Tag: titlu

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 mai 2018

    COVER STORY: Milionari în etichete

    Doi tineri clujeni, la vreo 20 de ani, au investit 100 de mărci pentru a deveni afacerişti. Au trecut 27 de ani de atunci, iar afacerea care domină piaţa de etichete pe plan local, deţinută de Arnella Nechita Rotta şi soţul ei, Cristi Nechita Rotta, ajunge anul acesta la rulaje de 22 de milioane de euro.


    RESURSE UMANE: Când se caută superangajaţi

     


    TEHNOLOGIE: Câmpul de bătălie a trecut în lumea digitală

     


    SPECIAL: Noul superstar al Europei

     


    TRANZACŢIE: 5 milioane de euro pentru o spălătorie din Braşov


    STRATEGIE: Asaltul vine de aproape


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Povestea primei femei care a câştigat echivalentul premiului Nobel în arhitectură – VIDEO

    Zaha Mohammad Hadid s-a născut în anul 1950 în Bagdad, Irak, într-o familie foarte influentă. Tatăl său, Mohamed al-Hajj Husayn Hadid, era unul dintre fondatorii Partidului Naţional Democrat din Irak, iar mama sa, Wajiha al-Sabunji, era artistă. A urmat o şcoală elementară catolică progresivă, care permitea şi accesul musulmanilor sau evreilor, ea provenind dintr-o familie arabă musulmană sunită. Studiile superioare le-a făcut la Universitatea Americană din Beirut, unde s-a axat pe aprofundarea matematicii, iar în 1972 s-a mutat în Londra pentru a se specializa pe arhitectură.

    Cariera ei strălucitoare a început în 1977, când s-a alăturat Biroului de Arhitectură Metropolitană şi a început să predea la Asociaţia de Arhitectură. Trei ani mai târziu Hadid a demisionat şi şi-a pus bazele propriului atelier de creaţie la Londra, sub numele Zaha Hadid Architects, care astăzi numără sute de angajaţi. Primul său proiect de succes a fost Staţia de Pompieri Vitra din Weil am Rhein, Germania. În 1994, designul ei a fost ales pentru Opera din Cardiff Bay, din Ţara Galilor. Acest lucru i-a oferit faimă la momentul respectiv, însă clădirea nu a mai fost aprobată de autorităţi, deoarece au ales să cheltuiască banii pe un stadion. Anul 1998 i-a adus un succes major, atunci când semnătura sa a fost aleasă pentru Centrul de Artă Contemporană Rosenthal, primul său proiect american, care a primit două aprecieri importante: Premiul Institutului Regal de Arhitectură Britanică din 2004 şi Premiul pentru arhitectură americană în anul următor. În anii 1990 Hadid a predat ca profesoară titulară la Şcoala de Arhitectură din Chicago a Universităţii din Illinois şi a fost, de asemenea, profesoară asociată la diverse instituţii, printre care Hochschule für bildende Künste Hamburg (HFBK Hamburg), Şcoala de Arhitectură Knowlton din Ohio State University şi Studioul de Masterat de la Universitatea Columbia.

    În 2005, designul propus de ea a fost ales pentru centrul acvatic destinat Jocurilor Olimpice din 2012. În 2003, a fost finalizată construcţia centrului de artă contemporană Lois & Richard Rosenthal, primul muzeu american conceput de o femeie. Lista de realizări profesionale ale arhitectei depăşeşte peste 100 de premii şi onoruri prestigioase. Zaha Hadid a primit în 1992 prima sa medalie de aur în arhitectură. În 2004 aceasta a devenit prima femeie şi unul dintre cei mai tineri destinatari ai premiului Pritzker pentru arhitectură, cunoscut în toată lumea drept cea mai înaltă onoare în domeniu. În 2012, Hadid a primit titlul de Dame din partea Reginei Elisabeta a II-a, echivalentul feminin pentru titlul de Cavaler al Imperiului Britanic. În 2014, Centrul Cultural Heydar Aliyev, proiectat de ea, a câştigat premiul designul anului.

    Zaha Hadid a fost, conform estimărilor, cel mai bine plătit arhitect din lume; în momentul decesului său, valoarea netă estimată a averii sale era de circa 80 de milioane de dolari, incluzând proprietăţi, investiţii în acţiuni, afaceri cu produse cosmetice, restaurante, o echipă de fotbal, un brand de vodcă, o marcă de parfumuri de top şi o linie de modă. Hadid nu s-a căsătorit niciodată şi nici nu a avut copii, ci s-a dedicat în întregime vieţii profesionale. Ea a distrus multe stereotipuri sociale, devenind un model pentru femeile musulmane. Arhitecta a murit în 2016 din cauza unui atac de cord, într-un spital din Miami, în care se afla pentru a-şi trata o bronşită.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 30 aprilie 2018

    COVER STORY: Înapoi în jungla afacerilor

    Au creat, au dezvoltat, au vândut şi au luat-o apoi iarăşi de la zero ghidaţi de ambiţia de a creşte din nou. Au construit companii într-o perioadă în care Abecedarul businessului antreprenorial în România abia fusese tipărit şi cu toate acestea au reuşit să dezvolte idei care după mulţi ani i-au pus la masă cu giganţi internaţionali.


    FINANCIAR: Cum se schimbă meseria de bancher


    BURSĂ: Carnavalul dividendelor la bursă


    TURISM: De la last minute la early booking


    INTERNAŢIONAL: O companie necunoscută domină piaţa de telefoane mobile din Africa


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Schimbări MASIVE la ANAF: Avertismentul unui expert fiscal pentru milioane de români

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) foloseşte direct informaţiile din Declaraţia 212 pentru a soma neplătitorul, fără a mai fi necesară emiterea deciziilor de impunere, aşadar se poate ajunge mai repede la executarea silită.
     
    “Titlul de creanţă fiscală devine titlu executoriu la data la care se împlineşte scadenţa sau termenul de plată prevăzut de lege, se prevede în Codul de procedură fiscală. O decizie de impunere, de exemplu, e un titlul de creanţă fiscală; la fel, o declaraţie fiscală. Faptul că se ajunge la scadenţă şi plata nu s-a realizat face ca acest titlu să fie folosit de ANAF pentru a executa silit contribuabilul, fără alte formalităţi”, spune Agnes Ghiţă, Expert Fiscal în cadrul CON-firm.
     
    Termenul de plată pentru sumele declarate în formularul 212  este data de 15 martie a anului următor realizării venitului. Până la acest termen contribuabilii pot face plăţi în baza formularului depus la ANAF.
     
    “Nou introdusă în legislaţia fiscală, declaraţia unică 212 este un astfel de document  – titlu de creanţă fiscală – pe care ANAF îl poate folosi pentru a executa silit contribuabilii care nu au plătit la termen taxele la stat”, adaugă Agnes Ghiţă.
     
    Odată depăşit termenul, ANAF poate să execute silit neplătitorii, folosindu-se de Declaraţia 212. Este de reţinut că executarea silită fiscală se face de către executorii ANAF, şi nu de către executorii judecătoreşti –  la care merge, de obicei, un privat care are de recuperat o creanţă.
     
  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 aprilie 2018

    COVER STORY: Jocurile corporatiştilor

    În plină era a tehnologiei, apare şi pe plan local fenomenul board game, care echivalează cu un nou tip de distracţie, în care socializarea este un element cheie. De board game-uri se leagă şi înflorirea unor afaceri.


    ARHITECTURĂ: Capitala cu o mie de chipuri


    ANTREPRENORIAT: Tony to go, nou-venitul din piaţa cafenelelor


    STUDIU: Directorii financiari devin esenţiali în organigramă


    SPECIAL: Într-o ţară obsedată de control, companii evaluate la miliarde de dolari te urmăresc la tot pasul


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • People: Pink, aleasă cel mai frumos om din lume

    Cântăreaţa în vârstă de 38 de ani, recompensată cu Grammy, a pozat alături de cei doi copii ai ei, Jameson Moon, în vârstă de 15 luni, şi Willow Sage, în vârstă de 6 ani, pentru ediţia specială anuală a revistei People.

    Anual, People publică o listă a oamenilor frumoşi din lume, iar, în 2018, printre aceştia se numără şi fosta actriţă americană Meghan Markle, care, pe 19 mai, se va căsători cu prinţul Harry al Marii Britanii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Upgrade de viaţă 2.0

     La mai bine de un deceniu distanţă şi după ce încrederea le-a fost zdruncinată de criză, românii încep din nou, încet, dar sigur, să facă un „uptrade” al produselor şi serviciilor cumpărate şi, în consecinţă, un nou „upgrade” al stilului de viaţă.

    Acum, locul „franzelei feliate” este înlocuit de segmentele alimentelor bio, hainele mass market cu cele făcute pe comandă, vacanţei de vară i se adaugă alte câteva city breakuri, maşinile din garaje devin verzi. Consumul populaţiei a crescut considerabil, cu peste 10% pe an la nivelul lunii ianuarie 2018, alimentat de creşterea salarială medie de 15% – formată dintr-o creştere salarială medie de peste 20% la stat şi 5% în sectorul privat. După aderarea României la UE, salariul mediu pe economie aproape s-a dublat, de la 1.042 de lei net în 2007 la 2.384 lei anul trecut.

    Totodată, aproape 283.000 de angajaţi români au salarii de peste 1.000 de euro net pe lună, nu-mărul acestora fiind de peste două ori mai mare faţă de acum cinci ani (potrivit unor calcule ale ZF realizate pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii). Astfel, dacă în 2013 existau aproximativ 132.000 de români cu salarii nete de peste 1.000 de euro net pe lună (care reprezentau mai puţin de 3% din totalul angajaţilor din economie), în toamna anului trecut numărul acestora a ajuns la peste 283.000 de persoane, reprezentând aproape 6% din totalul salariaţilor. La veniturile în creştere se adaugă creşterea creditelor de nevoi personale contractate; un rol joacă şi dobânzile mici la împrumuturi. Ţinând cont de aceste cifre, ce îşi cumpără românii astăzi?

    Spre rafturile superioare

    Piaţa FMCG a înregistrat în 2017 o creştere semnificativă de 7% pentru bunurile de folosinţă curentă destinate consumului casnic; spre comparaţie, în 2016 creşterea înregistrată a fost de 3,4%. Raluca Răschip, consumer goods & retail director al companiei de cercetare de piaţă GfK România, observă însă că în spatele acestei evoluţii pozitive a pieţei a stat majorarea preţurilor ca urmare a inflaţiei şi nu creşterea volumelor cumpărate, aşa cum s-a întâmplat în 2016. Cu toate acestea, precizează ea, consumatorii români s-au orientat şi în acest an către produse superioare din punctul de vedere al preţului – fenomen numit uptrading.

    „Deci, românii nu au cumpărat neapărat mai mult, ci mai «bine»”, subliniază ea. Potrivit Ralucăi Răschip, uptradingul este prezent în România de câţiva ani şi există categorii în toate segmentele de bunuri de larg consum unde observăm acest fenomen. Totuşi, trecerea de la un palier de preţ la altul se face în mod diferit – de exemplu, către premium în categoria băuturilor sau către mainstream în cazul alimentelor şi al produselor de îngrijire personală, explică Răschip. Ea oferă şi câteva exemple din rândul categoriilor cu uptrade semnificativ: tabletele de ciocolată, berea, băuturile calde, detergenţii de rufe, produsele de îngrijire orală sau cele de îngrijire a feţei. „Anul acesta, categoriile care vor creşte vor fi cu siguranţă mai puţin dintre produsele de bază şi mai mult din rândul celor cu nivelul de penetrare sau al consumului încă mult sub media ţărilor din regiune”, descrie Răschip evoluţia acestei tendinţe în continuare.

    Ea menţionează categorii care înregistrează an de an creşteri de două cifre: snacksurile sărate, capsulele de cafea, preparatele congelate (de exemplu, pizza), specialităţile de brânză, pralinele, biscuiţii etc. „Pe de altă parte, în cazul unui context economic mai puţin favorabil, acest lucru se poate schimba, prin tăierea de pe lista de cumpărături a produselor neesenţiale, de răsfăţ.” În prezent, din punctul de vedere al importanţei principalelor categorii de bunuri de larg consum, cea mai mare pondere o deţin alimentele, atât cele proaspete (fructe, legume, carne, lactate etc.), cât şi cele ambalate. Urmează băuturile, produsele de îngrijire personală şi cele de îngrijire a casei. Componenţa coşului de cumpărături diferă însă foarte mult, în funcţie de misiunile de cumpărare.

    În rândul alimentelor proaspete, cea mai mare dinamică au avut-o lactatele, iar dintre acestea cel mai mult au crescut în valoare în 2017 untul, brânza proaspătă şi specialităţile din brânză. Dintre băuturi, cel mai bine au evoluat vinurile, şampania şi spirtoasele. În zona de bunuri nonalimentare, produsele pentru îngrijirea locuinţei au avut cea mai bună performanţă, cu un plus de aproape 10% în valoare, dar şi cele pentru îngrijire personală s-au clasat bine, în special produsele pentru îngrijirea tenului. „Totuşi, impactul acestor categorii în dezvoltarea industriei FMCG rămâne unul limitat, din cauza ponderii mici a acestora în coşul de cumpărături”, explică Răschip.

  • Cronică de film: sfârşitul lumii vine în culori aprinse

    Disponibil în România  doar pe Netflix, filmul science-fiction e plin de metafore, unele dintre ele destul de bine ascunse în desfăşurarea efectivă a acţiunii. E o poveste plină de suspans şi care nu dă prea multe indicii legate de final. E unul neaşteptat, recunosc, dar nu unul care să mă satisfacă pe deplin.

    Atunci când soţul ei (militar de profesie) apare la uşa casei după 12 luni, timp în care nimeni nu ştiuse nimic de el, Lena (Natalie Portman) încearcă să pună cap la cap informaţiile obţinute de la el. Cei doi sunt însă răpiţi şi duşi la o bază armată din apropierea fenomenului numit ”shimmer“  un soi de câmp energetic care se întinde pe o rază în continuă creştere.

    Încercând să afle ce s-a întâmplat cu soţul său, Lena se alătură altor patru femei într-o expediţie în interiorul câmpului energetic. Dacă vi se pare că povestea seamănă destul de mult cu cea din The Dome, povestea lui Stephen King, trebuie să ştiţi că lucrurile nu stau chiar aşa. Dincolo de ideea de izolare, cele două producţii nu au mai nimic în comun.

    Odată ajunse în ”shimmer“, femeile experimentează tot felul de schimbări genetice şi interacţionează cu diverse creaturi, una mai ciudată decât alta.

    După cum scriam ceva mai sus, finalul filmului e cel care aduce şi explicaţii vizavi de ceea ce reprezintă ”shimmer“.
    L-am remarcat pe Alex Garland în urmă cu patru ani, atunci când a semnat primul lui lungmetraj, Ex Machina. Nu se dezminte şi face o treabă bună şi cu Annihilation, deşi stilul lui are câteva lucruri care mie, personal, nu îmi plac; spre exemplu, folosirea amintirilor ca mod de a lega diverse elemente din film.

    Vorbim însă de un film bun, aşa că e mai bine să mă concentrez pe aspectele pozitive  spre exemplu, interpretarea semnată de Natalie Portman. Actriţa recompensată cu Oscar pentru Black Swan reuşeşte să transmită starea de confuzie prin care trece şi chiar groaza, în anumite părţi ale filmului. Alegerea producătorilor a fost una extrem de inspirată, iar restul actriţelor o completează bine pe Portman.

    E important de menţionat că Annihilation e produs de Netflix, iar asta înseamnă că filmul nu va rula în sălile de cinema din România. Compania de streaming a ales să îl difuzeze doar în cinematografele din Statele Unite, şi asta pentru a avea probabil acces la competiţiile internaţionale (filmele care sunt disponibile doar pe site-urile de streaming nu sunt eligibile la premii precum Globurile de Aur sau Oscar).

    În concluzie, Annihilation e un film care are multe părţi bune şi un exemplu în ceea ce priveşte o echipă de producţie plină de imaginaţie. E un science-fiction cu accente horror, sigur, dar nu e unul pe care să-l evitaţi din această cauză.

    NOTA: 8/10
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 aprilie 2018

    COVER STORY: Upgrade de viaţă 2.0

    În 2006, sub titlul Upgrade de viaţă, Business Magazin descria o schimbare în comportamentul de achiziţie al consumatorilor români: trecerea de la franzelă la pâinea feliată, de la hainele turceşti la ale retailerilor de fashion internaţionali sau de la automobilul neechipat la unul căruia nu-i lipsesc aerul condiţionat şi airbagul. La mai bine de un deceniu distanţă şi după ce încrederea le-a fost zdruncinată de criză, românii încep din nou, încet, dar sigur, să facă un „uptrade” al produselor şi serviciilor cumpărate şi, în consecinţă, un nou „upgrade” al stilului de viaţă.


    ARTĂ: Între pasiune şi investiţie


    STUDIU: Optimismul noii generaţii


    IMOBILIARE: Airbnb vs. chirie


    SPECIAL: Bursele rămân fără companii americane


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză

    Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.

    38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”

    Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).