Producătorul de faruri Elba Timişoara şi furnizorul american de faruri auto Varroc Lighting Systems, divizie a grupului Varroc, au pus 1,8 milioane de lei în crearea companiei Varroc-Elba Electronics, aceasta fiind cea mai mare firmă din producţie înregistrată în luna ianuarie din 2019, arată datele de la Registrul Comerţului.
Tag: Timisoara
-
Secretul unei poveşti de succes pornită la Timişoara. Cum face o afacere de familie aproape 4 milioane de euro
Firma Varuna’s a reusit sa se impuna rapid pe piata, astfel ca, in scurta vreme, a devenit unic distribuitor Lego in Romania si a legat relatii cu cele mai importante firme din domeniu, la nivel international.
„Nu a fost usor, mai ales la inceput, dar am inteles ca este important sa colaboram cu cei mai buni dintre cei mai buni. Am avut o cumpana in anul 2000, insa tocmai acel moment ne-a ambitionat sa mergem mai departe si sa crestem constant”, spune directorul Varuna’s, Edda Fey.
Cheia succesului companiei a stat in grija pentru detalii. Niciodata nu s-a facut rabat de la calitate, astfel ca micutii sa se poata bucura de jucariile lor pentru o perioada indelungata.
„Avem jucarii dintre cele mai calitative. Ne ocupam aici de tot ce inseamna localizarea produsului. Asta inseamna ca facem traducerile, inregistram vocile pentru jucarii, realizam ambalajul tradus in limba romana, tot ceea ce este necesar pentru ca cei mici sa se poata bucura de jucarii cat mai mult”, a completat Edda Fey.
La aniversarea de 20 de ani, reprezentantii Varuna’s vin in intampinarea clientilor cu o multime de surprize.
„Ne bucuram ca aniversarea noastra coincide cu perioada sarbatorilor, pentru ca, mai ales acum, toata lumea este in cautare de jucarii si jocuri. Pentru a sarbatori impreuna cu clientii nostri aniversarea de 20 de ani avem o promotie la produsele selectate, care vor fi disponibile cu o reducere de pana al 50%”, au spus reprezentantii firmei.
In prezent, compania de familie are nu mai putin de 5 magazine in cele mai importante orase din Romania: Timisoara, Bucuresti, Cluj, Iasi si Brasov. Iar cei care doresc pot face si cumparaturi online, pe site-ul Varuna’s.
Oferta este una spectacol: de la jucarii pentru bebelusi la produse de arta si indemanare, de la figurine si papusi la Lego, ori de la jocuri educative la masinute, toate pot fi gasite la Varuna’s.Cu o cifra de afaceri de aproape 18 milioane de lei, Varuna’s a ocupat, in ultimii ani, locul I in Topul Firmelor organizat de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timis, in domeniul in care activeaza, o confirmare a excelentei in afaceri.
-
Antreprenorul din Timişoara care a trecut de la calculatoare second-hand la piaţa imobiliară
Achiziţia acestui imobil a venit la pachet cu multe lucruri de învăţat, testând diverse tehnici şi modele de achiziţie şi închiriere. Practic, am adaptat modelul refurbished din IT în zona de real estate”, descrie antreprenorul Dan Iliescu cele mai recente proiecte ale sale. Timişoreanul a dezvoltat, încă din 2002, CIT Group, care a ajuns în prezent principalul jucător de pe piaţa produselor IT refurbished (distribuitor de echipamente IT second-hand sau recertificate – n.red.), după cum descrie el compania. În 2017, CIT Grup a înregistrat venituri de peste 6 milioane de euro, iar aproximativ 70% din venituri au fost asigurate de reţeaua proprie de distribuţie de produse IT refurbished, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi.
Cel mai recent pariu al său însă este în imobiliare: în urma efectuării unor workshopuri de real estate cu Robert Kiosaki (om de afaceri american, fondator al Rich Dad Company, instituţie care oferă consultanţă în finanţe – n.red.), Dan Iliescu a identificat pe piaţa din Timişoara o nişă pe care a ales să se poziţioneze. Astfel, el a creat în Dumbrăviţa (cea mai bogată comună din România, aflată în imediata proximitate a Timişoarei) un office hub pentru companii.
„Achiziţionăm clădiri vechi, cu structură de calitate, iar uneori suntem uimiţi cât de bine au gândit arhitecţii acum 15 – 20 – 30 de ani clădirile, ce structură de rezistenţă au”, descrie Iliescu strategia prin care şi-a propus să dezvolte proiectele imobiliare, anunţată în această toamnă.
Suprafaţa totală a clădirii este de 2.400 de metri pătraţi. Parterul este destinat retailului, iar etajele, spaţiilor de birouri, având suprafeţe cuprinse între 22 şi 132 metri pătraţi.
Pentru Dan Iliescu, clădirile vechi sunt fascinante şi oferă ca exemplu în acest sens clădirea cumpărată de la Nokia, prima clădire de office din Timişoara, pentru care arhitecţii au gândit acum câteva decenii terase interioare verzi şi terase exterioare, dar şi numeroase spaţii de socializare. „Spaţiile de birouri sunt absolut customizabile ca suprafeţe, cu o înălţime suficientă, suprafeţe vitrate foarte mari, multă lumină, parcare proprie în centrul oraşului – această clădire putem spune că este cea mai bine deservită din zona centrală a oraşului.”
Pentru achiziţia clădirii Nokia, CIT Grup a plătit 6,2 milioane de euro, tranzacţia fiind susţinută şi prin credite obţinute de la instituţii bancare.
„Ne bucurăm că noi am reuşit să ţinem această proprietate în portofoliul unei firme bănăţene. Este o realizare importantă şi ne dorim ca prin această achiziţie, aşa cum am reuşit în Dumbrăviţa, să creăm un office hub, un pol de business destinat în special firmelor mici şi medii care au nevoie de o locaţie centrală, la costuri decente.”
În ceea ce priveşte viitorii chiriaşi, ca structură, 60% din suprafaţă va fi destinată companiilor mici, 30% unor multinaţionale cu birouri de talie mică sau medie, iar 10% va fi alocat conceptului de shared office. „Ne-am propus ca în final, pe lângă terasele interioare şi exterioare existente, să avem inclusiv piscină, rooftopuri verzi, iar clădirea să devină smart şi autonomă, să îşi producă propria energie electrică”, descrie antreprenorul următoarele planuri de dezvoltare a proiectului.
„Timişoara are o ofertă diversă şi bine consolidată, cunoaşte un val de dezvoltare fără precedent”, remarcă Dan Iliescu. „Noi ne vom poziţiona diferit. Deşi avem un amplasament central, vom practica un nivel al chiriei de 8 euro/mp. În zonă, preţurile de închiriere cu serviciile incluse pentru o astfel de clădire trec de 15 euro/mp şi pot ajunge chiar şi la 20 euro/mp.”
În ceea ce priveşte piaţa imobiliară de la nivelul întregii ţări, Iliescu spune că aceasta are un mare potenţial. „În acest moment cunoaştem în detaliu doar piaţa din Timişoara, dar începem să studiem şi alte oraşe. Sunt foarte multe oportunităţi şi posibilităţi de nişare. Bătaia mare este în zona clădirilor A, dar majoritatea firmelor din România nu sunt acolo.” Prin urmare, fondatorul CIT Grup spune că se gândeşte la achiziţionarea unor clădiri aflate în alte oraşe importante.
„După finalizarea implementării procesului de refurbishing a clădirii Nokia, vom analiza în ce măsură mai oferă Timişoara alte oportunităţi pe această nişă şi în funcţie de acest lucru vom decide dacă următoarea noastră achiziţie va fi sau nu locală.”Conceptul dezvoltărilor imobiliare în spaţii vechi poate fi considerat o replică a primei afaceri a antreprenorului timişorean, distribuitorul de echipamente second-hand, axat pe comercializarea de produse precum calculatoare, laptopuri, monitoare, culminând cu serverele vechi, între 20 – 60% mai ieftine decât cele noi.
CIT Group se adresează cu aceste produse deopotrivă persoanelor fizice, dar mai ales companiilor, deopotrivă consumatori finali, cum ar fi companiile cu parcuri IT mari care aleg produsele refurbished pentru că au o garanţie de până la trei ani, dar şi servicii de postvânzare la fel ca în cazul echipamentelor noi, precum şi redistribuitori de echipamente IT de dimensiuni mici şi medii. Fondatorul CIT Grup remarcă faptul că firmele mici şi medii au început să înţeleagă – uneori cu costuri imense – că nu se pot lupta cu marii retaileri care au discounturi mari la furnizori şi că nu pot rezista pe piaţă cu marje de 2 – 5%.
Potrivit unui interviu acordat anterior, Dan Iliescu a intrat în afaceri încă din adolescenţă: a primit două calculatoare de la tatăl său – „nu ştiu nici azi de ce a cumpărat două“ – şi s-a gândit că ar putea să facă bani lăsându-i şi pe alţii să le folosească. „M-am gândit să le închiriez, să dau şi altora acces la calculator. Şi aşa, de la două calculatoare am ajuns la zece. Am pus apoi bazele unui club de PC şi am reuşit să fac o înţelegere cu o firmă mare de IT din Timişoara. Ei apelau la mine pentru testarea produselor în cadrul acelui club.“
A petrecut un an în Statele Unite, în cadrul unui program de student exchange, şi s-a întors decis să urmeze calea antreprenoriatului. „Când m-am întors în ţară am reuşit să vând calculatoarele cu un preţ apropiat de cel cu care le cumpărasem. Am înţeles că era o oportunitate acolo şi acela a fost practic momentul zero al companiei“, povesteşte Iliescu. Au urmat apoi o serie de contracte cu mai multe firme din Timişoara, CIT Grup devenind practic distribuitor. Timp de cinci ani au vândut numai monitoare, ulterior dezvoltând şi partea de calculatoare, servere şi alte componente.
Compania a crescut chiar şi în perioada de criză, atunci când mulţi comercianţi au avut probleme în a-şi vinde produsele. „Pe noi criza ne-a ajutat, pentru că oamenii au început să cumpere lucruri care să merite banii. Erau mult mai atenţi, iar pe noi acea atenţie ne-a ajutat. Am avut creşteri în acea perioadă şi avem creştere şi acum, de 30 – 40% pe an“, spunea Iliescu.
În prezent, aproximativ 70% din venituri sunt asigurate de reţeaua proprie de distribuţie de produse IT refurbished, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi. În acelaşi timp, 25% din cifra de afaceri este asigurată de vânzarea către segmentul B2B, iar diferenţa, de achiziţiile făcute de persoane fizice.
Cererea de birouri din afara Bucureştiului – Timişoara, Braşov, Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca – a totalizat în primul trimestru al anului 2018 17.000 metri pătraţi.Aproape jumătate din cererea din afara Bucureştiului a fost înregistrată în Timişoara (8.239 metri pătraţi), în timp ce 30% din spaţiile închiriate (5.100 metri pătraţi) au vizat Cluj-Napoca, potrivit ZF. Companiile din domeniile IT şi servicii profesionale au fost cele mai active, cu aproape 60% din totalul închiriat. În ceea ce priveşte stocul de birouri, în Timişoara, dezvoltatorii au anunţat proiecte de 83.000 metri pătraţi, în Cluj-Napoca, stocul va creşte cu 43.000 metri pătraţi, în Braşov urmează să fie livraţi 25.000 metri pătraţi, iar în Iaşi doar 9.200 metri pătraţi.
„Din păcate, stilul de viaţă actual face ca tot mai mulţi români să nu mai aloce timp pentru a achiziţiona produse de calitate, ci doar în funcţie de aparenţe, fără să aprofundeze costurile ulterioare de utilizare, durabilitate, impactul asupra sănătăţii, timpul pierdut în utilizare sau rezistenţa”, descrie Dan Iliescu comportamentul pe care l-a observat în rândul clienţilor. „La început am vrut să fim cei mai ieftini, dar am înţeles cu timpul că acest lucru nu se poate. Aşa că am decis să fim cei mai buni, să încercăm permanent să inovăm în branşă. Avem în continuare şi produse ieftine, pentru cei care le doresc, dar ne concentrăm pe alte aspecte“, descrie antreprenorul strategia companiei.
-
Regizorul Tudor Giurgiu: „ Orasul care m-a dat pe spate (inca o data). ” De ce este mai frumos ca la Cluj, Braşov, Timisoara, Iasi sau Bucuresti?
Centrul vechi al Oradiei arată superb. Este restaurat şi arată mult mai bine ca la Cluj, Braşov, Timisoara, Iasi sau Bucuresti.Regizorul Tudor Giurgiu: „Oradea m-a dat pe spate (inca o data). Mergeti sa vedeti Palatul Baroc (in lucrari intense de renovare), Cetatea, Sinagoga Sion si multe alte locuri absolut fascinante. Un oras fabulos!”
Primarul Oradiei, Ilie Bolojan: „Am încheiat reabilitarea faţadei Casei Roth, una dintre cele mai frumoase clădiri de pe strada Vasile Alecsandri, reprezentativă pentru stilul secession.
Lucrările de restaurare au fost realizate în cadrul Programului Multianual prin care refacem faţadele clădirilor din Centrul Istoric al Oradiei. În acest an, majoritatea faţadelor de pe Alecsandri vor fi reabilitate, noua pietonală contribuind astfel la atractivitatea turistică a Oradiei”.
Primarul Oradiei,Ilie Bolojan: „Regulamentul prin care se supraimpozitează cu 50% clădirile din zona centrală prioritară şi cele situate pe arterele principale ale municipiului Oradea care nu respectă regimul de înălţime sau frontul stradal (cu excepţia clădirilor monument şi a celor cu valoare arhitecturală mare) a fost aprobat în şedinţa de azi a Consiliului Local.
În următoarele 6 luni se va finaliza un studiu urbanistic şi de arhitectură pentru stabilirea înălţimii minime a clădirilor din zonele prevăzute în regulament. Ulterior, Consiliul Local va aproba individual listele clădirilor care vor fi supuse supraimpozitării.
Potrivit legii, putem stabili impozite diferenţiate, acest lucru fiind prevăzut de Codul fiscal la art. 489. Este aşadar un drept al autorităţii locale. Nu obligăm pe nimeni să demoleze sau să construiască. Dorim să aplicăm politici publice care influenţează comportamente sociale, prin aplicarea unor facilităţi şi constrângeri, pe baza cărora lucrurile să evolueze în direcţia bună. Obiectivul nostru este ca Oradea să aibă un centru urban plin de vitalitate, atractiv atât pentru turişti, cât şi pentru cei care doresc să investească”.
-
Un oraş din România este considerat “centru al traficului de fiinţe umane” de catre poliţia germană
În timp ce autorităţile române se chinuie să ascundă sub preş fenomenul migraţiei ilegale, cele germane o spun pe şleau: Timişoara a devenit un centru al traficului de fiinţe umane. Migranţii sunt înghesuiţi cu zecile în camioane de mare tonaj, fără aer suficient, şi transportaţi peste graniţă.
Timişoara este un centru al traficului de fiinţe umane, a informat revista germană Welt am Sonntag, citând poliţia federală germană.
Potrivit unui comunicat transmis de autoritatea germană responsabilă cu gestionarea frontierelor, Timişoara are un “rol semnificativ” în activitatea organizaţiilor de traficanţi care pun în pericol viaţa persoanelor, acestea fiind transportate în camioane de diferite tonaje. Oraşul românesc are funcţia de “hot spot” (centru de colectare şi distribuţie) în activitatea reţelelor.
Poliţia confirmă astfel o analiză care susţinea că Timişoara este un centru al traficului de fiinţe umane, pe traseul balcanic. Conform reporterilor germani, în municipiu, oameni de diferite naţionalităţi sunt urcaţi în camioane cu care sunt apoi transportaţi în Ungaria şi alte ţări din Europa Centrală.
Jurnaliştii germani au aflat că traficanţii cer uneori chiar şi 5500 de euro pentru a transporta familii în Germania. „Afacerile” se fac de obicei în Turcia.
Potrivit datelor Poliţiei federale, majoritatea camioanelor, de tonaje diferite, utilizate pentru traficul de fiinţe umane pe ruta balcanică, provin din “zonele de sud şi est ale Europei”. Cele mai multe dintre ele au fost înmatriculate în Turcia.
-
Reţeaua de sănătate Regina Maria achiziţionează Centrele de Radioimagistică dr. Bîrsăşteanu şi Telescan din judeţul Timiş
Această nouă achiziţie vine după ce, în a doua jumătate a anului 2018, Regina Maria a anunţat preluarea centrelor Pozimed din Constanţa, dar şi a patru centre Hiperdia situate în Arad, Orăştie şi Cluj. Prin expansiunea rapidă în zona de vest a ţării, operatorul privat de servicii medicale vizează în primul rând poziţia de lider regional, în special în ce priveşte serviciile de imagistică.
În prezent, Centrele de Radioimagistică dr. Bîrsăşteanu şi Telescan însumează cinci clinici de radiologie şi imagistică, dintre care trei în Timişoara, una în Lugoj şi una în Sânnicolau Mare. Centrele oferă pacienţilor acces la o gamă largă de servicii medicale, printre care RMN, tomografie computerizată, ecografie şi radiografie, servicii care vin acum în completarea celor oferite pe plan local de Reţeaua de Sănătate Regina Maria prin intermediul celor cele cinci clinici şi doua laboratoare.
Centrele de Radioimagistică dr. Bîrsăşteanu şi Telescan au o echipă de 60 de angajaţi, şi au finalizat anul 2018 cu o cifră de afaceri totală de peste 1.7 milioane de euro.
-
Joe, cel mai vândut brand de napolitane, devine produs de import
Nestlé a preluat brandul de napolitane, cu o istorie de peste 25 de ani, de la antreprenorul Florentin Banu în anul 2000, iar anul acesta urmează să mute producţia de la Timişoara într-o ţară din jur.Reprezentanţii companiei au pus decizia de mutare a fabricii pe seama problemelor cu forţa de muncă şi schimbărilor în comportamentul de consum, însă din datele ZF este vorba şi de o ineficienţă a unităţii de producţie, care are costuri mari. Astfel, cel mai vândut brand de napolitane din România va fi produs în străinătate.Topul celor mai vândute branduri de napolitane este completat de alte două branduri româneşti – Alka (Alfers) şi Naty. -
Joe, cel mai vândut brand de napolitane, devine produs de import
Nestlé a preluat brandul de napolitane, cu o istorie de peste 25 de ani, de la antreprenorul Florentin Banu în anul 2000, iar anul acesta urmează să mute producţia de la Timişoara într-o ţară din jur.Reprezentanţii companiei au pus decizia de mutare a fabricii pe seama problemelor cu forţa de muncă şi schimbărilor în comportamentul de consum, însă din datele ZF este vorba şi de o ineficienţă a unităţii de producţie, care are costuri mari. Astfel, cel mai vândut brand de napolitane din România va fi produs în străinătate.Topul celor mai vândute branduri de napolitane este completat de alte două branduri româneşti – Alka (Alfers) şi Naty. -
Un grup de antreprenori din Timişoara lansează o platformă care pune în legătură investitori cu start-up-uri locale
̋ Propunem formarea unei comunităţi a celor interesaţi de oportunităţi de investiţie în businessuri care au mari şanse de dezvoltare. Prin Growceanu construim un proces şi un ecosistem care va cuantifica şi, în acelaşi timp, va reduce riscurile acestor investiţii. Astfel, printr-un fel de sindicalizare a forţelor implicate vom reuşi să facem mai accesibile investiţiile în iniţiative de tip startup pentru mai mulţi investitori locali ̋, explică Ciprian Man, cofondator Growceanu şi antreprenor.
-
Tinerii care împlinesc 18 ani ar putea primi un voucher pentru cultură de până la 2.000 de lei
”Ştiţi că în campania electorală am promis că voi introduce vouchere pentru cultură. În această sesiune parlamentară, împreună cu o parte din colegi, vom redacta proiectul de lege pe care îl voi depune în Parlament până în luna martie. Voucherul de cultură presupune ca tinerii, la împlinirea vârstei de 18 ani, să beneficieze de un voucher valoric prin care să poată să intre la teatre, opere, muzee, pentru a-şi dezvolta latura culturală, să aibă acces şi la alte lucruri decât cluburi sau alte chestiuni care pot fi mult mai tentante pentru tineret. Vreau să fie un proiect de suflet pentru a dezvolta cultura, spiritul cultural în rândul tinerilor, mai ales că Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană”, a afirmat Marian Cucşa.Potrivit deputatului ALDE de Timiş, acest voucher pentru cultură ar putea avea o valoare cuprinsă între 1.000 şi 2.000 de lei, urmând să poată fi utilizat cel mult doi ani.