BusinessMagazin

Tag: taxare

  • Decizia care ar putea duce la explozia preţurilor la ţigări

    În opinia reprezentanţilor OMS, creşterea taxelor duce la majorarea preţurilor şi, implicit, la reducerea consumului, ceea ce ar determina îndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

    “Autorităţile din domeniul sănătăţii publice nu sunt experţi fiscali. În plus, aceste recomandări au fost adoptate în grabă, în absenţa factorilor de decizie în materie de taxare, care ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce priveşte politicile fiscale”, a declarat Michiel Reerink, Global Regulatory Strategy Vice President, JTI.

    În opinia reprezentantului JTI, prin excluderea de la dezbateri a autorităţilor din domeniul fiscal, a publicului şi a presei, OMS dovedeşte lipsă de transparenţă, responsabilitate şi integritate. În plus, recomandările făcute încalcă dreptul statelor suverane de a-şi stabili politica de taxare.

    În procesul de elaborare a politicilor fiscale, trebuie luate în calcul evoluţia puterii de cumpărare, impactul creşterii preţurilor produselor din tutun în coşul zilnic de consum, consecinţele asupra comerţului ilegal, precum şi capacitatea autorităţilor de a combate contrabanda cu ţigarete. Experţi fiscali din toată lumea consideră că ignorarea factorilor menţionaţi poate duce la o creştere dramatică a pieţei negre, ceea ce determină implicit pierderi la bugetele de stat şi neîndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

    „În România, ponderea accizei în preţ este de circa 60%. Însă acciza se plăteşte şi pe TVA, prin excepţie de la regula conform căreia nu se aplică taxă la taxă. Prin urmare, incidenţa taxelor în preţul unui pachet de ţigarete, acciză şi TVA, este de circa 80%. O eventuală implementare a recomandării OMS ar duce la creşterea dramatică a nivelului de taxare şi, implicit, a preţurilor. Ceea ce ar însemna o majorare bruscă a contrabandei (aflată, conform studiilor companiei Novel Research, pe un trend ascendent, de la 14% în decembrie 2013 la 17% în iulie 2014) şi, implicit, scăderea veniturilor la bugetul de stat. Însă participanţii la întâlnirea de la Moscova consideră contrabanda o falsă problemă… Industria tutunului este cel de al doilea mare contribuabil la bugetul de stat şi unul dintre principalele sectoare exportatoare, contribuind pozitiv la balanţa de plăţi a României”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    În urmă cu doi ani, la conferinţa părţilor de la Seul, din Coreea, aceleaşi recomandări cu privire la taxare au fost întâmpinate cu o opoziţie puternică.

    JTI este membră a Grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. JTI comercializează mărci renumite pe plan internaţional, precum Winston, Mevius (Mild Seven) şi Camel. Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie of London, Glamour şi LD. Având sediul central la Geneva, Elveţia, JTI are 27.000 de angajaţi şi operaţiuni în 120 de ţări.

  • Şova: Greu de spus când vor fi taxate autostrăzile, discuţia este teoretică, sigur nu în 2014 – 2015

     “Este foarte greu de zis. Discuţia despre taxarea autostrăzilor deocamdată este o discuţie teoretică. Momentan nu vom avea. Cu siguranţă nu vom avea nici anul acesta, nici anul viitor, mi-e greu să evaluez pentru 2016. Ca să ai o autostradă taxată trebuie să ai în primul rând un coridor continuu, însă noi nu avem deocamdată coridor continuu nici de la Nădlac până la Sibiu. De asemenea, autostrada de la Nădlac la Sibiu este construită cu fonduri europene, deci va trebui să vedem exact în ce condiţii se pot pune taxe”, a spus ministrul, întrebat de presă despre momentul introducerii taxelor pe autostradă.

    Directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a declarat la finele lunii mai că taxarea pe autostrăzile Bucureşti-Piteşti (A1) şi Bucureşti-Constanţa (A2) ar putea fi introdusă din 2015, la începutul lucrărilor de reabilitare, sau din anul următor, după finalizarea acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxă pe autostrăzile A1 şi A2, după un program de reabilitare de 250 de milioane de euro . Guvernul face parteneriate public-private ca să administreze autostrăzi construite cu bani publici

     “Din toamnă putem vorbi de un parteneriat privat la sistemul de taxare, şi pe A1 şi pe A2. Timpul de reabilitare a autostrâzilor este estimată la un an. Deci de la anul va fi taxă şi pe A1 şi pe A2”, a declarat Neaga.

    ”După finalizarea procesului de reabilitare, care durează cam 7-8 luni, vom avea taxare pe A1 şi A2. Lucrările ar costa până în 250 mil. euro în total. Tradiţional, lucrările de reabilitare încep în primăvară”, a completat şeful CNADNR.

    Cele mai importante declaraţii făcute de Narcis Neaga:

    Implementarea unui nou sistem de taxare la podul de la Cernavodă face parte din proiectul de concesiune. Va fi efectuată de o entitate privată.

    Din toamnă putem vorbi de un parteneriat privat la sistemul de taxare, şi pe A1 şi pe A2. Timpul de reabilitare a autostrâzilor este estimată la un an. Deci de la anul va fi taxă şi pe A1 şi pe A2.

    În luna iunie semnăm contractul pentru Comarnic-Braşov. S-a găsit finanţare în mare parte pentru acest contract. Firma Vinci nu se retrage din acest proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNADNR are 6.009 angajaţi, peste jumătate este personal TESA. Inginerii, egali ca număr cu economiştii şi juriştii

     De asemenea, în cadrul CNADNR, personalul de conducere totalizează 1.072 de persoane (şef tură taxare, şef atelier, şef agenţie taxare, şef district, şef formaţie, şef sector, adjunct şef secţie, contabil şef secţie, şef birou, şef compartiment, şef serviciu, şef laborator, şef secţie, director adjunct, director economic, director comercial, director regional, director şi director general adjunct).

    La nivelul CNADNR sunt aprobate 6.094 de posturi, iar la sfârşitul anului trecut erau ocupate 6.009 dintre ele, rezultă dintr-un document oficial.

    Din cei 6.009 angajaţi ai companiei, 2.767 sunt muncitori şi 3.242 este personal TESA. Din numărul total de angajaţi TESA, 2.170 este personal de execuţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PDL a depus la Camera Deputaţilor moţiunea simplă “Taxarea până la capăt, USL te vrea sărac!”

     “Vă comunic că grupurile PDL şi PPDD vor depune moţiunea simplă «Taxarea până la capăt, USL te vrea sărac!». V-o predau domnule preşedinte de şedinţă”, a precizat Toader, după care a înaintat moţiunea preşedintelui de şedinţă ViViorel Hrebenciuc

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii, printre cei mai nemulţumiţi cetăţeni din Europa de Sud-Est privind taxele şi politicienii

     “Doar unul din zece români se declară mulţumit sau foarte mulţumit de sistemul de taxare (10,5%) sau de politicieni (8,2%). Nemulţumirea faţă de aceste două aspecte reprezintă un fenomen general în regiune. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte taxele, România ocupă penultimul loc, cu o medie semnificativ mai mică decât cea a regiunii (10,5% România faţă de 14,4% media regiunii)”, se arată într-un comunicat al Daedalus Millward Brown.

    Mai nemulţumiţi decât românii în ceea ce priveşte sistemul de taxare sunt doar sârbii (9,5%). La celălalt capăt al clasamentului, Slovacia (19,1%), Turcia (18,7%) şi Bulgaria (18,1%) au un număr de aproape două ori mai mare de cetăţeni mulţumiţi de acest aspect decât cei din România.

    “Datele au fost culese înainte de anunţurile privind majorarea taxelor în România, ceea ce amplifică semnificaţia acestor scoruri mici. Practic există o marjă foarte redusă de toleranţă a populaţiei faţă de noi creşteri de taxe”, a declarat Daniel Enescu, Managing Partner Daedalus Millward Brown.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, către investitori: România nu poate fi El Dorado pentru toată lumea. Avem cea mai mică taxare

     “O să mă văd cu dânşii, să-i conving”, a replicat Ponta.

    El a spus că taxa pe construcţiile speciale, criticată de Consiliul Investitorilor Străini, este aplicată în toată Europa.

    “Aşa e în toată Europa. Noi nu putem fi aici El Dorado pentru toată lumea. Dacă aşa se face în toată Europa? E vreo taxă care nu există în America sau în Europa? Avem cea mai mică taxare, cu excepţia Bulgariei. Iertaţi-mă, dar noi avem o responsabilitate faţă de cetăţenii acestei ţări. Ce să fac? Să le tai pensiile şi salariile? Să închid spitalele în continuare, cum s-a făcut în 2010? Cred că e greşit”, a spus Ponta.

    El a precizat că atât Consiliul Investitorilor Străini, cât şi Camera de Comerţ Româno-Americană au pledat pentru ca România să aibă un acord cu FMI şi Comisia Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful misiunii FMI: Reducerea CAS nu e bugetată pe 2014, ar trebui lărgită baza şi alte măsuri

     “Să nu uităm obiectivul principal. Guvernul s-a angajat să menţină un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB. Veniturile au fost mai slabe, iar la anul avem cheltuieli suplimenatre pentru salarii şi pensii şi alte investiţii, deci, în mod clar, pentru a acoperi aceste costuri trebuie să găseşti o cale de a prioritiza. Această reducere pentru a sprijini piaţa muncii era o parte, dar e prea devreme. Cred că momentul, timpul, nu era potrivit pentru a evalua toate acele efecte. În mod clar, se află pe agendă în continuare”, a răspuns Andrea Schaechter.

    Şeful misiunii FMI recunoaşte că România are o povară fiscală mare pe muncă şi autorităţile trebuie să reanalizeze sistemul, dar “cu mare grijă”, pentru a evita o gaură în buget.

    “În mod clar lărgirea bazei este un element care trebuie avut în vedere. Se analizează cu mare atenţie acest sistem, cât de mare este această povară (…) Am evidenţiat că acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero. În mod clar este o măsură care ar susţine economia românească (…) Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună, acest pachet poate fi convenit şi atunci se va putea implementa”, a adăugat Schaechter.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lufthansa decide să taxeze locurile pasagerilor în aeronave pe toate zborurile

    Din 26 noiembrie, pasagerii vor plăti pentru locurile lor o taxă de zece euro, cele aflate în apropierea ieşirilor de urgenţă urmând a costa 20 de euro pentru zborurile de scurt curier şi 60 de euro pentru cele pe distanţe lungi. Compania germană nu a precizat încă ce se va întâmpla în cazul zborurilor cu escală şi dacă pasagerii vor plăti o singură taxă sau câte una pentru fiecare zbor.

    Până în prezent doar companiile low-cost obişnuiau să practice astfel de metode.

    Pe piaţa locală, 1,3 milioane de pasageri au fost transportaţi de companiile din grupul Lufthansa anul trecut, în creştere cu 12% faţă 2011. Grupul Lufthansa operează în România 328 de zboruri pe săptămână, de la Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara şi acoperă destinaţii precum München, Frankfurt, Viena, Zürich, Düsseldorf şi Berlin.Austrian Airlines, compania membră a grupului german, a crescut semnificativ numărul de zboruri către şi dinspre Viena la zece pe zi, după ce a decis anul trecut întreruperea acordului comercial cu TAROM, sub care opera ruta respectivă. Divizia low-cost a Lufthansa, Germanwings, a avut mai puţin succes pe piaţa locală, după ce a renunţat la cursele către Berlin şi Stuttgart odată cu închiderea zborurilor de pe aeroportul Băneasa, păstrând doar cursele către Köln de pe Otopeni, închise la rândul lor din ianuarie 2013, după cum susţin oficialii aeroportului Henri Coandă.

    “SERVICII LA PREŢURI REZONABILE, ÎNSĂ NU IEFTINE”, este noul motto al operatorului aerian Lufthansa, adaptat unor strategii pe termen lung de combatere a creşterii preţului combustibililor, a tarifelor competitive lansate de operatorii low-cost sau a introducerii de noi taxe, cum ar fi cea anunţată recent de Uniunea Europeană în legătură cu emiterea de certificate verzi.

     

  • Franţa vrea reguli UE pentru taxarea companiilor americane de Internet cu activităţi în Europa

     Executivul de la Paris a cerut Comisiei Europene să prezinte până în primăvară propuneri pentru “stabilirea unui regim de taxe privind companiile din sectorul digital, care să asigure că profiturile obţinute pe piaţa europeană sunt taxate, iar veniturile distribuite statelor membre, legând baza de taxare cu locul în care a fost obţinut profitul”, se arată într-un document obţinut de cotidianul american  Wall Street Jornal.

    De asemenea, Franţa vrea să reglementeze principalele platforme de Internet şi conţinut digital – între care Google, Apple, Amazon şi Facebook. Noile reguli ar trebui să ajute la formarea unor concurenţi europeni pentru giganţii americani de Internet, a declarat ministrul Tehnologiei din Franţa, Fleur Pellerin.

    “Nu vrem să reglementăm Internetul. Vrem să reglementăm un număr restrâns de platforme de Internet, care în prezent blochează inovaţia. Situaţia actuală face dificilă formarea unor «campioni» europeni cu prezenţă globală”, a spus Pellerin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro