Tag: tendinte

  • Povestea tinerei care a creat o afacere de milioane de dolari şi care a fost eliminată din afacere de partenerii ei. Cum s-a răzbunat ea pe foştii parteneri de afaceri

    Povestea aplicaţiei de dating Bumble, care a stârnit recent atenţia investitorilor de pe Wall Street, începe, în mod paradoxal, cu unul dintre fondatorii principalului competitor – Tinder. Cum a ajuns Whitney Wolfe Herd să scrie noi reguli în lumea iubirii digitale?

    Fondatorul Bumble, Whitney Wolfe Herd, în vârstă de 31 de ani, a devenit recent cea mai tânără femeie care a listat vreodată o companie pe Bursa din New York şi cea mai tânără miliardară self-made din lume, cu o avere netă care se apropie de două miliarde de dolari. Însă traseul antreprenoarei a fost presărat în mod constant cu obstacole. Wolfe Herd este unul dintre cofondatorii Tinder, aplicaţie căreia ia creat numele şi pe care a ajutat-o ​​să obţină popularitate în campusurile universitare din Statele Unite, mişcare crucială pentru o platformă de dating la început de drum.

    Totuşi, perioada petrecută în cadrul acestor informaţii nu avea să dureze prea mult, de vreme ce Wolfe Herd a părăsit Tinder la doar doi ani de la înfiinţare din cauza unui caz de hărţuire sexuală. În 2015, viitoarea miliardară era „ştearsă din istoria companiei”, însă reuşea să câştige un proces împotriva companiei-mamă, IAC, în urma căruia a primit despăgubiri în valoare de un milion de dolari, dar şi acţiuni la Tinder, potrivit Reuters. Herd a declarat în presa internaţională că nu plănuia să mai dezvolte vreodată o aplicaţie de dating, ci mai degrabă să creeze un rival pentru Instagram, unde oamenii să posteze doar comentarii pozitive.

     Ea a fost abordată de cofondatorul platformei de întâlniri online Badoo, Andrei Andreev. Antreprenorul ruso-britanic a convins-o să îşi îndrepte atenţia asupra unui proiect nou, Bumble, ce avea să se diferenţieze de celelalte aplicaţii de dating printr-o caracteristică unică.

    Platforma a fost lansată în 2014 cu ajutorul unei investiţii de 10 milioane de dolari din partea lui Andreev, sumă ce îi oferea la acea vreme o participaţie de 79%. Wolfe Herd a devenit CEO, cu o participaţie de 20%, potrivit Business Insider. La bază, Bumble seamănă extrem de mult cu Tinder: Utilizatorii pot aprecia nivelul de compatibilitate al persoanelor din cadrul aplicaţiei în funcţie de imaginile şi textele pe care au decis ei să le afişeze.

    Dar Wolfe Herd dorea o aplicaţie care să le ofere mai multă putere femeilor, aşa că a construit platforma cu un obiectiv clar: femeile vor fi nevoite să facă prima mişcare. Spre deosebire de Tinder, unde numărul bărbaţilor este de două ori mai mare decât cel al femeilor, Bumble înregistrează o rată de 50/50, iar utilizatorii folosesc, de regulă, aplicaţia pentru a-şi construi o relaţie serioasă.

    În medie, utilizatorul Bumble este politicos, atractiv şi se află în timpul studiilor universitare. Deşi aplicaţia prezintă un număr mai mic de potenţiali parteneri,  calitatea conversaţiilor tinde să fie mai bună prin comparaţie cu Tinder, iar algoritmii platformei înlesnesc nivelul de compatibilitate a utilizatorilor.

    De asemenea, Bumble tinde să ofere preţuri mai mici pentru servicii premium. Preţul unui „Boost” pentru o perioadă de o lună este de 24,99 dolari, faţă de 29,99 dolari pentru Tinder Gold.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Povestea tinerei cofondatoare Tinder care a fost eliminată din afacere şi cum s-a răzbunat ea pe foştii parteneri de afaceri

    Povestea aplicaţiei de dating Bumble, care a stârnit recent atenţia investitorilor de pe Wall Street, începe, în mod paradoxal, cu unul dintre fondatorii principalului competitor – Tinder. Cum a ajuns Whitney Wolfe Herd să scrie noi reguli în lumea iubirii digitale?

    Fondatorul Bumble, Whitney Wolfe Herd, în vârstă de 31 de ani, a devenit recent cea mai tânără femeie care a listat vreodată o companie pe Bursa din New York şi cea mai tânără miliardară self-made din lume, cu o avere netă care se apropie de două miliarde de dolari. Însă traseul antreprenoarei a fost presărat în mod constant cu obstacole. Wolfe Herd este unul dintre cofondatorii Tinder, aplicaţie căreia i-a creat numele şi pe care a ajutat-o să obţină popularitate în campusurile universitare din Statele Unite, mişcare crucială pentru o platformă de dating la început de drum.

    Totuşi, perioada petrecută în cadrul acestei companii nu avea să dureze prea mult, de vreme ce Wolfe Herd a părăsit Tinder la doar doi ani de la înfiinţare din cauza unui caz de hărţuire sexuală. În 2015, viitoarea miliardară era „ştearsă din istoria companiei”, însă reuşea să câştige un proces împotriva companiei-mamă, IAC, în urma căruia a primit despăgubiri în valoare de un milion de dolari, dar şi acţiuni la Tinder, potrivit Reuters. Herd a declarat în presa internaţională că nu plănuia să mai dezvolte vreodată o aplicaţie de dating, ci mai degrabă să creeze un rival pentru Instagram, unde oamenii să posteze doar comentarii pozitive.

     Ea a fost abordată de cofondatorul platformei de întâlniri online Badoo, Andrei Andreev. Antreprenorul ruso-britanic a convins-o să îşi îndrepte atenţia asupra unui proiect nou, Bumble, ce avea să se diferenţieze de celelalte aplicaţii de dating printr-o caracteristică unică.

    Platforma a fost lansată în 2014 cu ajutorul unei investiţii de 10 milioane de dolari din partea lui Andreev, sumă ce îi oferea la acea vreme o participaţie de 79%. Wolfe Herd a devenit CEO, cu o participaţie de 20%, potrivit Business Insider. La bază, Bumble seamănă extrem de mult cu Tinder: Utilizatorii pot aprecia nivelul de compatibilitate al persoanelor din cadrul aplicaţiei în funcţie de imaginile şi textele pe care au decis ei să le afişeze.

    Dar Wolfe Herd dorea o aplicaţie care să le ofere mai multă putere femeilor, aşa că a construit platforma cu un obiectiv clar: femeile vor fi nevoite să facă prima mişcare. Spre deosebire de Tinder, unde numărul bărbaţilor este de două ori mai mare decât cel al femeilor, Bumble înregistrează o rată de 50/50, iar utilizatorii folosesc, de regulă, aplicaţia pentru a-şi construi o relaţie serioasă.

    În medie, utilizatorul Bumble este politicos, atractiv şi se află în timpul studiilor universitare. Deşi aplicaţia prezintă un număr mai mic de potenţiali parteneri,  calitatea conversaţiilor tinde să fie mai bună prin comparaţie cu Tinder, iar algoritmii platformei înlesnesc nivelul de compatibilitate a utilizatorilor.

    De asemenea, Bumble tinde să ofere preţuri mai mici pentru serviciile premium. Preţul unui „Boost” pentru o perioadă de o lună este de 24,99 dolari, faţă de 29,99 dolari pentru Tinder Gold.


    Printre principalii investitori ai companiei se găsesc fotomodelul Priyanka Chopra, câştigătoarea ediţiei din 2000 a Miss World, şi jucătoarea de tenis Serena Williams, a cărei avere depăşeşte 200 de milioane de dolari.


    O cruciadă împotriva discriminării

    În ianuarie 2015, la aproape o lună după lansare, Bumble înregistra circa 100.000 de descărcări, totalul ajungând la 22 de milioane la sfârşitul lui 2017. Pe atunci, compania a fost abordată de Match Group, aceeaşi firmă care deţine Tinder, cu o ofertă de cumpărare de 450 de milioane de dolari. Reprezentanţii Bumble au refuzat oferta.

    Între timp, aplicaţia s-a extins în afara segmentului de dating: prima dată în 2016 cu Bumble BFF, un serviciu concentrat pe relaţiile de prietenie platonică, apoi în 2017 cu Bumble Bizz, o reţea de socializare axată pe business.

    Printre principalii investitori ai companiei se găsesc fotomodelul Priyanka Chopra, câştigătoarea ediţiei din 2000 a Miss World, şi jucătoarea de tenis Serena Williams, a cărei avere depăşeşte 200 de milioane de dolari.

    În martie 2019, Wolfe Herd a convins autorităţile din Texas, statul de baştină al Bumble, să adopte o lege prin care să scoată în afara legii trimiterea de imagini indecente fără aprobarea persoanei afişate. În scurt timp, Bumble a creat o tehnologie care elimină acest tip de imagini înainte să fie văzute de persoanele care folosesc aplicaţia.

    Astfel, numărul de utilizatori a ajuns la 100 de milioane în iulie 2020, moment în care compania-mamă, MagicLab, şi-a schimbat numele în Bumble, iar Whitney Wolfe Herd a fost numită în funcţia de CEO al întregii firme, conducând 750 de angajaţi la nivel mondial. Recent, platforma a numărat 42 de milioane de utilizatori lunari activi, potrivit estimărilor companiei. „Dacă eşti un investitor orientat spre creştere, Bumble este cea mai bună variantă”, spune Jim Cramer, gazda unei emisiuni financiare difuzate de CNBC şi cofondator al trustului media TheStreet.

    Listarea pe Bursa din New York, efectuată la jumătatea lunii trecute, a fost o mişcare firească de-a lungul traseului spectaculos al companiei. Debutul pe Nasdaq a venit cu o evaluare de 8,26 miliarde de dolari, un preţ de 76 de dolari per acţiune, cu mult peste estimările iniţiale de 43 de dolari, şi cu finanţări din partea Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume.

    De asemenea, printre firmele care au condus listarea se numără giganţi precum JPMorgan, Goldman Sachs, Citigroup şi Morgan Stanley – companii care înregistrează împreună o capitalizare bursieră de peste 860 de miliarde de dolari.

    Bumble a raportat venituri de 416 milioane de dolari în ultimul an, perioadă care a oferit provocări în mod constant întâlnirilor din online şi offline, sumă fiind generată de cele 2,4 milioane de abonamente premium şi de achiziţiile din interiorul aplicaţiei.

    În plus, compania a crescut de aproape zece ori mai rapid decât rivalii de la Badoo, înregistrând un plus de 70% între 2018 şi 2019, conform unei analize Protocol.com.

  • Ştefan Tudos, vicepreşedinte Genesis Property: Viitorul muncii, provocări, oportunităţi, tendinţe…

    A spune despre 2020 că a fost cel mai complicat şi turbulent an pentru o întreagă generaţie aproape că a devenit un truism. Însă asemenea altor perioade de criză globală majoră, au ieşit la suprafaţă şi câteva aspecte pozitive legate de modul în care oamenii au reuşit să se raporteze la muncă şi la propria flexibilitate şi bunăstare generală.

    A început un nou deceniu şi odată cu el o nouă provocare tehnologică. Marile companii vor căuta să permanentizeze schimbările provocate de izbucnirea pandemiei în 2020 şi chiar să le transforme într-un nou fel de a munci, cu sau fără restricţii. Plecând de la această realitate, nu puţini au fost cei care s-au încumetat deja să facă anumite predicţii cu privire la armonizarea tehnologiei, resurselor umane şi bunăstării în anii ce vor urma.

    Palpabila şi cât se poate de oportuna tehnologie

    Deşi convorbirile video au reprezentat opţiunea prevalentă a anului 2020 (raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, doar Zoom înregistrase 300 de milioane de conexiuni zilnice), ele şi-au dovedit rapid limitele şi au forţat companiile tech să vină cu soluţii noi care să eficientizeze şi mai mult munca remote. Un bun exemplu este propunerea celor de la Nvidia, care au inventat un mod de a folosi inteligenţa artificială pentru a reduce banda de frecvenţă a transmisiunii video şi a-i îmbunătăţi concomitent calitatea.

    Cu siguranţă, realitatea virtuală va cântări din ce în ce mai mult în recrearea unei atmosfere captivante şi interactive de birou, aşa cum o demonstrează şi eforturile Facebook de a colabora cu compania de realitate augmentată Spatial pentru a asigura întâlniri la distanţă cât mai autentice.

    În pofida avantajelor certe ale sistemului work from home, interacţiunea fizică rămâne însă o componentă esenţială a vieţii de birou. Fie că vorbim de colegi noi şi integrarea acestora în cultura organizaţională a companiilor, fie de stimularea colaborărilor şi ideilor creative, biroul va rămâne spaţiul în care eficienţa şi siguranţa muncii pot fi asigurate cel mai bine. În acest sens, avantajele modelului hibrid, care îmbină munca la birou şi cea la distanţă, vor deveni din ce în ce mai evidente pe măsura trecerii timpului.     

    Confortul în prim-plan

    Anul 2020 a pus în discuţie mai mult ca niciodată confortul angajaţilor şi a confirmat legătura vitală dintre productivitate şi starea de bine. Ideea că productivitatea crescută compensează pentru circumstanţele mai dificile ale pandemiei trebuie abandonată, iar accentul pe bunăstare trebuie să înlocuiască noţiunea contraproductivă de a fi «mereu prezent» sau «la dispoziţie». Cifrele absenteismului la birou, mai ales cel cauzat de stres, sau cele ale afecţiunilor psihice asociate muncii nu fac decât să confirme faptul că sănătatea mintală şi confortul angajaţilor vor primi o atenţie specială în următorii ani.

     

    Organizaţii bazate pe competenţă

    Actuala pandemie a scos şi mai mult în evidenţă contrastul dintre concepţia despre productivitate, în care totul trebuie transformat într-un proces precis, cuantificabil, şi emergenţa inteligenţei artificiale ca substitut rapid şi eficient la scenariile de lucru tradiţionale. Oricât de complicată ar părea, situaţia prezintă, din nou, o serie de oportunităţi, în măsura în care trendul anului 2021 pare a fi acela al organizaţiilor bazate pe competenţă. Vorbim aici nu doar de companiile care au realizat că un angajat fericit reprezintă cheia unei productivităţi crescute, ci mai ales de cele care au ales să pună la temelia modelului lor de dezvoltare competenţele specifice ale angajaţilor.

     

    Perfecţionare la distanţă

    Trecerea la un model de muncă la distanţă nu a fost uşoară, iar provocările acestei transformări majore continuă să fie resimţite de către fiecare chiar şi acum în 2021. Metodele tradiţionale de învăţare nu mai sunt fezabile pe timp de pandemie, sau nu mai prezintă acelaşi nivel de interes pentru angajaţii izolaţi. În mod paradoxal, tehnologia căreia oamenii se chinuie astăzi să-i descopere multiplele taine este cea care îi şi ajută să se adapteze la un nou model de lucru. Platformele bazate pe inteligenţă artificială vor ajuta la personalizarea tot mai multor procese de învăţare.

     

    …instruind viitoarea forţă de muncă

    Nevoia de a-i obişnui pe oameni să lucreze «cot la cot» cu automatizarea prin dezvoltarea propriilor competenţe va continua să ocupe un loc central în următoarea perioadă. Mai multe şcoli (CIS-Global Sevilla, Mabin School Toronto) au decis deja să-şi schimbe paradigma educaţională şi să se axeze pe ceea ce se numeşte „învăţare lichidă”, adică încurajarea explorării propriilor interese prin proiecte, colaborări şi alte metode de învăţare experimentală. De altfel, această «lichiditate» în procesul de dezvoltare a unor noi competenţe individuale promovează exact adaptabilitatea, curiozitatea şi rezistenţa necesare într-o lume a viitorului bazată din ce în ce mai mult pe competenţe umane.

    Plecând de la lecţiile pe care ni le-a oferit 2020, se poate anticipa că majoritatea companiilor vor căuta să valorifice toată această schimbare, vor continua să promoveze un nivel de bunăstare corespunzător pentru angajaţi şi se vor strădui să armonizeze tehnologia şi competenţele umane în cel mai bun mod cu putinţă.

  • Când natura întâlneşte arhitectura modernă

    Traiul în armonie cu natura presupune, mai nou, crearea de habitate potrivite animalelor, păsărilor sau măcar plantelor, în clădiri renovate sau construite de la zero. Un exemplu în acest sens îl reprezintă clădirea de apartamente Eden Tower din Singapore, ale cărei balcoane sunt de fapt ghivece mari pentru plante, conform principiului local de a înlocui pe verticală spaţiul verde care se pierde pe orizontală, ceea ce a convins cel puţin o specie de păsări să revină în apropierea omului, scrie Financial Times. Prin alte părţi, cum ar fi Marea Britanie, dezvoltatorii prevăd din start spaţii pentru cuiburi de păsări, iar proprietarii de vechi ferme şi hambare le renovează astfel încât să îmbie, de exemplu, strigile să cuibărească în locurile respective.


     

  • Tot ce trebuie să ştii despre NFT, valul de artă digitală pe blockchain în care investitorii toarnă zeci de milioane de dolari. Delia, primul mare artist român care a sărit în acest tren

    Ce sunt NFT-urile? Cum adică artă digitală? Cine o deţine? De ce aş plăti pentru ea? Ce viitor are? Cum mă poate ajuta ca artist? A ajuns şi în România? Ce rol are blockchainul aici? Pot şi eu să creez un NFT? – toate aceste întrebări au împânzit internetul, iar Business MAGAZIN şi-a propus să vină cu răspunsuri.

    Întreaga lume a artei a fost perturbată la începutul lunii martie, când artistul grafician cunoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie organizată de celebra casă de licitaţii Christie’s.

    Mike Winkelmann (Beeple) este un grafician şi animator apreciat în special de generaţiile pasionate de era digitală, dar nu ai cum să nu atragi atenţia întregii lumi atunci când lucrarea digitală pe care o vinzi depăşeşte preţul de 54 de milioane de dolari cu care au fost vândute „nimfele” lui Claude Monet în 2014.

    Lucrarea lui Beeple – „The First 5.000 days” – este formată din exact 5.000 de lucrări realizate şi publicate de el zilnic în decursul ultimilor 13 ani. Ceea ce o face mai specială este că a devenit cel mai valoros NFT din întreaga lume, iar aici intervine revoluţia pentru colecţionari.

    Ce înseamnă NFT? Termenul este un acronim pentru „Non-fungible tokens”, iar în termeni simpli înseamnă produse artistice în format digital care pot fi tranzacţionate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit.

    Spre exemplu, în timp ce un bitcoin poate fi dat la schimb pentru un bitcoin cu exact aceleaşi proprietăţi, un dolar poate fi dat la schimb pentru un dolar, iar un leu poate fi dat la schimb pentru un leu, un NFT este unic prin natura sa.

    Da, o lucrare digitală poate fi vândută încă de la început în mai multe copii (aşa cum un album al unui artist iese în serie), dar asta nu înseamnă că produsul achiziţionat este mai puţin original.

    De asemenea, dacă descarci o fotografie cu produsul artistic digital vândut de Beeple la începutul lunii martie, nu este ca şi cum ai deţine originalul – la fel cum poţi plăti pe cineva să îţi picteze un tablou al lui Monet, dar nu vei deţine originalul. Trasabilitatea drepturilor de autor este unul dintre avantajele blockchainului, iar acest NFT aparţine de drept celui care l-a cumpărat şi îl are în wallet, adică într-un «portofel» digital.

    Aceste conţinuturi digitale fac parte în general din blockchainul Ethereum, a doua cea mai populară criptomonedă, întrucât acest blockchain poate stoca informaţii mai complexe, dincolo de monedele digitale. Este de menţionat că şi alte blockchainuri pot implementa versiuni proprii de NFT-uri, după cum notează The Verge.

    Lumea colecţiilor de artă este împământenită de la începutul istoriei sale în formate fizice, pe care le poţi aşeza într-un muzeu, în expoziţii sau în casele miliardarilor.

    Totuşi, discuţia despre artă digitală este cu atât mai relevantă într-un moment în care topul miliardarilor realizat de Bloomberg arată că 8 dintre primii 10 bogaţi ai planetei şi-au construit averile prin tehnologie.

    Dacă exemplul lucrării lui Beeple este un record de referinţă în acest moment, şirul de NFT-uri poate continua. Artista cunoscută drept „Grimes” – iubita miliardarului Elon Musk – a vândut videoclipuri în valoare totală de cel puţin 6 milioane de dolari, prin intermediul acestui format.

    Jack Dorsey, fondatorul Twitter, a scos la vânzare un NFT cu primul său mesaj publicat pe reţeaua de socializare pe care a lansat-o, cu tot cu autograf, iar preţul a depăşit deja 2,5 milioane de dolari în cadrul licitaţiei. Un videoclip cu sportivul LeBron James când înscrie un coş a fost vândut cu peste 200.000 de dolari. Un simplu GIF cu o cunoscută pisică a internetului a fost vândut cu 600.000 de dolari.

    De altfel, NFT-urile nu au apărut acum, ele atrăgeau deja atenţia CNN în 2018, când oamenii plăteau zeci de mii de dolari pentru imagini animate cu pisici, aşa-numite „CryptoKitties”. Ele devin cu atât mai căutate acum, în contextul în care creşterile spectaculoase din piaţa criptomonedelor au creat o nouă generaţie de milionari în întreaga lume, iar ei îşi doresc să îşi diversifice portofoliile.

    Care e scopul NFT-urilor? Această întrebare poate avea mai multe răspunsuri, aşa cum observă şi The Verge. Pentru artişti, NFT-urile le oferă o nouă modalitate de a-şi vinde lucrările. Mai mult, tehnologia poate avea implementări care le permit artiştilor să încaseze un procent de fiecare dată când lucrarea lor este revândută sau transferată către un nou wallet, către un nou proprietar.

    În cazul în care discutăm despre scop de la nivelul celor care achiziţionează astfel de lucrări, poate fi vorba atât despre controlul drepturilor de proprietate în vederea utilizării conţinutului, fie despre valoarea în ochii colecţionarilor. NFT-urile pot funcţiona în cazul colecţionarilor ca orice alt activ speculativ, pe care îl cumperi sperând că într-o zi va fi mai valoros şi îl vei vinde pentru a face profit.

    Într-adevăr, este mai dificil de înţeles încotro se îndreaptă lucrurile în contextul în care NFT-urile îşi fac loc şi în pieţe mult mai tangibile, precum piaţa imobiliară. Potrivit The Sun, artista Krista Kim a vândut o casă digitală pentru echivalentul a 500.000 de dolari.

    Aceasta este o lucrare de tip NFT, deci înseamnă că respectiva locuinţă nu există decât în mediul digital, adică cel care a cumpărat-o nu va putea trăi niciodată în ea. Lucrarea vândută cu o jumătate de milion de dolari presupune o casă virtuală aşezată pe suprafaţa planetei Marte. Poate fi accesată în format video sau prin intermediul realităţii augmentate.

    Găsesc NFT-uri la magazin? Practic, orice conţinut digital poate fi vândut şi cumpărat ca NFT. Cu toate acestea, un începător în lumea blockchainului trebuie să ştie că acestea se pot achiziţiona de pe marketplace-uri speciale. Printre cele mai populare se numără OpenSea, Mintable, Nifty Gateway şi Rarible.

    Totodată, începătorul trebuie să îşi creeze un wallet digital potrivit pentru a achiziţiona şi a stoca NFT-ul, întrucât nu orice wallet este potrivit pentru acestea. CNN atrage atenţia asupra comisioanelor care pot interveni. Unele marketplace-uri percep un aşa numit comision de „gaz” – reprezentând energia necesară pentru a completa tranzacţia pe blockchain, proces similar cu achiziţia de criptomonede. Printre comisioane mai pot fi incluse costurile percepute la achiziţia de ethereum, în contextul în care aceasta este cea mai utilizată monedă digitală la achiziţia de NFT-uri.

    Recapitulăm: un wallet potrivit, ethereum ca monedă de schimb la achiziţie, cumpărat de pe un marketplace, stocat în wallet.

    Oricine poate crea un NFT, iar cele necesare sunt aceleaşi elemente ca la achiziţie, un wallet, o cantitate mică de ethereum şi conectarea la un marketplace de NFT-uri unde utilizatorul poate încărca respectivul conţinut, transformându-l în artă digitală.

    Ajunge vreodată trendul în România? De fapt, trendul a ajuns deja în România. Artista Delia a lansat în luna martie prima ei melodie sub forma unui NFT, iar grupurile de Facebook care îi adună pe românii pasionaţi de criptomonede au început deja să găzduiască şi postări cu diferite fotografii, imagini vândute drept NFT-uri la preţuri chiar şi de peste 2.000 de dolari.


    Artista cunoscută drept „Grimes” – iubita miliardarului Elon Musk – a vândut videoclipuri în valoare totală de cel puţin 6 milioane de dolari, prin intermediul acestui format.



    Jack Dorsey, fondatorul Twitter, a scos la vânzare un NFT cu primul său mesaj publicat pe reţeaua de socializare pe care a lansat-o, cu tot cu autograf, iar preţul a depăşit deja
    2,5 milioane de dolari în cadrul licitaţiei.



    Un simplu GIF cu o cunoscută pisică a internetului a fost vândut cu 600.000 de dolari. De altfel, NFT-urile atrăgeau deja atenţia CNN în 2018, când oamenii plăteau zeci de mii de dolari pentru imagini animate cu pisici, aşa-numite „CryptoKitties”.



    Un videoclip cu sportivul LeBron James când înscrie un coş a fost vândut cu peste 200.000 de dolari.



    Potrivit The Sun, artista Krista Kim a vândut o casă digitală pentru echivalentul a 500.000 de dolari.

  • Microsoft: „Managerii trebuie să reziste tentaţiei de a vedea modelul de lucru hibrid ca pe ceva obişnuit”

    Gigantul Microsoft a realizat un raport care arată că managerii ar trebui să reziste tentaţiei de a vedea modelul de lucru hibrid ca pe ceva obişnuit, în noul context creat de pandemie.

    „Alegerile pe care le facem astăzi ne vor influenţa organizaţia pe parcursul următorilor ani. Este un moment care necesită o viziune clară şi o mentalitate orientată spre inovaţie.  Aceste decizii vor avea un impact asupra tuturor aspectelor, de la modelarea culturii organizaţionale, la atragerea şi păstrarea angajaţilor şi până la găsirea de modalităţi mai eficiente de promovare a colaborării şi al spiritului inovativ”, a spus Jared Spataro, Corporate Vice President Microsoft 365.

    Raportul Work Trend Index este intitulat „Viitorul pieţei muncii este reprezentat de mediul de lucru hibrid – Suntem pregătiţi?” şi dezvăluie şapte tendinţe privind modelul de lucru hibrid cu care liderii de afaceri ar trebui să fie la curent.

    Astfel, modelele flexibile de lucru vor fi implementate pe termen lung, liderii au pierdut legătura directă cu angajaţii şi este necesar ca aceştia să se conecteze la noua realitate, productivitatea ridicată maschează epuizarea angajaţilor, generaţia Z este expusă riscului şi are nevoie de un impuls şi de o nouă sursă de energie, colaborarea tot mai limitată pune în pericol capacitatea de inovare, autenticitatea va stimula productivitatea şi bunăstarea angajaţilor şi talentele pot fi găsite peste tot.

    Pe lângă tendinţele cu privire la viitorul pieţei muncii, raportul Work Trend Index identifică şi cinci strategii pe care managerii ar trebui să le urmeze, pe măsură ce încep să facă schimbările necesare pentru a se adapta noului context. Astfel ei trebuie să fie atenţi la crearea unui plan prin care angajaţii sunt puşi la curent cu modurile flexible de lucru, investirea în spaţiul de lucru şi în tehnologie pentru a conecta planul digital cu cel fizic, combaterea epuizării digitale, începând de la vârful companiei, prioritizare pentru reconstruirea capitalului social şi a culturii organizaţionale, regândirea experienţei angajaţilor pentru a menţine concurenţa în atragerea celor mai bune talente.

    De asemenea, studiul arată că anul trecut s-a schimbat fundamental natura pieţei muncii. Astfel, tendinţele de colaborare din Microsoft Teams şi Outlook sugerează că reţelele s-au contractat, însă munca hibridă le va reanima, consideră reprezentanţii Microsoft.

    „Timpul petrecut în cadrul întâlnirilor s-a dublat, la nivel global, iar în luna februarie a acestui an au fost trimise cu peste 40 de miliarde de e-mailuri mai mult faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Munca a devenit mai umană. Aproape 40% dintre respondenţi spun că se simt mai confortabil să fie ei înşişi la locul de muncă decât înainte de pandemie, iar unul din şase respondenţi spune că a fost mai deschis în a-şi exprima dificultăţile emoţionale alături de un coleg anul acesta.”

    Raportul a fost realizat pe un eşantion de 30.000 de persoane din 31 de ţări şi analizează trilioane de date agregate despre muncă şi productivitate disponibile în Microsoft 365 şi LinkedIn.

    „În timpul acestei pandemii am observat o accelerare a anumitor tendinţe pre-COVID şi poate că una dintre cele mai interesante dintre ele vizează sporirea posibiliăţii muncii de la distanţă. Odată cu creşterea oportunităţilor de muncă de la distanţă şi circulaţia talentelor, vom vedea o răspândire a competenţelor pe cuprinsul unei ţări şi este momentul ca liderii de afaceri să profite de această ocazie pentru a atrage angajaţi cu diferite abilităţi şi talente, care nu erau disponibili anterior”, a spus Karin Kimbrough, Chief Economist în cadrul LinkedIn.

    De asemenea, raportul arată că 73% dintre angajaţii chestionaţi îşi doresc să aibă în continuare acces la opţiuni flexibile de lucru de la distanţă, iar peste 40% din forţa de muncă globală se gândeşte să-şi schimbe locul de muncă anul acesta şi 46% intenţionează să se mute, acum că se poate lucra de la distanţă.

    „Pe LinkedIn, numărul anunţurilor pentru locuri de muncă de la distanţă a crescut de peste 5 ori în timpul pandemiei. Pe scurt, apariţia modelelor flexible de lucru va determina pe cei care rămân, pe cei care pleacă şi pe cei care se alătură unei companii.”

     

  • Povestea tinerei cofondatoare Tinder care a fost eliminată din afacere şi cum s-a răzbunat ea pe foştii parteneri de afaceri

    Povestea aplicaţiei de dating Bumble, care a stârnit recent atenţia investitorilor de pe Wall Street, începe, în mod paradoxal, cu unul dintre fondatorii principalului competitor – Tinder. Cum a ajuns Whitney Wolfe Herd să scrie noi reguli în lumea iubirii digitale?

    Fondatorul Bumble, Whitney Wolfe Herd, în vârstă de 31 de ani, a devenit recent cea mai tânără femeie care a listat vreodată o companie pe Bursa din New York şi cea mai tânără miliardară self-made din lume, cu o avere netă care se apropie de două miliarde de dolari. Însă traseul antreprenoarei a fost presărat în mod constant cu obstacole. Wolfe Herd este unul dintre cofondatorii Tinder, aplicaţie căreia i-a creat numele şi pe care a ajutat-o să obţină popularitate în campusurile universitare din Statele Unite, mişcare crucială pentru o platformă de dating la început de drum.

    Totuşi, perioada petrecută în cadrul acestei companii nu avea să dureze prea mult, de vreme ce Wolfe Herd a părăsit Tinder la doar doi ani de la înfiinţare din cauza unui caz de hărţuire sexuală. În 2015, viitoarea miliardară era „ştearsă din istoria companiei”, însă reuşea să câştige un proces împotriva companiei-mamă, IAC, în urma căruia a primit despăgubiri în valoare de un milion de dolari, dar şi acţiuni la Tinder, potrivit Reuters. Herd a declarat în presa internaţională că nu plănuia să mai dezvolte vreodată o aplicaţie de dating, ci mai degrabă să creeze un rival pentru Instagram, unde oamenii să posteze doar comentarii pozitive.

     Ea a fost abordată de cofondatorul platformei de întâlniri online Badoo, Andrei Andreev. Antreprenorul ruso-britanic a convins-o să îşi îndrepte atenţia asupra unui proiect nou, Bumble, ce avea să se diferenţieze de celelalte aplicaţii de dating printr-o caracteristică unică.

    Platforma a fost lansată în 2014 cu ajutorul unei investiţii de 10 milioane de dolari din partea lui Andreev, sumă ce îi oferea la acea vreme o participaţie de 79%. Wolfe Herd a devenit CEO, cu o participaţie de 20%, potrivit Business Insider. La bază, Bumble seamănă extrem de mult cu Tinder: Utilizatorii pot aprecia nivelul de compatibilitate al persoanelor din cadrul aplicaţiei în funcţie de imaginile şi textele pe care au decis ei să le afişeze.

    Dar Wolfe Herd dorea o aplicaţie care să le ofere mai multă putere femeilor, aşa că a construit platforma cu un obiectiv clar: femeile vor fi nevoite să facă prima mişcare. Spre deosebire de Tinder, unde numărul bărbaţilor este de două ori mai mare decât cel al femeilor, Bumble înregistrează o rată de 50/50, iar utilizatorii folosesc, de regulă, aplicaţia pentru a-şi construi o relaţie serioasă.

    În medie, utilizatorul Bumble este politicos, atractiv şi se află în timpul studiilor universitare. Deşi aplicaţia prezintă un număr mai mic de potenţiali parteneri,  calitatea conversaţiilor tinde să fie mai bună prin comparaţie cu Tinder, iar algoritmii platformei înlesnesc nivelul de compatibilitate a utilizatorilor.

    De asemenea, Bumble tinde să ofere preţuri mai mici pentru serviciile premium. Preţul unui „Boost” pentru o perioadă de o lună este de 24,99 dolari, faţă de 29,99 dolari pentru Tinder Gold.


    Printre principalii investitori ai companiei se găsesc fotomodelul Priyanka Chopra, câştigătoarea ediţiei din 2000 a Miss World, şi jucătoarea de tenis Serena Williams, a cărei avere depăşeşte 200 de milioane de dolari.


    O cruciadă împotriva discriminării

    În ianuarie 2015, la aproape o lună după lansare, Bumble înregistra circa 100.000 de descărcări, totalul ajungând la 22 de milioane la sfârşitul lui 2017. Pe atunci, compania a fost abordată de Match Group, aceeaşi firmă care deţine Tinder, cu o ofertă de cumpărare de 450 de milioane de dolari. Reprezentanţii Bumble au refuzat oferta.

    Între timp, aplicaţia s-a extins în afara segmentului de dating: prima dată în 2016 cu Bumble BFF, un serviciu concentrat pe relaţiile de prietenie platonică, apoi în 2017 cu Bumble Bizz, o reţea de socializare axată pe business.

    Printre principalii investitori ai companiei se găsesc fotomodelul Priyanka Chopra, câştigătoarea ediţiei din 2000 a Miss World, şi jucătoarea de tenis Serena Williams, a cărei avere depăşeşte 200 de milioane de dolari.

    În martie 2019, Wolfe Herd a convins autorităţile din Texas, statul de baştină al Bumble, să adopte o lege prin care să scoată în afara legii trimiterea de imagini indecente fără aprobarea persoanei afişate. În scurt timp, Bumble a creat o tehnologie care elimină acest tip de imagini înainte să fie văzute de persoanele care folosesc aplicaţia.

    Astfel, numărul de utilizatori a ajuns la 100 de milioane în iulie 2020, moment în care compania-mamă, MagicLab, şi-a schimbat numele în Bumble, iar Whitney Wolfe Herd a fost numită în funcţia de CEO al întregii firme, conducând 750 de angajaţi la nivel mondial. Recent, platforma a numărat 42 de milioane de utilizatori lunari activi, potrivit estimărilor companiei. „Dacă eşti un investitor orientat spre creştere, Bumble este cea mai bună variantă”, spune Jim Cramer, gazda unei emisiuni financiare difuzate de CNBC şi cofondator al trustului media TheStreet.

    Listarea pe Bursa din New York, efectuată la jumătatea lunii trecute, a fost o mişcare firească de-a lungul traseului spectaculos al companiei. Debutul pe Nasdaq a venit cu o evaluare de 8,26 miliarde de dolari, un preţ de 76 de dolari per acţiune, cu mult peste estimările iniţiale de 43 de dolari, şi cu finanţări din partea Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume.

    De asemenea, printre firmele care au condus listarea se numără giganţi precum JPMorgan, Goldman Sachs, Citigroup şi Morgan Stanley – companii care înregistrează împreună o capitalizare bursieră de peste 860 de miliarde de dolari.

    Bumble a raportat venituri de 416 milioane de dolari în ultimul an, perioadă care a oferit provocări în mod constant întâlnirilor din online şi offline, sumă fiind generată de cele 2,4 milioane de abonamente premium şi de achiziţiile din interiorul aplicaţiei.

    În plus, compania a crescut de aproape zece ori mai rapid decât rivalii de la Badoo, înregistrând un plus de 70% între 2018 şi 2019, conform unei analize Protocol.com.

  • Cum au gestionat criza angajatorii din România: de la crearea de roboţi şi campionatele de discursuri, până la asigurarea unui salariu mai mare

    Discuţiile despre piaţa muncii în pandemie (ca de altfel  mai toate discuţiile), nu au fost tocmai optimiste şi s-au referit, de cele mai multe ori, la şomaj tehnic, tăieri de bonusuri şi reduceri de salarii sau chiar la disponibilizări. Totuşi, unele companii au luptat pentru a-şi păstra aprecierea angajaţilor chiar şi în contextul pandemic. Cum s-au adaptat unii dintre cei mai relevanţi angajatori din România la acesta şi cum va evolua piaţa muncii în 2021, am aflat în cadrul evenimentului „Top angajatori Undelucram.ro”, realizat recent în parteneriat cu Business MAGAZIN.

     

    În cadrul evenimentului organizat, cum altfel, decât hibrid, atât prin intermediul platformei Zoom, cât şi faţă în faţă cu Costin Tudor, fondatorul şi CEO-ul platformei Undelucram.ro, am vorbit despre cum a fost anul 2020 pentru piaţa muncii şi despre perspectivele pentru 2021. Au răspuns întrebărilor noastre reprezentante ale celor mai apreciate companii de către angajaţi, potrivit clasamentului „Top angajatori Undelucram.ro”:

    ♦ Adina Vidroiu
    HR Lead România, Grecia, Malta şi Cipru în cadrul Microsoft

    ♦ Elena Nedelcu
    Head of PR & Employer Branding Department, Libra Internet Bank

    ♦ Irina Verioti
    Talent Acquisition Manager în cadrul Orange România

    ♦ Irina Mînzală
    Director HR EY România & Moldova

    ♦ Simona Carp
    HR Manager România şi Bulgaria JYSK

    ♦ Georgiana Alecu Manager Recrutare & Employer Branding, LIDL

    ♦ Lucia Brădean-Iliescu
    Country HR Manager, Continental


     

    Business MAGAZIN: De ce aţi decis să faceţi un clasament al angajatorilor prin prisma opiniilor angajaţilor şi în ce a constat metodologia realizării acestuia?

    Costin Tudor: Ideea a venit în 2016, iar în acest moment suntem la a cincea ediţie a topului angajatorilor
    Undelucram.ro. Acesta este singurul top din România ce include un clasament pe baza recenziilor pe care le dau angajaţii care lucrează sau au lucrat în cadrul companiilor respective. Prin intermediul platformei Undelucram.ro, măsurăm percepţia acestora şi felul în care se simt ei la locul de muncă şi apoi transmitem acest feedback în piaţă pentru ca alţi candidaţi, aflaţi în căutarea unui loc de muncă, să se poată informa. Topul publicat anul acesta este realizat pe baza recenziilor din 2020, anul pandemiei, în care companiile angajatoare a trebuit să se adapteze. Anul acesta am lansat şi un catalog, ce va fi în curând disponibil şi în format fizic.


     

    Costin Tudor, fondator şi CEO Undelucram.ro: „Există în continuare un dinamism ridicat pe piaţa de recrutare, care se vede în numărul de aplicaţii pe platforma noastră la nivel regional, nu doar în România. În continuare, cred că balanţa de putere pe piaţa muncii va înclina uşor în favoarea candidaţilor.”


     

    Business MAGAZIN: Dar ce apreciază cel mai mult angajaţii la un angajator?

    Costin Tudor: Există cinci criterii pe care noi le afişăm şi prin care angajaţii pot să-şi evalueze angajatorii: oportunităţile de carieră pe care un angajat le are într-o anumită companie, pachetul salarial, relaţia cu managementul – iar despre acest capitol aş putea spune că,  în afară de pachetul salarial, este cel mai important criteriu – , de asemenea, vorbim despre timpul petrecut la muncă versus timpul liber. Totodată, angajaţii au apreciat şi procedurile şi valorile existente în companii. Vorbim despre un clasament subiectiv, dar care devine din ce în ce mai relevant.

    Aş vrea să accentuez, de asemenea, că partea de comunicare şi interacţiunea dintre angajat şi angajator au contat foarte mult în anul 2020. Angajaţii şi-au dorit să ştie ce se va întâmpla şi, chiar dacă în mod evident, niciun angajator nu avea un răspuns sigur înspre o direcţie sau un obiectiv în contextul pandemic, comunicarea şi transparenţa au contat foarte mult.

     

    Business MAGAZIN: Care credeţi că au fost principalele trei practici organizaţionale ce v-au adus aprecierea angajaţilor în anul atipic ce a trecut?

    Adina Vidroiu: Ne bucurăm de această recunoaştere (locul I în clasamentul general, cât şi în domeniul IT&C în topul angajatorilor Undelucram.ro n.red.) tocmai în contextul efectelor menţionate, ne bucurăm că viziunea şi eforturile pe care le depunem pentru angajaţii noştri au fost recunoscute. În ceea ce priveşte deciziile anului 2020 sunt câteva aspecte pe care aş vrea să le menţionez: reacţia rapidă la situaţia globală referitoare la pandemia de COVID-19 şi faptul că tranziţia spre a lucra de acasă a fost rapidă şi uşoară pentru angajaţii noştri, compania având deja procese şi tehnologii pentru telemuncă; trecerea în totalitate în digital a proceselor de onboarding, semnătura digitală, dispozitivele trimise acasă pentru angajaţi, trainingurile la distanţă şi, evident, digitalizarea completă a procesului de recrutare.

    Apoi, atât pe plan intern, cât şi la nivel global, compania a făcut trecerea înspre mai multe programe de wellbeing, precum cursurile de gătit, yoga, sport, workshopuri cu psihologi care ne-au ajutat să trecem mai uşor peste această perioadă, sesiunile cu un terapeut specializat plătite de organizaţie, mai multe săptămâni libere pe care noi le-am acordat părinţilor având în vedere faptul că şcolile şi grădiniţele au fost mai mult închise, iar aceasta s-a întâmplat cu precădere la începutul pandemiei, concediu pentru îngrijirea unui membru al familiei.

    Cel de al treilea aspect important ţine de concentrarea constantă pe cultura organizaţională şi pe modul în care putem funcţiona în mediul remote, rolul managerului fiind unul fundamental pentru a înţelege nevoile tuturor angajaţilor.

     

    Elena Nedelcu: Aş vrea să subliniez că munca făcută cu pasiune aduce rezultate. Spun asta deoarece cultura organizaţională a fost întotdeauna în atenţia noastră, iar locul de cel mai bun angajator din domeniul financiar-bancar are în spate ani de muncă.

    Cele trei practici organizaţionale care ne-au asigurat acest loc sunt: facem o afirmaţie curajoasă care spune că suntem mai mult decât o bancă şi am folosit această afirmaţie chiar şi într-o campanie de employer branding, punem accent pe idei, pe creativitate, pe iniţiativă şi oferim susţinerea necesară pentru a-i ajuta pe angajaţi să-şi implementeze ideile, vrem să fim inovatori, digitalizaţi şi să fim „prima bancă din România” din mai multe puncte de vedere.

    13% dintre colegii noştri lucrează în domeniul digitalizării, al inovaţiei, al tehnologiei. În al doilea rând, susţinem dezvoltarea profesională a fiecărui coleg şi am făcut asta inclusiv în 2020, prin oferirea de programe de training, de pregătire şi de dezvoltare a fiecărui coleg în parte. Ceea ce ne face diferiţi este că implementăm constant programe de pregătire out of the box: Spre exemplu, Libra Cultural, care este un program ce pune în plan central – arta, cultura, frumosul.


    Elena Nedelcu, Head of PR & Employer Branding Department în cadrul Libra Internet Bank: „Cea mai importantă măsură pe care am luat-o anul trecut a fost legată de faptul că am reuşit să le asigurăm tuturor colegilor condiţiile necesare pentru a putea lucra eficient şi de acasă, păstrând totodată un climat de lucru pozitiv în companie.”


    În condiţiile în care programele tradiţionale nu mai puteau să fie desfăşurate în contextul distanţării sociale, ne-am reinventat:  am construit unele programe noi, exclusiv online, care au stârnit interesul colegilor noştri la fel de rapid ca şi anterior pandemiei. În acest sens, aş aminti programul de discursuri sau programele de dezbateri şi argumentare între angajaţi. Ne-am axat în continuare pe programe de dezvoltare personală şi profesională, având şi un amestec interesant între spiritul de competiţie şi spiritul de echipă.

    Nu în ultimul rând, susţinem dezvoltarea şi ascensiunea în carieră a angajaţilor, iar 60% dintre cei care ocupă poziţii manageriale sunt promovaţi din intern.

     

    Irina Verioti, Talent Acquisition Manager în cadrul Orange România: „Criza sanitară provocată de COVID-19 a fost cea mai mare provocare şi un factor major perturbator al activităţii noastre. Am fost forţaţi să ne adaptăm rapid şi să ne repliem peste noapte pentru a asigura sănătatea şi siguranţa tuturor colegilor noştri. Am reuşit să facem acest lucru în primul rând prin comunicare.”


    Irina Verioti: Dincolo de acţiuni concrete pe care le-au menţionat şi colegele mai devreme şi pe care le-am implementat şi la noi, au existat trei aspecte care au fost definitorii pentru noi în anul 2020, iar în jurul acestora s-au concentrat toate practicile, acţiunile şi iniţiativele noastre.

    Primul şi cel mai important aspect este curajul: este clar că noi ca şi organizaţie, prin prisma resurselor umane, am dat dovadă de foarte mult curaj, iar toate aceste iniţiative, care sunt de ordinul zecilor sau chiar sutelor, nu ar fi putut fi făcute fără curaj. Mă refer inclusiv la curajul de a le spune angajaţilor că ne confruntăm cu o situaţie fără precedent şi că nu putem să le oferim răspunsuri clare.  Anul 2020 nu a oferit posibilitatea angajatorului de a spune angajatului exact ceea ce se va întâmpla cu el peste trei luni, peste şase luni sau peste un an şi a fost extrem de dificil din acest punct de vedere, dar, în schimb, am mers către colegii noştri şi am avut constant discuţii cu ei, fie formale, prin sondaje, fie informale, admiţând faptul că nu ştim cum se simte fiecare angajat şi încercând astfel să ne dăm seama care sunt aşteptările lor de la noi.

    Al doilea element extrem de important este încrederea. Să muţi o companie cu 3.600 de angajaţi cu totul acasă nu s-ar fi putut realiza fără să existe o relaţie bazată 100% pe încredere şi totul a mers excepţional din prima, inclusiv aspectele de ordin tehnic pentru care şi noi eram pregătiţi anterior pandemiei din punct de vedere tehnic şi al procedurilor pentru munca de acasă.   

    Un alt aspect extrem de important a fost transparenţa: în toate comunicările cu colegii noştri, în toate privinţele care ţin de activitatea noastră. Folosindu-ne de aceste trei ingrediente am reuşit ca pe parcursul anului 2020 să avem grijă de sănătatea angajaţilor atât din punct de vedere fizic,  cât şi psihologic şi financiar.

    Lucia Brădean: Continental este cel mai mare angajator privat din România, avem în cadrul acestuia peste 20.000 de angajaţi şi, aşa cum vă puteţi imagina, în momentul în care această pandemie a venit peste noi ne-am pus multe întrebări referitoare la ce urmează să facem. Am avut câteva ore în care ne-am spus că în mod cert nu vom putea continua ca şi până acum, dar în acelaşi timp am privit această pandemie şi ca pe o oportunitate şi am trăit la maximum cele trei valori fundamentale ale Continental: încrederea, mentalitatea de învingător şi solidaritatea.

    Prin urmare, a fost un prilej bun să gândim out of the box. Realizaţi că să faci schimbări peste noapte pentru o organizaţie cu 20.000 de oameni, care include şi centre de dezvoltare, dar şi de producţie, nu este uşor. Prima şi cea mai importantă iniţiativă a fost că ne-am adaptat: am reuşit printr-un efort imens de echipă să ne adaptăm la noul fel de a lucra. Apoi, pe baza valorii noastre de încredere, am acordat angajaţilor flexibilitate orientată spre învăţarea continuă. Nu în ultimul rând, am făcut un efort uriaş în direcţia grijii faţă de sănătatea şi siguranţa oamenilor. Am vrut să creăm toate condiţiile pentru a preveni răspândirea acestui virus, să îi ducem acasă sănătoşi pe oameni şi să-i aducem de acasă sănătoşi. 

    Lucia Brădean, Country HR Manager, Continental: „În perioada pandemiei, am trăit la maximum valorile fundamentale ale grupului Continental: încrederea, mentalitatea de învingător şi solidaritatea. Prima şi cea mai importantă iniţiativa a fost că ne-am adaptat: am reuşit printr-un efort imens de echipă să ne adaptăm la noul fel de a lucra. Apoi, pe baza valorii noastre de încredere, am acordat angajaţilor flexibilitate orientată spre învăţarea continuă.”


     

    Irina Mînzală: Topul despre care discutăm astăzi este unul al percepţiei, iar percepţia este extrem de importantă, percepţia este reală. Eu am şi un alt nume pentru platforma Undelucram.ro, cel de „Big Brother” pentru angajatori, care este o sursă foarte importantă şi de inspiraţie pentru ceea ce înseamnă o strategie sănătoasă de employer branding. Mulţumită platformei şi contribuţiilor candidaţilor şi angajaţilor, poţi să înţelegi care sunt zonele unde performezi bine ca angajator, dar şi care sunt zonele unde mai ai de lucrat.

    În ceea ce priveşte cele trei practici care ne-au ajutat pe noi să obţinem  locul întâi în domeniul nostru, acestea sunt: faptul că oportunităţile de a avansa în cadrul companiei au existat şi în 2020  – suntem mândri că anul trecut am reuşit să promovăm şi să oferim oportunităţi de carieră unui procent egal de colegi ca şi în anii anteriori, iar aceasta reprezintă şi o dovadă de sănătate a businessului. Apoi, ce a fost important se leagă de lucruri care deja s-au spus: am trecut printr-un nivel de incertitudine şi de frici aşa cum nu am mai experimentat niciodată.

    Am vorbit mult mai mult cu oamenii, chiar dacă nu eram siguri referitor la modul în care vor evolua lucrurile. Îmi aduc aminte că în luna aprilie am avut o sesiune cu 600 – 800 de colegi în care am vorbit despre frică şi în care un terapeut ne-a explicat de ce am cumpărat atât de multă hârtie igienică atunci când am intrat în perioada de lockdown. Am învăţat cum să trăim cu fricile respective, iar pe măsură ce am avansat în lockdown şi veneau veşti despre o potenţială criză economică, am încercat să vorbim cu ai noştri colegi despre cum am putea să ne pregătim pentru acest lucru, dar şi să facem anumite promisiuni faţă de siguranţa locurilor de muncă în cadrul companiei. Zona aceasta de siguranţă a locurilor de muncă a devenit foarte importantă pentru noi toţi de altfel.

    Şi noi am derulat sondaje în companie şi ne întrebam la un moment dat inclusiv dacă oamenii au obosit să ne răspundă la toate întrebările pe care le puneam, însă era foarte important ceea ce spuneau ei.

    Ne-am axat şi pe zona de învăţare, iar în acest sens există două iniţiative pe care le-aş menţiona – în primul rând, vorbesc despre o iniţiativă globală în care pentru prima dată un angajator a democratizat educaţia executivă, mai exact, am introdus,  începând cu vara anului trecut, un program de MBA gratuit pentru toţi angajaţii.

    Un alt lucru pe care l-am făcut pe plan local a fost dezvoltarea unei platforme pentru îmbunătăţirea competenţelor digitale ale angajaţilor odată cu trecerea în mediul de muncă remote, în care să ne împrietenim cu roboţii din procesele de automatizare şi să vedem cum ne poate ajuta asta în viaţa de zi cu zi.

    Recunoaşterea oferită este un rezultat al efortului tuturor angajaţilor, de la cel mai mic, la cel mai mare, de la cel mai vechi, la nou veniţi, până la angajaţii din departamentul de resurse umane, care au devenit chiar şi „asistente medicale” , rolul nostru s-a transformat în această perioadă şi, uitându-mă înapoi, a fost o experienţă interesantă, care în mod clar ne-a schimbat şi care schimbă piaţa muncii. În ceea ce priveşte recrutările, îmi amintesc că în curând se împlineşte un an de când am intrat în starea de urgenţă, tocmai eram în plină campanie de recrutare de juniori, un proces care îmi este foarte drag şi care reprezintă o experienţă foarte bogată pentru că ne pasă foarte mult de experienţa pe care o ofeream candidatului prin interacţiunea faţă în faţă. A trebuit însă să regândim totul, iar până în septembrie 2020, aproximativ 100 de colegi ni s-au alăturat şi experienţa a fost totalmente virtuală, cred că am făcut o treabă destul de bună încercând să oferim aceeaşi experienţă de recrutare pe care o ofeream şi într-o lume normală.

     

    Simona Carp: La debutul pandemiei, noi ne-am trezit dintr-o dată într-o duminică seară că trebuie să trimitem 900 de colegi acasă, să închidem toate magazinele, dar şi birourile şi să aşteptăm să vedem ce se va întâmpla. Nimeni nu ştia ce urmează, în ce perioadă de timp vom fi închişi şi a fost o experienţă din care am învăţat destul de multe, inclusiv legate de cum să gestionăm o astfel de criză.

    În ceea ce priveşte practicile organizaţionale, cea mai importantă a fost pentru noi comunicarea. În această situaţie inedită pentru noi, am discutat foarte deschis şi transparent cu toţi colegii noştri din prima zi în care am fost nevoiţi să închidem magazinele, până la ziua în care am stabilit de ce avem nevoie pentru deschiderea magazinelor.


    ,

    Simona Carp, HR Manager România & Bulgaria JYSK: „Cea mai importantă măsură luată pentru sprijinirea angajaţilor, care a avut şi cel mai mare impact pentru colegii noştri, a fost susţinerea cu până la 75% a salariului lor în perioada în care toate cele 900 de magazine JYSK din ţară au fost închise.”


    Şi noi am introdus sondaje, i-am întrebat şi am discutat despre tot ce au nevoie, care sunt dorinţele lor şi cum văd ei că se pot realiza acestea, iar cel mai important lucru este că am ascultat feedbackul lor şi am implementat tot ce şi-au dorit.

    A doua practică importantă a fost că ne-am dorit foarte mult să ne păstrăm toţi colegii. În perioada de lockdown, când am intrat cu toţii în şomaj tehnic am încercat să menţinem toate beneficiile pe care colegii noştri le-au avut, am profitat de portiţa de lege care ne-a permis să oferim 75% din salariu angajaţilor, astfel încât ei să piardă cât mai puţin în acele două luni. O altă practică importantă şi care a fost recunoscută de colegi, pe lângă tot ce au menţionat colegele mele de mai sus despre mutarea trainingurilor în online, este că noi suntem o companie care se extinde în continuare:  deschidem în jur de 15 magazine pe an şi oferim anual circa 45 de poziţii de manager, astfel că avem nevoie de promovabilitate internă. În acest sens, avem programe de pregătire de la cel mai mic nivel în sus.  

    Oportunităţile de carieră şi de avansare apreciate de colegii noştri au rămas în continuare şi în contextul pandemic, chiar am crescut în ultimele şase luni rata de promovabilitate internă pentru care suntem recunoscuţi.  

     

    Georgiana Alecu: Noi nu am avut niciun fel de pauză, ba din contră, volumul de muncă în anumite perioade a fost mai mare decât cel pe care-l aveam noi previzionat pe parcursul anului. Locul ocupat în top ne face să fim mândri de noi ca şi organizaţie.

    În ceea ce priveşte practicile care ne-au adus pe locul acesta din punctul de vedere al agendei de resurse umane, cred că cel mai important aspect pe care noi l-am putut sesiza în 2020 a fost acela al lucrului în echipă pentru că noi, ca organizaţie, ne-am concentrat pe solidaritatea între colegi şi pe importanţa spiritului de echipă, ce ne-a fost confirmată în contextul pandemiei. Fiecare coleg, oriunde s-ar afla el, a adus în echipa Lidl foarte multe poveşti legate de performanţă, implicare, ambiţie. Suntem o echipă de oameni ambiţioşi.

    Un alt punct de concentrare a fost pe siguranţa, dar şi pe motivarea colegilor, care au fost şi sunt în continuare în aşa numita „linie I”.  A fost nevoie să ne adaptăm extrem de rapid şi am implementat inclusiv o linie telefonică la care colegii noştri puteau suna şi primi informaţii în timp real despre situaţia pandemică fiindcă ştim cu toţii că deciziile autorităţilor erau luate în ultimul moment, iar noi trebuia să comunicăm rapid cu colegii noştri aflaţi în diferite puncte ale ţării. Comunicarea transparentă şi rapidă ne-a ajutat destul de mult şi a fost un real folos. Avem şi o aplicaţie internă, un fel de Facebook intern, unde am putut comunica foarte uşor cu colegii şi am primit feedback din partea lor.

    De asemenea, am continuat să ne dezvoltăm, iar noi ca echipă de HR vrem să ne asigurăm în continuare relevanţa prin investiţii în formarea  colegilor, în acordarea de beneficii şi în pachetul de compensaţii. Ne bucurăm că împreună am reuşit să depăşim perioada critică în care ştim cu toţii că volumul de cumpărături a fost destul de mare.

     

    Business MAGAZIN: Ce se va întâmpla în 2021 şi care va fi prioritatea numărul 1 pentru compania pe care o reprezentaţi?

    Adina Vidroiu: Prin prisma resurselor umane, cred că prioritatea noastră anul acesta va fi în continuare axată pe sănătatea psihică, pe wellbeingul angajaţilor. Asta pentru că nu a fost o perioadă uşoară, nu este uşor să lucrezi cu un prieten virtual, nu este uşor să nu mai interacţionezi  zilnic cu colegii de la muncă şi sunt efecte ale acestui stil de muncă pe care le vedem din ce în ce mai mult în organizaţie şi nu doar în România, ci şi în celelalte ţări pentru care lucrez în momentul de faţă.


    Adina Vidroiu, HR Lead România, Grecia, Malta şi Cipru în cadrul Microsoft: „Prioritatea noastră principală va fi şi anul acesta axată pe sănătatea psihică, pe wellbeingul angajaţilor. A fost o perioadă dificilă, nu este uşor să lucrezi cu un prieten virtual, nu este uşor să nu mai interacţionezi zi de zi cu colegii de la muncă şi vedem efectele acestui mod de muncă nu doar în organizaţia din România, ci şi din celelalte ţări pentru care lucrez în momentul de faţă.”


    De asemenea, ne pregătim şi pentru a lucra într-un mediu hibrid pentru că lucrurile nu cred că vor ajunge la o normalitate 100% în următoarele luni. Este important să ne asigurăm că angajaţii noştri au toate resursele, fie că vorbim despre beneficii, despre facilităţi, despre dezvoltare – sunt lucruri pentru care noi ne dorim să avem stabilitate şi aceastea sunt priorităţi, de asemenea. Ne dorim ca angajaţii să-şi desfăşoare activitatea într-un mediu în care să crească în continuare şi în care să se simtă mândri că sunt incluşi. Tot anul acesta, plănuim să ne mutăm într-o clădire nouă, astfel că sper ca imediat ce lucrurile vor intra în normal să putem să lucrăm şi de la birou. La nivel de piaţă există în continuare o dinamică, cel puţin în sectorul de IT&C sunt multe lucruri care se întâmplă, spre exemplu zona tehnică, de inginerie software este una care se dezvoltă foarte tare, iar Microsoft este una dintre companiile care are o creştere în această zonă.

     

    Elena Nedelcu: Prioritatea anului 2021 nu este diferită de cea din anii anteriori pentru că are în centru cultura noastră organizaţională şi se referă la starea de bine a colegilor noştri. Le asigurăm acestora un mod de lucru adaptat preferinţelor lor, aspect important mai ales în acest an. Dacă preferă să lucreze de acasă pot face acest lucru, iar dacă preferă să vină la birou îi aşteptăm aici în condiţii de siguranţă maximă. Mai mult, oferim posibilitatea de a lucra în regim total online oricărui angajat al sediului central din Capitală, care se află în orice localitate din România sau Republica Moldova.  

    De asemenea, vrem să ne asigurăm că ideile oamenilor vor fi valorificate, că găsesc aici un mediu în care să experimenteze, să creeze şi să se simtă bine făcând asta.

    În al treilea rând, vom continua să construim programe de wellbeing şi de dezvoltare, de formare personală şi profesională cum ar fi, un program care a apărut în pandemie şi prin care am plecat de la premisa că suntem vorbitori în public în fiecare zi – am vrut ca cei care au acceptat provocarea de a participa la acest program să nu vorbească din reflex, ci să aibă mesaje clar formulate. Vom continua să construim astfel de programe şi anul acesta. Toate programele pe care le facem au trei obiective comune: spiritul de echipă, spiritul de competiţie şi dezvoltarea colegilor pe plan personal şi profesional. În concluzie, prioritatea principală este starea de bine a colegilor, iar tot ceea ce facem este construit în această direcţie.

     

    Irina Mînzală: Observăm că dinamica pieţei muncii nu este foarte diferită de ceea ce se întâmpla înainte de pandemie, iar în continuare trăim într-o piaţă a candidaţilor, nu cred că lucrurile s-au schimbat foarte mult, cel puţin în domeniul în care activăm noi. În continuare un angajat primeşte lunar câteva telefoane sau propuneri de la departamente de HR cu diverse oferte.

    Acest lucru înseamnă că employer brandingul este un efort care nu se termină niciodată repede, este mai degrabă un maraton decât un sprint.


    Irina Mînzală, Director HR EY România & Moldova: „Dacă ritmul anului 2020 a fost unul galopant şi a stat sub semnul pandemiei, 2021 este un an care stă sub semnul optimismului. Aşadar, am pornit la drum în noul an cu lecţiile învăţate şi am descoperit că putem oferi aceleaşi servicii profesionale, cu acelaşi standard calitativ, indiferent de formula prin care le livrăm.”


    Pentru noi este foarte important să redefinim toate punctele de intersecţie ale angajatului cu organizaţia şi să vedem cum le putem adapta astfel încât compania să aducă mai mult, mai bine, mai autentic, mai transparent tot ceea ce angajatul are nevoie.

    O altă prioritate este zona de sănătate psihică şi de wellbeing care au fost menţionate şi de colegele de mai devreme. Lucrul de acasă a diluat puţin barierele dintre viaţa personală şi viaţa profesională şi este responsabilitatea noastră să ne ajutăm angajaţii să navigheze cât mai bine în această provocare.

     

    Irina Verioti: Ce mi-a arătat anul 2020, iar 2021 nu face decât să ne confirme acest lucru, este că atenţia sporită faţă de sănătatea psihică şi de modul în care se simt angajaţii noştri depăşeşte clar zona pe care noi o numim în resurse umane zona de beneficii. Această atenţie ar trebui să intre într-o zonă de normalitate, la fel cum la final de lună iei un salariu.

     

    Simona Carp: Nu cred că vom face schimbări foarte multe faţă de anul trecut, în contextul în care o strategie de resurse umane trebuie să dureze câţiva ani. Vom merge în continuare în campaniile de employer branding pe o intersecţie între dezvoltarea angajaţilor noştri – este foarte important pentru noi să-i pregătim, să-i pregătim intern este primordial pentru noi.

    Al doilea lucru important pentru noi va fi o campanie de recrutare pentru că, aşa cum am povestit, deschidem multe magazine şi le deschidem şi în oraşe foarte mici. Campania de recrutare va începe la începutul lunii mai şi ne propunem să angajăm până la final de an circa 300 de angajaţi.

     

    Georgiana Alecu: Din perspectiva noastră, continuarea digitalizării proceselor va fi pentru noi o zonă de concentrare, dar acum, o prioritate mai mare dată şi de contextul acesta se referă la o creştere accelerată. Vrem să atragem talente, colegi noi, potriviţi pentru rolurile pe care le avem deschise – atât în magazine, cât şi în birourile şi depozitele din Bucureşti şi din ţară.

    Ne-am propus să creştem anul acesta cu aproximativ 1.500 – 2.000 de colegi, raportat la cei peste 9.000 de angajaţi pe care îi avem în momentul acesta. Ne susţinem echipa de leadership, investim în continuare în programele de dezvoltare şi formare pe care le avem pentru colegii noştri şi investim de asemenea şi în partea de employer journey, per ansamblu, cât şi în beneficiile oferite colegilor noştri.

    În piaţă se vorbeşte despre o criză, dar noi ca organizaţie am anunţat recent că venitul mediu în organizaţie a crescut şi va creşte şi anul acesta pentru colegii noştri.

     

    Business MAGAZIN: : Ce se întâmplă cu mobilitatea în contextul pandemic – atât când vorbim despre dorinţa angajaţilor de a schimba locul de muncă, cât şi la mobilitatea internaţională – dorinţa de a merge către un post în străinătate?

    Adina Vidroiu: Ca dinamică, din perspectiva domeniului de IT&C, mobilitatea rămâne acolo – cel puţin din ce-am observat noi până acum nu a fost o scădere în zona aceasta. Prin prisma mobilităţii internaţionale, din perspectiva Microsoft, primul lucru la care noi ne uităm este siguranţa angajaţilor noştri. Cu siguranţă există mobilitate şi anumite persoane pot evolua în cariere internaţionale, dar ce-a fost primordial în această perioadă a fost siguranţa lor. Ne-am asigurat că dacă se face o mutare, se va face în toate condiţiile de siguranţă; nu aş spune că am limitat mobilitatea internaţională,  ci că ne-am concentrat pe siguranţa persoanelor astfel încât lucrurile să se desfăşoare normal.

     

     

    Business MAGAZIN: Dar cum rămâne cu telemunca – în contextul în care se vorbea în cadrul unor giganţi din domeniul tehnologiei despre munca pentru totdeauna în regim remote?

     

    Adina Vidroiu: Noi ne vom axa pe un model hibrid de muncă fiindcă angajaţii simt nevoia să facă parte dintr-o comunitate şi să se întoarcă la birou – probabil vom face acest lucru în funcţie de evoluţia vaccinării şi de deciziile autorităţilor.

     

    Irina Verioti:  În această perioadă testăm ceea ce înseamnă pentru noi acest model hibrid, iar ceea ce încercăm să facem din punctul de vedere al acestui model hibrid este să devenim suficient de flexibili astfel încât să-i ajutăm pe fiecare dintre colegii noştri să îşi definească propria relaţie cu locul de muncă.  

    Simţim şi noi din sondaje şi discuţii cu ei că sunt foarte mulţi colegi cărora le lipseşte venitul la birou, însă pe de altă parte constatăm că avem colegi care şi-ar dori să rămână pe termen nelimitat în acest regim de telemuncă, iar cel mai important în definirea acestei normalităţi şi a modelului hibrid este să integrăm constrângerile externe generate de contextul pandemic, elementele care ţin de roluri şi de activităţi care ar trebui desfăşurate cel puţin parţial la birou cu zona aceasta subiectivă,  legată de ceea ce îşi doreşte fiecare angajat să facă raportat la locul efectiv de muncă. Perioada aceasta pilot de testare va dura până în septembrie – octombrie în cazul nostru, dar este clar că şi pentru noi modelul hibrid va fi o opţiune.

     

    Irina Mînzală: Este exclusiv alegerea angajatului dacă vrea să vină la birou. Anul trecut când am intrat în starea de urgenţă, eram în plin sezon de audit, iar asta se întâmplă şi acum. Colegii noştri din echipele de audit sunt în plin sezon de audit şi am reuşit să păstrăm la un anumit nivel telemunca pentru această activitate şi cu ajutorul clienţilor; ambele părţi, atât noi, cât şi clienţii, am avut ca prioritate sănătatea şi siguranţa angajaţilor noştri.  Am încercat ca expunerile să fie cât se poate de limitate şi în continuare un procent mult mai mic decât se întâmpla anterior trebuie să meargă la sediul clientului pentru a desfăşura activităţi de audit. În afara acestor activităţi, venitul la birou este exclusiv opţional, dar totuşi, deşi am câştigat unele lucruri prin zona aceasta de virtual, cred că am şi pierdut câteva lucruri poate intangibile care definesc cultura organizaţională, este o „drojdie invizibilă” care cred că se pierde prin lucrul acesta online şi în următoarea perioadă. Partea virtuală nu va înlocui niciodată interacţiunile de la birou.

    Avem colegi proaspăt angajaţi în pandemie care au dezvoltat abilităţi noi – îşi recunosc colegii după voce, mai degrabă decât după felul în care arată.

    Trendul telemuncii se va menţine, dar un model hibrid va avea din ce în ce mai multă greutate şi va fi un model care să ţină cont de dorinţele fiecăruia dintre noi.

     

     

    Business MAGAZIN: Acum că am văzut perspectivele pentru piaţa muncii din partea angajaţilor, spune-ne Costin, ce se vede din punctul de vedere al angajaţilor care au oferit recenzii şi comentarii pe platforma pe care o reprezinţi.

     

    Costin Tudor: În piaţa muncii este în continuare dinamism, dar totuşi unele industrii sunt mai afectate decât altele. Aş vrea să subliniez un aspect pe care toată lumea l-a observat şi pe care l-am văzut şi noi în urma unui sondaj pe care l-am derulat în regiune, în patru dintre ţările în care suntem prezenţi şi din care a rezultat că este din ce în ce mai importantă starea emoţională a angajaţilor. Am reuşit să lucrăm de acasă sau să lucrăm într-un mediu hibrid, însă ne lipseşte interacţiunea fizică. Toate aceste limitări care ţin de interacţiunea fizică se reflectă în starea emoţională. Ce a reieşit din sondaj este că circa 60% dintre angajatori îşi doresc ca angajaţii lor să se întoarcă la birou. Piaţa muncii trebuie urmărită pe mai multe niveluri: sunt persoane care şi-au pierdut locurile de muncă, sunt persoane care au greutăţi în a-şi găsi un loc de muncă, altele dimpotrivă, au parte de zeci de oferte zilnice prin intermediul LinkedIn. Ceea ce pot spune din perspectiva noastră este că acest dinamism când vine vorba despre recrutare se vede şi din punctul de vedere al numărului de aplicaţii – de la nivel de regiune, nu doar din România. Cred că în continuare va avea un cuvânt de spus candidatul, ca şi anterior pandemiei.  Potrivit platformei noastre, candidaţii de pe piaţa muncii se interesează în legătură cu viitorul loc de muncă, citesc recenzii, sunt din ce în ce mai informaţi când vine vorba despre alegerea unui nou loc de muncă.

    Candidatul este cel care până la urmă va decide pe baza tuturor informaţiilor pe care le va culege din piaţă, iar balanţa înclină puţin în favoarea lui.  

    Topul angajatorilor mai reflectă un lucru foarte important şi anume faptul că acele companii care nu au oprit comunicarea cu angajaţii lor au avut de câştigat. Angajaţii sunt şi ei empatici cu angajatorii şi înţeleg şi le-au dat recenzii bune celor cu care au putut comunica, iar cei care nu au primit un feedback despre ce se întâmplă şi despre direcţia companiei în contextul pandemic au lăsat recenzii mai puţin favorabile, au încercat să îşi schimbe locul de muncă şi chiar au reuşit acest lucru.

     

     

    Business MAGAZIN: Un sfat pentru candidaţi şi pentru angajaţi?

     

    Costin Tudor: Fiecare dintre noi trebuie să ne dăm interesul să facem un pas în direcţia de a face lucrurile mai bine. Să ne asumăm decizia unei aplicări informate când vine vorba despre alegerea unui nou loc de muncă, candidaţii să îşi asume deciziile luate, iar acestea să fie făcute în urma unei informări foarte bune în prealabil. Am o recomandare şi pentru angajatori, chiar şi pentru cei din top: presiunea este pe angajator, adică fiind în acest top se ştie că este destul de greu să se şi menţină acolo. Vă rog să păstraţi acest echilibru şi faceţi toate eforturile necesare pentru a vă menţine acolo.

     

    Adina Vidroiu: Eu aş spune destul de simplu să se pună pe ei pe primul loc şi să se asigure că menţin echilibrul între viaţa personală şi viaţa profesională. Ceea ce putem asigura din partea organizaţiei noastre este să ne dăm silinţa să facem ca acest lucru să se întâmple.

     

    Irina Verioti: Este foarte important ca angajaţii să se pună pe primul loc, să ia decizii importante, să profite de toate sursele de informare pe care le au astăzi la dispoziţie versus acum 10 -15 ani când era totul arbitrar atunci când îţi găseai un loc de muncă. Cele mai multe lucruri pe care le descopereau atunci despre angajator, le descopereau ulterior angajării.  Acum există foarte multă transparenţă şi există multe locuri din care se pot informa.

     

    Elena Nedelcu: Când ne gândim la colegii noştri, vrem ca ei să se pună pe primul loc, să aibă grijă de ei, fiindcă şi noi facem tot ce putem în acest sens.

     

    Irina Mînzală: Poate după această perioadă care, clar va continua este important să ne găsim motivul, pentru care să ne ridicăm din pat dimineaţa, acel „de ce” atât de mult tranzacţionat în ultima perioadă. Cred că este un moment bun pentru a reflecta asupra acestor lucruri şi cred că noi suntem norocoşi, în contextul în care peste tot lume şi în România sunt multe inegalităţi în continuare. Poate în organizaţiile din care noi facem parte nu se simte atât de mult inegalitatea din punctul de vedere al genului sau din alte puncte de vedere, dar cu toţii putem să reflectăm la asta şi să ne asumăm o responsabilitate. Poate că inegalităţile s-au accentuat în această perioadă şi ar trebui să ne gândim la acest lucru. Important este să fim bine, dar şi să facem bine.

     

    Simona Carp: Cred că cel mai important pentru angajaţi este să aibă grijă de echilibrul dintre viaţa personală şi profesională ţinând cont de toate aspectele care au apărut acum, în această perioadă. Pentru un candidat, cred că cel mai important lucru ca şi sfat este ca atunci când decide să meargă spre un nou loc de muncă, să se gândească la lucrurile care l-au făcut să facă o schimbare şi la ceea ce caută la o companie.

     

    Georgiana Alecu: Cred că este foarte important pentru noi, ca angajatori în primul rând, să comunicăm foarte transparent către piaţă, către candidaţi şi prin mesajele pe care le transmitem să le vorbim despre realitatea din organizaţie astfel încât să ia decizii informate, conform aşteptărilor pe care ei le au. De asemenea, candidatul ar trebui să citească şi să se documenteze cât de mult se poate în legătură cu angajatorul, acesta este de departe cel mai important aspect când vine vorba despre viitorul lor angajator. Angajaţilor  noştri, bineînţeles, le doresc să continue să acorde o atenţie deosebită siguranţei, deosebit de importantă în prezent, precum şi echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală.


    Georgiana Alecu, Manager Recrutare & Employer Branding LIDL: „Ne-am propus să creştem anul acesta cu aproximativ 1.500 – 2.000 de colegi raportat la cei peste 9.000 de angajaţi pe care îi avem în momentul acesta. Ne susţinem echipa de leadership, investim în continuare în programele de dezvoltare şi formare pe care le avem pentru colegii noştri şi investim de asemenea şi în partea de employer journey per ansamblu, cât şi în beneficiile oferite colegilor noştri.”


  • Pandemia a dat naştere unei noi forţe de mobilizare fără interacţiune, fără efort fizic şi la care se poate adera din propriul fotoliu

    Pandemia a dat naştere la o forţă de mobilizare nouă, fără interacţiune şi fără efort fizic, la care se poate adera din propriul fotoliu. Este puterea online-ului de a aduna oamenii în jurul unei idei, unui scop şi care a creat la începutul anului 2021 unul dintre cele mai mari scandaluri ale ultimilor ani din piaţa bursieră, o poveste despre schimbări în paradigma investiţională şi întrebări de legalitate, moralitate şi etică.

    Unul dintre primii pioni care a fost mutat în acest joc a fost GameStop Corp, un retailer american de jocuri video, electronice şi servicii wireless care a devenit într-o perioadă scurtă de timp unul dintre cei mai atractivi emitenţi pentru investitori în 2021, Pe parcursul lunii ianuarie acţiunile GME s-au apreciat cu 1.625%, adică au crescut de peste 17 ori, până la 325 de dolari. Capitalizarea GameStop a crescut astfel în ianuarie de  la 1,3 miliarde de dolari la 22,7 mld. dolari.

    Frenezia GameStop a atras şi atenţia lui Elon Musk, care pe 26 ianuarie a postat pe Twitter „gamestonk“, joc de cuvinte format din „GameStop“ şi „stonk“, un slang pentru cuvântul „stocks“ (acţiuni). În urma postării, preţul acţiunilor GameStop aproape s-a dublat, la 148 de dolari. În aceeaşi şedinţă, GameStop a fost cea mai tranzacţionată companie din Statele Unite, depăşind nume precum Tesla şi Apple, care înregistrează o valoare de piaţă de 33, respectiv de 99 de ori mai mare decât lanţul de magazine. Raliul a fost alimentat în continuare după ce a început să fie disputat în piaţă şi în presă, în situaţie implicându-se şi voci din sfera politică, dar şi intermediari, reglementatori şi supraveghetori ai pieţelor. Mai mult, jocul s-a mutat şi pe alţi emitenţi care au avut parte de raliuri în ianuarie – Koss Corporation (1.760%), Naked Brand Group (709%), AMC Entertaiment Holdings (526%), BlackBerry (113%) sau Bed Bath & Beyond (99%) sunt câteva dintre ele. Să revenim însă de unde am plecat.

    GameStop operează circa 6.500 de magazine în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Europa. Ca mulţi alţi retaileri, GameStop a avut de suferit anul trecut din cauza reorientării consumatorilor către mediul online, astfel că pierderile înregistrate au determinat compania să anunţe înlocuirea a trei oameni cheie şi închiderea a 450 de magazine în 2021, oportunitatea perfectă pentru fondurile de hedging să parieze pe scăderea acţiunilor.

    Însă, surprinzător, lanţul de magazine cu o istorie de 37 de ani a devenit ţinta unei „bătălii” între aceşti shorteri de pe Wall Street şi micii investitori care s-au adunat pe platforme media ca Reddit, Discord, Facebook şi Twitter. Cu alte cuvinte, micii investitori s-au mobilizat în masă şi au adăugat ordine mari de cumpărare în ideea de a urca semnificativ preţul acţiunilor şi de a ruina pariurile de pe Wall Street că preţul se va prăbuşi, un pariu care s-a dovedit în ultima lună foarte costisitor pentru profesioniştii financiari, pierderile înregistrate fiind de peste 100 de miliarde de dolari în doar câteva săptămâni. Spre comparaţie, valoarea de piaţă a companiilor listate în SUA la finalul anului 2020 era de 50.800 de miliarde de dolari, potrivit Siblis Research.


    Frenezia GameStop a atras şi atenţia lui Elon Musk, care pe 26 ianuarie a postat pe Twitter „gamestonk“, joc de cuvinte format din „GameStop“ şi „stonk“, un slang pentru cuvântul „stocks“ (acţiuni). În urma postării, preţul acţiunilor GameStop aproape s-a dublat, la 148 de dolari. În aceeaşi şedinţă, GameStop a fost cea mai tranzacţionată companie din Statele Unite, depăşind nume precum Tesla şi Apple, care înregistrează o valoare de piaţă de 33, respectiv de 99 de ori mai mare decât lanţul de magazine.


    Melvin Capital, un fond american de investiţii înfiinţat în 2014 de Gabriel Plotkin, protejatul celebrului miliardar şi manager de fond de hedging Steve Cohen, a devenit şi el un subiect central al scandalului. Fondul care investeşte în special în tech a început anul cu active de 12,5 miliarde de dolari, iar în luna ianuarie a pierdut 53%. Compania a atras recent 2,75 de miliarde de dolari de la Citadel LLC şi Point 72 Asset Management pentru a-şi consolida finanţele. Melvin Capital şi-a schimbat radical strategia în privinţa viitorului GameStop, după ce brigada de investitori a propulsat acţiunile şi au generat pierderi masive pentru unele dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume şi a închis astfel oficial poziţia scurtă, nefiind clară încă suma totală la care au ajuns pierderile.

    Potrivit The Guardian, peste 72 de milioane de acţiuni GameStop, în valoare de circa 5 miliarde de dolari, erau în urmă cu o săptămână tranzacţionate în lipsă. Însă compania are doar 69,7 milioane de acţiuni disponibile la tranzacţionare, ceea ce înseamnă că în piaţă erau vândute în lipsă mai multe acţiuni decât are compania, o problemă de legalitate intens discutată în ultima perioadă. Şi Elon Musk s-a arătat nemulţumit cu privire la tranzacţionarea în lipsă.

    Short sellingul sau vânzarea în lipsă presupune împrumutarea acţiunilor unei companii şi vânzarea acestora cu intenţia de a le cumpăra înapoi mai ieftin când preţul scade şi de a marca ulterior diferenţa. Multe averi de pe Wall Street au fost realizate prin acest tip de tranzacţionare, însă, la polul opus, dacă preţul urcă, pierderile pot fi uriaşe. De aceea, în mod normal poziţiile short ar trebui să aibă o marjă de cash cu care să garanteze că pot cumpăra acţiuni pentru a-şi închide poziţia în cazul în care preţul creşte, situaţie în care fondurile trebuie să îşi lichideze deţinerea cumpărând.


    GameStop operează circa 6.500 de magazine în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Europa. Ca mulţi alţi retaileri, GameStop a avut de suferit anul trecut din cauza reorientării consumatorilor către mediul online, astfel că pierderile înregistrate au determinat compania să anunţe înlocuirea a trei oameni cheie şi închiderea a 450 de magazine în 2021, oportunitatea perfectă pentru fondurile de hedging să parieze pe scăderea acţiunilor.


    Povestea se vrea aşadar a fi o palmă dată „rechinilor” de pe Wall Street, care sunt acuzaţi că fac bani din falimente şi alte evenimente nefavorabile companiilor, totul plecând de la un cumul de antipatii strânse de-a lungul timpului faţă de fondurile speculative. În cazul GameStop, implicaţiile sunt mai largi de atât. Fondurile de hedging nu îşi pot recupera pierderile atât timp cât retailul nu vinde, adică nu dau shorterilor oportunitatea de a cumpăra. De altfel, o parte din acţiuni nu pot fi vândute pentru că retailerul face parte din Russell 2000, indicele celor mai mici 2000 de acţiuni din indicele Russell 3000 – menţinut de FTSE Russell, o filială a London Stock Exchange Group. GameStop este astfel deţinere obligatorie pentru orice ETF (Exchange Trade Fund) care urmăreşte acest indice. Mai mult, pe măsură ce valoarea bursieră a companiei creşte, ponderea acesteia în indice creşte la rândul ei, astfel că ETF-urile care urmăresc indicele Russell 2000 ar trebui să mai acumuleze acţiuni GME pentru a echilibra ponderile.

    La polul opus, un investitor din comunitatea WallStreetBets de pe platforma Reddit, locul principal de întâlnire a „armadei” de investitori, cu numele de utilizator „DeepF—–gValue”, susţine că a marcat un câştig de 261% în acest an de pe urma creşterii controversate a acţiunilor GameStop. De la 53.566 de dolari investiţi în opţiuni call – contracte financiare care dau cumpărătorului dreptul, dar nu şi obligaţia de a cumpăra un activ suport la un preţ de dinainte stabilit, la o anumită dată sau pe o anumită perioadă, plătind în schimb o sumă de bani vânzătorului – acesta a ajuns la o investiţie de 11,2 miliarde de dolari, scrie Business Insider. Profituri s-au făcut însă şi la case mai mici. În urmă cu doi ani, Nina Carr, o locuitoare din Texas, a cumpărat 10 acţiuni GME la preţul de 6 dolari fiecare, tranzacţie de 60 de dolari, pentru a le face cadou fiului său de opt ani. Citind ştirile despre GameStop, Nina Carr şi-a întrebat fiul ajuns la 10 ani dacă păstrează sau vinde acţiunile care ajunseseră să valoreze 3.200 de dolari, iar acesta i-a spus să le vândă şi că probabil va investi 1.000 de dolari în Roblox, un hub online de gaming.

    Investitorii de retail, chiar şi cei mai mici, nu sunt singurii care au beneficiat de pe urma acestei poveşti. O altă parte implicată este Ryan Cohen, un antreprenor din mediul online în vârstă de 35 de ani care a cumpărat anul trecut o participaţie la GameStop, iar la începutul lunii ianuarie a intrat în boardul companiei, înaintând schimbări de strategie, respectiv vânzări digitale şi mai puţine magazine fizice. La finele lunii ianuarie, investiţia lui Cohen la GameStop a ajuns la 1,74 miliarde de dolari, scrie Wall Street Journal. De asemenea, cei mai mari acţionari ai GameStop, printre care fondurile americane BlackRoack şi Vanguard, au câştigat doar anul trecut peste 1 miliard de dolari fiecare (vezi tabel) din aprecierea acţiunilor, câştigurile din luna ianuarie depăşind ordinul zecilor de miliarde pentru fiecare dintre aceştia. Nick Caporella, fondatorul şi CEO-ul National Beverage Corp., care produce apele minerale LaCroix, şi-a majorat investiţia la compania pe care o conduce cu 2,5 miliarde de dolari în ianuarie în urma unui avans de 78,5% al acţiunilor. Şi executivilor de la BlackBerry le-au crescut investiţiile, ocazie cu care au vândut din participaţii la preţuri de peste două ori mai mari faţă de începutul anului.

    Între timp, Robinhood, platforma de tranzacţionare din centrul scandalului, a atras peste un miliard de dolari datorită investitorilor şi liniilor de credit lansate de bănci pentru a-i consolida poziţia. Totodată, a mai strâns câteva sute de milioane de dolari în urma unor facilităţi de credit oferite de cele mai mari bănci americane – JPMorgan, Morgan Stanley, Barclays şi Wells Fargo. Marile bănci sunt de părere că noua forţă de pe Wall Street nu va supravieţui, dar cei 7,7 milioane de investitori sunt mai activi ca niciodată. Povestea a continuat şi în februarie, dar armele mulţimii de investitori au fost îndreptate către argint, în contextul în care pe 1 februarie contractele futures cu scadenţa în martie urcau în timpul şedinţei cu circa 10%, la maximul ultimilor opt ani. În schimb, companiile anterior menţionate au avut parte de o sesiune de corecţie. Pe de altă parte, multe platforme de tranzacţionare, cum ar fi Robinhood, Webull, M1, Trading212, E*Trade, Interactive Brokers şi altele, au sistat tranzacţionarea sau au impus restricţii, unele temporare, în cazul unor acţiuni precum GameStop, AMC sau Nokia, ducând la nemulţumiri sau determinând pierderi în rândul investitorilor care nu şi-au putut închide, respectiv majora poziţiile.

    Mobilizarea în masă a investitorilor a arătat că buturuga mică poate să răstoarne carul mare, însă, continuând analogia, nici efortul buturugii nu poate fi lipsit de daune. După creşteri fabuloase, în multe cazuri urmează corecţii pe măsură, mai ales atunci când companiile se află în aceeaşi situaţie, din punct de vedere financiar şi operaţional, de dinainte de avansul pe bursă. Pandemia a dat naştere la o forţă de mobilizare nouă, fără interacţiune sau efort fizice, la care se poate adera din propriul fotoliu. Este puterea online-ului de a aduna oamenii în jurul unei idei, unui scop şi care a creat la începutul anului 2021 unul dintre cele mai mari scandaluri ale ultimilor ani din piaţa bursieră, o poveste despre schimbări în paradigma investiţională şi întrebări de legalitate, moralitate şi etică.

    Este legal ca brokerii să sisteze tranzacţionarea aleatoriu? Este moral ca traderii să tranzacţioneze în lipsă mai multe acţiuni decât are compania? Este etic ca grupuri de investitori să se alieze în masă împotriva altora? sunt întrebări pe care scandalul GameStop-Reddit le-a pus pe agenda investitorilor şi a autorităţilor de reglementare.

  • Pandemia de Covid-19 a reînviat viaţa la sat în România. Tot mai mulţi oameni care trăiesc în oraşele mari, sufocate de aglomeraţie şi poluare, îşi lasă casele şi se mută în satele copilăriei

    Pandemia a accelerat trendul românilor care aleg viaţa la ţară în detrimentul celei de la oraş, care începuse să prindă contur în ultimii ani. Acum, există chiar şi un ghid care îi ajută pe cei cu experienţă „printre betoane” să îşi găsească locul la sat, dar şi opţiuni de finanţare a proiectelor lor în mediul rural.

    În 2018, după ce am născut băieţelul, am ales să mă întorc la părinţi, într-un oraş mic de provincie, situat la poalele munţilor Făgăraş, un oraş cu aproximativ 5.000 de locuitori. Dar stăm mai mult în satul Ucea de Sus. Am considerat că este mult mai sănătos pentru copil şi pentru mine să renunţăm la poluare, trafic, stres, măcar pentru câţiva ani. Bunica mea locuieşte în Ucea de Sus şi băieţelul meu a crescut în curtea copilăriei mele, printre animale şi natură. M-am reconectat cu locurile natale şi am redescoperit frumuseţea zonei”, spune Ioana Marian Cristian. De profesie economist, ea a hotărât în 2018 să se mute la ţară pentru a-i putea oferi băiatului său o viaţă mai sănătoasă şi mult mai liniştită faţă de cea de la oraş.

    Sorin Donciu, tester în domeniul IT, este un viitor migrator către rural, încă locuieşte în Bucureşti, dar urmează să se mute într-un mic sat din judeţul Ialomiţa, după cum a declarat el într-un interviu acordat la începutul lunii decembrie. El spune că de mai mulţi ani se gândea la mutarea într-o zonă de deal sau de munte, iar pandemia a accentuat această dorinţă.

    „Cochetam de mult cu mutarea într-o zonă de deal sau de munte undeva cu multă verdeaţă. Cumva s-a întâmplat ca o cunoştinţă să ne transmită că vecinul lui îşi vinde casa şi am zis să o vedem, de curiozitate. Ne-am îndrăgostit de casă, iar decizia a fost luată instant. Acum câţiva ani am încercat să cumpărăm un teren şi în Bucureşti, dar costurile ar fi fost mult prea ridicate, iar beneficiile din oraş mult prea puţine”, spune Sorin Donciu.

    Oamenii care fac o astfel de tranziţie sunt dispuşi să cheltuie pe teren şi casă, plus renovările ulterioare, undeva la circa 50.000 euro, asta în contextul în care aleg să cumpere o casă deja construită.

    Octavian Viorel, un „fiu al satului”, după cum se autodescrie chiar el, şi-a dat viaţa de la oraş pentru cea de la ţară. Ideea înfiinţării unui proiect care îşi propune să ajute oamenii ce îşi doresc să facă această tranziţie a venit în perioada pandemiei, când a simţit nevoia unei comunităţi din care să facă parte în satul în care stătea.

    Proiectul său, „Nişte Orăşeni”,  îşi propune să îi ajute pe cei care îşi doresc să facă tranziţia de la oraş la sat printr-un ghid unde regăsesc informaţii de la costul unei case, până la comunitatea şi mediul natural din care urmează să facă parte.

    „Acest proiect a venit dintr-o necesitate pentru că în perioada primului lockdown eu eram la ţară şi de acolo am simţit nevoia de comunitate. Eu eram în satul bunicilor, toate erau bune şi frumoase, doar că nu aveam acolo oameni asemeni mie”, spune Octavian Viorel, iniţiatorul proiectului Nişte Orăşeni.

    Iniţiativa a fost lansată în luna septembrie a anului trecut, moment în care a fost lansat şi un ghid de relocare din urban în rural; acestuia s-a alăturat şi Patria Bank, care pune la dispoziţie o serie de credite pentru cei care doresc să facă tranziţia de la viaţa de oraş la cea de la sat. Astfel, banca oferă atât credite ipotecare, cât şi credite pentru firme mici şi mijlocii şi credite agricole pentru achiziţia unui teren, achiziţia de combine şi tractoare sau seminţe ori dezvoltarea fermei.

    Scopul ghidului Nişte Orăşeni este acela de a aduce informaţii multe şi relevante pentru oamenii care doresc să facă această tranziţie. Totodată, ghidul se adresează şi administraţiilor locale din mediul rural şi grupurilor de cercetare ce doresc să documenteze comunităţi dornice de atragere de noi locuitori.

    „Interesul a fost destul de mare, în primele zile de la publicarea ghidului au fost peste 550 de downloaduri şi au fost şi clienţi ai băncii care ne-au întrebat ce putem oferi pe zona de creditare, ce plajă de servicii avem pentru cei care vor să se mute”, spune Ştefania Cristescu, manager marketing şi Comunicare, în cadrul Patria Bank.

    Pentru demonstrarea fiabilităţii acestei abordări, Nişte Orăşeni  a început ca un proiect pilot având ca localitate-fanion comuna Slătioara, din judeţul Vâlcea. Grupul de cercetare în elaborarea ghidului este format din specialişti din mai multe arii, astfel încât să cuprindă cele mai importante aspecte ale deciziei de mutare în mediul rural.

    Dimensiunile calităţii vieţii considerate a fi necesare unui trai satisfăcător în mediul rural sunt populaţia, educaţia, sănătatea, locuirea, mediul social, mediul natural, calitatea societăţii, servicii publice, timp liber, servicii private, buget lunar, aspecte analizate şi discutate la nivelul comunei Slătioara în ghidul de relocare de către grupul de cercetare din cadrul proiectului.

    Iniţiatorii proiectului sunt de părere că tendinţa oamenilor de a da traiul de la oraş pentru cel la ţară va continua şi după ce pandemia îşi va mai diminua din efecte.

    „Tendinţa de a pleca din oraşe a fost accelerată de pandemie, ea exista oricum şi înainte, iar o parte dintre oameni au început deja să se mute. Părerea mea este că ea va continua, dar acum a fost un declanşator care le-a arătat oamenilor că pot lucra şi altfel şi pot să trăiască din orice fel de loc, în contextul în care telemunca a crescut semnificativ. Nu vor alege toţi să rămână permanent în mediul rural, sunt anumite segmente care vor fi atrase de acest tip de viaţă nouă, iar unele care se vor întoarce la viaţa de dinainte de pandemie şi doar vor avea o locaţie unde să se ducă din când în când”, spune Ştefania Cristescu.

    Rata migraţiei din urban către rural este mai mare faţă de migraţia celor care aleg să se mute la oraş în detrimentul satului. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, numărul celor care au migrat din mediul urban în rural a fost în 2019 de peste 113.700 persoane, de peste patru ori mai mare faţă de anul 2000. Totodată, în urmă cu 20 de ani numărul celor care migrau dinspre rural către urban era de aproape 550.000 persoane, pe când în 2019, numărul acestora s-a redus la 94.000. Cifrele de la Statistică confirmă tendinţa conform căreia oamenii au început să prefere mai mult viaţa de la sat în locul celei de la oraş. Iar motivele sunt multe – oamenii preferă în loc de la poluarea, aglomeraţia şi zgomotul oraşelor, viaţa liniştită şi sănătoasă de la ţară, precum şi un cost al vieţii mai scăzut.

    „Am identificat câteva categorii de oameni care ar face această tranziţie, freelancerii care pot lucra de oriunde, mai sunt cei care vor să se întoarcă în satul natal să îşi reînceapă viaţa, mai sunt şi câţiva din afara ţării care au început să revină în satele româneşti să reconstruiască. Familiile cu copii sunt cele mai doritoare de o astfel de schimbare, aceştia sunt oarecum în target, cei pe care i-am văzut noi ca fiind mai deschişi pentru a-şi alege tipul acesta de viaţă”, precizează Ştefania Cristescu.

    Dorinţa iniţiatorilor acestui proiect este mai întâi să vadă rezultate în Slătioara, ulterior mergând cu proiectul la nivel naţional. Octavian Viorel spune că urmează să se întâlnească cu Asociaţia Comunelor din România, care s-a arătat interesată de acest proiect, pentru a discuta un posibil parteneriat care îşi doreşte implementarea proiectului la nivel naţional.