană, atunci va trebui probabil să pregătim propria finanţare, cu 12 luni înainte de construcţie, aşa că am putea emite obligaţiuni în toamnă, pentru a folosi banii în martie”, a arătat Văduva.

    Transgaz ar extinde ulterior conducta de gaze până la Marea Neagră, costul proiectului urmând să crească astfel la 1,1 miliarde de euro, a precizat Văduva.

    România anticipează că activităţile de explorare din Marea Neagră ale Exxon Mobil şi OMV Petrom ar putea duce la descoperirea unor noi rezerve de gaze.

    Gazoductul BRUA, cu o lungime de 550 de kilometri, ar conecta oraşul Giurgiu de localitatea Csanadpalota din Ungaria şi ar trebui să fie finalizat în 2019. Tronsonul până la Marea Neagră ar adăuga alţi 300 de kilometri la conductă.

    Transgaz urmează să solicite acordul acţionarilor, a doua oară în acest an, pentru vânzarea de obligaţiuni, la o adunare din 15 iunie, după ce Ministerul Economiei, principalul acţionar al companiei, a respins planul iniţial pe 28 aprilie, solicitând o analiza mai aprofundată, a spus şeful Transgaz.

    Ministerul Economiei deţine 58,51% din acţiunile Transgaz.

  • Transgaz, investigată de Comunitatea Energiei pentru nerespectarea reglementărilor UE

    “Este inacceptabil pentru un membru UE să nu publice date transparente. Se poate ca Transgaz să fi încălcat reglementările din cel de-al treilea pachet energetic”, a declarat Janez Kopac, directorul Secretariatului Comunităţii Energiei, pentru site-ul ICIS, specializat în ştiri din domeniul energiei.

    De asemenea, oficialul european a afirmat că o viitoare investigaţie realizată de Comunitatea Energiei şi Comisia Europeană va evalua cazul Transgaz.

    Reprezentanţii Comunităţii Energiei au cerut Transgaz să explice motivele pentru nerespectarea cerinţelor prevăzute de legislaţia Uniunii Europene în legătură cu furnizarea transparentă a datelor privind tranzitul gazelor naturale din Rusia la punctele de intrare şi ieşire cu Ucraina şi Bulgaria, potrivit ICIS.

    Gazoductul în discuţie este Trans-Balkan, care transportă gaze naturale ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Republicii Moldova, României, Bulgariei şi Turciei.

    Transgaz a răspuns miercuri solicitării instituţiei şi a recunoscut că nu a respectat legislaţia europeană în acest caz, invocând în acest sens motive “obiective” legate de contractele cu compania rusească Gazprom, conform ICIS.

    De asemenea, compania a precizat că orice încălcare a termenilor comerciali din contractele cu Gazprom ar putea conduce la iniţierea unor litigii de către producătorul din Rusia, la cererea unor despăgubiri sau la punerea în pericol a securităţii energetice din regiune.

    Publicaţia online precizează că Transgaz şi Gazprom nu au răspuns la întrebările ICIS până la apariţia articolului.

    Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Transgaz nu au dorit să comenteze.

    Comunitatea Energiei şi-a arătat îngrijorarea legată de punctele de interconectare ale României cu Ucraina, notând că Transgaz nu face publice date referitoare la tranzitul de gaze pentru punctele Isaccea II şi III.

    “Deşi punctele Isaccea I, II şi III sunt considerate ca punste relevante de ANRE, nu există date referitoare la capacitatea asociată cu acestea. Articolul 18 din reglementările Comisiei Europene cere publicarea informaţiilor legate de capacităţile tehnice, disponibile şi contractate pentru toate punctele relevante”, se arată în scrisoarea trimisă de Comunitatea Energiei către Transgaz.

    Instituţia europeană explică în respectivul document că orice excepţie de la această reglementare trebuie aprobată de Comisia Europeană, însă chiar şi în aceste condiţii Transgaz ar fi trebuit să publice date despre capacitatea disponibilă, fără să indice cifre exacte.

    În răspunsul trimis Comunităţii Energiei, Transgaz arată că Bulgargaz a contractat capacitatea Isaccea I până la 31 decembrie 2016.

    “Ca urmare a înţelegerii cu Bulgargaz legată de publicarea datelor despre Isaccea I, Transgaz va trece la publicarea acestora cât de curând posibil, în acord cu reglementările europene”, se arată în scrisoare trimisă către Comunitatea Energiei.

    De asemenea, Transgaz indică faptul că punctele de interconectare Isaccea II şi III au fost stabilite în 1986 şi, respectiv 1996, în urma unor acorduri între guvernele României şi Uniunii Sovietice/Federaţiei Ruse, care se vor încheia în 31 decembrie 2015 şi, respectiv 31 decembrie 2023.

    “Orice încercare a Transgaz de a încheia unilateral aceste contracte ar avea consecinţe ostile, de la litigii, cereri de despăgubiri şi punerea în pericol a securităţii energetice a regiunii. Situaţia neconfortabilă în care este Transgaz de a nu putea publica date despre Isaccea II şi III rezultă din lipsa înţelegerii cu partea rusă asupra publicării datelor”, se arată în răspunsul companiei de stat.

    Totodată, potrivit transportatorului de gaze, CE deţine informaţii detaliate cu privire la situaţia punctelor de interconectare România-Bulgaria şi România-Ucraina şi instituţia europeană apreciază eforturile depuse de companie pentru a se conforma regulilor UE.

    Comunitatea Energiei este formată din statele membre UE, plus Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina. Instituţia internaţională funcţionează din 2006 şi are ca scop extinderea pieţei energiei din UE astfel încât să cuprindă şi ţări din Europa de Sud-Est.

    În acest sens, Comunitatea Energiei lucrează pentru adoptarea legislaţiei UE din domeniul energiei şi de către statele din afara Uniunii, pentru atragerea de investiţii şi pentru asigurarea securităţii energetice în Europa. De asemenea, instituţia faca recomandări şi impune măsuri pe care statele membre trebuie să le implementeze pentru aplicarea legislaţiei europene din domeniul energiei.

  • Transgaz, investigată de Comunitatea Energiei pentru nerespectarea reglementărilor UE

    “Este inacceptabil pentru un membru UE să nu publice date transparente. Se poate ca Transgaz să fi încălcat reglementările din cel de-al treilea pachet energetic”, a declarat Janez Kopac, directorul Secretariatului Comunităţii Energiei, pentru site-ul ICIS, specializat în ştiri din domeniul energiei.

    De asemenea, oficialul european a afirmat că o viitoare investigaţie realizată de Comunitatea Energiei şi Comisia Europeană va evalua cazul Transgaz.

    Reprezentanţii Comunităţii Energiei au cerut Transgaz să explice motivele pentru nerespectarea cerinţelor prevăzute de legislaţia Uniunii Europene în legătură cu furnizarea transparentă a datelor privind tranzitul gazelor naturale din Rusia la punctele de intrare şi ieşire cu Ucraina şi Bulgaria, potrivit ICIS.

    Gazoductul în discuţie este Trans-Balkan, care transportă gaze naturale ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Republicii Moldova, României, Bulgariei şi Turciei.

    Transgaz a răspuns miercuri solicitării instituţiei şi a recunoscut că nu a respectat legislaţia europeană în acest caz, invocând în acest sens motive “obiective” legate de contractele cu compania rusească Gazprom, conform ICIS.

    De asemenea, compania a precizat că orice încălcare a termenilor comerciali din contractele cu Gazprom ar putea conduce la iniţierea unor litigii de către producătorul din Rusia, la cererea unor despăgubiri sau la punerea în pericol a securităţii energetice din regiune.

    Publicaţia online precizează că Transgaz şi Gazprom nu au răspuns la întrebările ICIS până la apariţia articolului.

    Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Transgaz nu au dorit să comenteze.

    Comunitatea Energiei şi-a arătat îngrijorarea legată de punctele de interconectare ale României cu Ucraina, notând că Transgaz nu face publice date referitoare la tranzitul de gaze pentru punctele Isaccea II şi III.

    “Deşi punctele Isaccea I, II şi III sunt considerate ca punste relevante de ANRE, nu există date referitoare la capacitatea asociată cu acestea. Articolul 18 din reglementările Comisiei Europene cere publicarea informaţiilor legate de capacităţile tehnice, disponibile şi contractate pentru toate punctele relevante”, se arată în scrisoarea trimisă de Comunitatea Energiei către Transgaz.

    Instituţia europeană explică în respectivul document că orice excepţie de la această reglementare trebuie aprobată de Comisia Europeană, însă chiar şi în aceste condiţii Transgaz ar fi trebuit să publice date despre capacitatea disponibilă, fără să indice cifre exacte.

    În răspunsul trimis Comunităţii Energiei, Transgaz arată că Bulgargaz a contractat capacitatea Isaccea I până la 31 decembrie 2016.

    “Ca urmare a înţelegerii cu Bulgargaz legată de publicarea datelor despre Isaccea I, Transgaz va trece la publicarea acestora cât de curând posibil, în acord cu reglementările europene”, se arată în scrisoare trimisă către Comunitatea Energiei.

    De asemenea, Transgaz indică faptul că punctele de interconectare Isaccea II şi III au fost stabilite în 1986 şi, respectiv 1996, în urma unor acorduri între guvernele României şi Uniunii Sovietice/Federaţiei Ruse, care se vor încheia în 31 decembrie 2015 şi, respectiv 31 decembrie 2023.

    “Orice încercare a Transgaz de a încheia unilateral aceste contracte ar avea consecinţe ostile, de la litigii, cereri de despăgubiri şi punerea în pericol a securităţii energetice a regiunii. Situaţia neconfortabilă în care este Transgaz de a nu putea publica date despre Isaccea II şi III rezultă din lipsa înţelegerii cu partea rusă asupra publicării datelor”, se arată în răspunsul companiei de stat.

    Totodată, potrivit transportatorului de gaze, CE deţine informaţii detaliate cu privire la situaţia punctelor de interconectare România-Bulgaria şi România-Ucraina şi instituţia europeană apreciază eforturile depuse de companie pentru a se conforma regulilor UE.

    Comunitatea Energiei este formată din statele membre UE, plus Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina. Instituţia internaţională funcţionează din 2006 şi are ca scop extinderea pieţei energiei din UE astfel încât să cuprindă şi ţări din Europa de Sud-Est.

    În acest sens, Comunitatea Energiei lucrează pentru adoptarea legislaţiei UE din domeniul energiei şi de către statele din afara Uniunii, pentru atragerea de investiţii şi pentru asigurarea securităţii energetice în Europa. De asemenea, instituţia faca recomandări şi impune măsuri pe care statele membre trebuie să le implementeze pentru aplicarea legislaţiei europene din domeniul energiei.

  • CONTROALE inopinate la 13 firme care au participat la licitaţii ale Transgaz

     “Inspecţiile inopinate au avut loc în cadrul investigaţiei, declanşate de Consiliul Concurenţei, privind o posibilă înţelegere între întreprinderi de a participa cu oferte trucate, la zece licitaţii organizate de Ttransgaz Mediaş în anul 2011”, potrivit unui comunicat al Consiliului.

    Cele 13 companii investigate sunt Inspet, Condmag Braşov, Trustul de Montaj Utilaj Chimic Bucureşti (TMUCB), Rominsta, Moldocor, CIS GAZ, Armax, Armax Gaz, Pegamont, Ecrpod, Amarad, Posada Med şi Staza Invest.

    Valoarea totală a celor zece contracte încheiate de Transgaz cu companiile câştigătoare ale licitaţiilor este de aproximativ 8 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul aprobă acordul de asociere cu Moldova şi modifică legea petrolului

    “Este cu adevărat istoric pasul pe care Republica Moldova îl face spre UE, iar noi trebuie să realizăm lucruri concrete, să intensificăm tot ce ţine de partea de cooperare: pe educaţie, justiţie, aparăre. Miercuri, ministrul sănătăţii va aduce memorandumul ca să facem operaţional SMURD şi în Moldova, iar în toamnă vom merge să inaugurăm grădiniţele construite cu banii de la noi”, a afirmat premierul Victor Ponta.

    Victor Ponta a afirmat că vrea ca România să fie prima ţară care ratifică aceste acorduri de  asociere şi a atenţionat că “în special Moldova va avea o perioadă de presiuni din partea Rusiei pentru faptul că a semnat acest acord”.

    În aceeaşi şedinţă de guvern a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii petrolului nr. 238/2004. Potrivit Guvernului, ordonanţa “creează cadrul legal prin care conductele de interconectare între sistemul de transport al gazelor naturale din România şi sistemele de transport din ţările vecine devin parte integrantă a sistemului naţional de transport al petrolului şi gazelor naturale”.

    “Neadoptarea acestei ordonanţe de urgenţă putea duce la inoperabilitatea interconectărilor şi, pe cale de consecinţă, la întreruperi ale alimentării cu gaze în situaţii de criză”, motivează Guvernul.

    În acest sens, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a anunţat în şedinţa Guvernului că lucrările din România la gazoductul Iaşi-Ungheni au fost finalizate, inclusiv subtraversarea râului Prut, urmând ca sistemul de operare să fie preluat rapid de către Transgaz. “O să mergem luni acolo să vedem cu ochii noştri că lucrurile stau aşa şi vom discuta şi cu cei din Republica Moldova de aspecte legate de proiectul de interconectare, însă lucrurile pe partea românească şi subtraversarea sunt finalizate”, a spus ministrul energiei, citat de Mediafax.

  • Vânzarea Transgaz a urcat profitul Fondului Proprietatea la 682 mil. lei

    Fondul Proprietatea (FP) a încheiat anul 2013 cu un profit net de 682 mil. lei (153 mil. euro), cu 20% mai mare decât câştigul din anul precedent, potrivit situaţiei activului net la finalul lunii decembrie 2013 transmisă bursei.

    Profitul FP a urcat cu 137 mil. lei doar în luna decembrie, când fondul a vândut participaţia de 15% pe care o deţinea la compania de transport a gazelor naturale Transgaz Mediaş (TGN), pentru care a încasat 303,5 milioane de lei. Fondul avea acţiunile înregistrate la un cost de achiziţie mai mic decât cel de 172 lei la care a vândut în ofertă, având în vedere că Transgaz nu era cotată când s-a înfiinţat fondul, iar acţiunile erau evaluate la valoarea contabilă.

    Activele nete ale Fondului Proprietatea au crescut cu 1,1% în 2013, la 15,15 mld. lei. În schimb, valoarea activului net unitar (VUAN) s-a majorat cu 9,4%, ca urmare a finalizării programului de răscumpărări prin care fondul a cumpărat de pe bursă acţiuni proprii la un preţ sub valoarea activului net unitar.

    Anul trecut, acţiunile FP au închis cu o creştere de 51,7%, iar randamentul total încluzând dividendul a fost de 59,1%.

    În deschiderea şedinţei de tranzacţionare de miercuri titlurile FP au stagnat la preţul de 0,829 lei. Capitalizarea fondului este de 11,42 mld. lei (2,52 mld. euro).

  • Fondul Proprietatea şi-a vândut toate acţiunile la Transgaz pentru 303 milioane de lei

    Fondul Proprietatea a anunţat în deschiderea şedinţei de azi că a vândut pachetul de 1,764 milioane de acţiuni Transgaz, respectiv 15% din capitalul social al transportatorului de gaze, la un preţ de 172 lei/acţiune, adică pentru o sumă totală de 303,4 milioane de lei.

    “Tranzactia reprezintă vânzarea întregului pachet de acţiuni al fondului în societate şi a fost suprasubscris de mai multe ori. Citigroup Global Markets Limited, Raiffeisen Capital & Investment şi Wood & Company Financial Services a.s. au acţionat în calitate de coordonatori globali şi de joint bookrunners în legatură cu această vânzare”, potrivit FP.

    Preţul obţinut de FP este cu 3,4% sub preţul acţiunilor din şedinţa de ieri. Înainte de a anunţa că FP doreşte să vândă, acţiunile Transgaz se tranzacţionau la un preţ de 190,7 lei/acţiune. Acţiunile Transgaz au deschis şedinţa de azi în creştere puternică cu 3,34% până la un preţ de 183,85 lei/titlu. Acţiunile FP au deschis în scădere uşoară cu 0,24% până la un preţ de 0,833 lei/titlu.

     

  • Fondul Proprietatea se gândeşte să vândă Transgaz

    “Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom, Sucursala Bucureşti, în calitate de administrator unic şi societate de administrare a investiţiilor Fondului, doreşte să informeze acţionarii că, în conformitate cu angajamentul său de a explora modalităţi de a creşte valoarea pentru acţionari şi de a creşte lichiditatea activelor din portofoliul Fondului, a desemnat Citigroup Global Markets Ltd, Raiffeisen Capital & Investment şi Wood & Company Financial Services în calitate de consultanţi pentru a evalua opţiunile sale strategice privind o parte sau toate participaţiile Fondului de 14,99% din Transgaz”, se arată într-un raport transmis Bursei de Fondul Proprietatea.

    FP a vândut în luna mai un pachet de 1,1% din acţiunile Petrom pentru 246,6 milioane de lei, pentru a obţine lichidităţi necesare finanţării programului de răscumpărare a propriilor acţiuni. FP a răscumpărat în acest an 7,13% din propriile acţiuni, pentru 862,2 milioane lei (48,2 milioane euro).

    Acţionarii FP au aprobat recent, de principiu, în AGA, prelungirea mandatului Franklin Templeton cu doi ani, începând cu 30 septembrie 2014, însă administratorul va trebui să întrunească mai multe criterii de performanţă, pentru a preveni încheierea anticipată a mandatului.

    Ca efect al anunţului FP, acţiunile Transgaz au scăzut cu 3%, iar titlurile FP au stabilit un nou maxim istoric. Scăderea preţului acţiunilor Transgaz poate fi determinată de faptul că Fondul ar putea vinde titluri Transgaz la un preţ mai mic decât cel de la bursă, aşa cum a făcut în luna mai, când a vândut 1,1% din acţiunile Petrom (SNP), la un discount de 6% faţă de cotaţia de la bursă.
     

  • Fondul Proprietatea se gândeşte să vândă Transgaz

    “Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom, Sucursala Bucureşti, în calitate de administrator unic şi societate de administrare a investiţiilor Fondului, doreşte să informeze acţionarii că, în conformitate cu angajamentul său de a explora modalităţi de a creşte valoarea pentru acţionari şi de a creşte lichiditatea activelor din portofoliul Fondului, a desemnat Citigroup Global Markets Ltd, Raiffeisen Capital & Investment şi Wood & Company Financial Services în calitate de consultanţi pentru a evalua opţiunile sale strategice privind o parte sau toate participaţiile Fondului de 14,99% din Transgaz”, se arată într-un raport transmis Bursei de Fondul Proprietatea.

    FP a vândut în luna mai un pachet de 1,1% din acţiunile Petrom pentru 246,6 milioane de lei, pentru a obţine lichidităţi necesare finanţării programului de răscumpărare a propriilor acţiuni. FP a răscumpărat în acest an 7,13% din propriile acţiuni, pentru 862,2 milioane lei (48,2 milioane euro).

    Acţionarii FP au aprobat recent, de principiu, în AGA, prelungirea mandatului Franklin Templeton cu doi ani, începând cu 30 septembrie 2014, însă administratorul va trebui să întrunească mai multe criterii de performanţă, pentru a preveni încheierea anticipată a mandatului.

    Ca efect al anunţului FP, acţiunile Transgaz au scăzut cu 3%, iar titlurile FP au stabilit un nou maxim istoric. Scăderea preţului acţiunilor Transgaz poate fi determinată de faptul că Fondul ar putea vinde titluri Transgaz la un preţ mai mic decât cel de la bursă, aşa cum a făcut în luna mai, când a vândut 1,1% din acţiunile Petrom (SNP), la un discount de 6% faţă de cotaţia de la bursă.
     

  • Veniturile Transgaz au crescut cu 5,3% la nouă luni. Profitul a scăzut cu 37,2%

     În aceeaşi perioadă din 2012, veniturile au însumat 1,016 miliarde lei, iar profitul a fost de 254,23 milioane lei.

    Cheltuielile totale au crescut cu 16,4% în primele nouă luni din acest an, de la 708 milioane lei la 824,37 milioane lei, ca urmare a instituirii impozitului pe monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, precum şi a unui provizion de 110,6 milioane lei pe care compania l-a făcut pentru a acoperi contribuţia la consorţiul care ar fi trebuit să construiască gazoductul Nabucco.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro