BusinessMagazin

Tag: taxa

  • Băncile au discutat cu Finanţele posibilitatea ca taxa pe active să se aplice semestrial. În forma actuală a OUG 114 taxa se aplică trimestrial

    Totodată, Ministerul de Finanţe ia în calcul excluderea din baza de calcul a taxei a titlurilor de stat, a creditelor acordate prin programele guvernamentale (precum Prima casă, Start-up Nation), dar şi a creditelor pentru IMM-uri. Unele surse din piaţă estimează că aceste excluderi ar determina o reducere de peste 30% a activelor la care se aplica taxa.
     
    În prezent titlurile de stat reprezintă circa 21% din activele băncilor, creditele acordate prin programele guvernamentale se apropie de 8% din active, în timp ce creditele acordate IMM-urilor pot ajunge la circa 16%, în funcţie de modul în care băncile definesc IMM-urile.
     

  • Poate face faţă o bancă mai mică taxei bancare? Idea::Bank are o rentabilitate a activelor sub nivelul taxei pentru bănci, de 0,5%

    „Sper ca, până la urmă, raţiunea să învingă în toată această situaţie (respectiv introducerea taxei pe activele băncilor prin OUG nr. 114/2018 – n.red.). Ca întreg sistemul, suntem la fel de afectaţi. Rentabilitatea activelor în cazul nostru este sub nivelul prognozat de taxe, dar zic că, până la urmă, vom găsi o soluţie, nu numai noi ca bancă, dar toată societatea şi la nivel guvernamental se vor lua soluţii care să nu ducă la astfel de situaţii (falimente ale unor bănci mai mici – n.red.)”, a declarat, marţi, Mioara Popescu, preşedintele executiv al Idea::Bank, în cadrul unui eveniment al băncii la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
     
    Idea::Bank avea active în valoare de 2,1 miliarde de lei, la finele anului trecut, fiind pe locul 22 în topul celor 34 de bănci din România.
     

  • Ce scenarii se discută pentru modificarea taxei bancare: Taxarea băncilor în funcţie de marjele de câştig sau calcularea ROBOR în funcţie de tranzacţii, nu de cotaţii

    Grupul de lucru tehnic format din reprezen­tanţii Ministerului Finanţelor şi ai BNR analizează mai multe scenarii pentru modificarea taxei bancare, printre care se regăsesc şi schimbarea modalităţii de calcul al ROBOR, în funcţie de tranzacţii, nu pe baza cotaţiilor ca în prezent, sau taxarea băncilor în funcţie de marjele de câştig -diferenţa dintre dobânzile la credite şi cele la depozite, după cum reiese din declaraţiile lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.
     
    La începutul săptămânii viitoare, în 18 februarie, grupul de lucru trebuie să prezinte în cadrul Comitetului Naţional pentru Supra­vegherea Macro­pru­denţială (CNSM) concluziile ana­lizei legate de taxa bancară, respectiv oportu­nitatea amendării modului de calcul al ROBOR.
     

  • Guvernul s-a răzgândit? Tăriceanu vrea să se renunţe la taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie. ”I-am explicat Vioricăi Dăncilă că această taxă afectează grav posibilităţile de dezvoltare”

    „Am discutat în prealabil cu doamna prim-ministru Viorica Dăncilă în legătură cu OUG 114 şi ceea ce vă spun dumneavoastră, i-am spus şi dumneaei, nu mă feresc să discutăm, avem un dialog foarte bun şi foarte sincer şi i-am împărtăşit îngrijorările mele, pentru că o parte din îngrijorările dumneavoastră sunt le-am preluam prin cei cu care am discutat până acum. I-am explicat că această taxă de 2% pe companiile din energie afectează grav posibilităţile de dezvoltare în continuare şi atingerea unor indicatori de performanţă, de profitabilitate, care sunt de aşteptat ca aceste companii. Şi doamna prim-ministru a consimţit că această taxă este excesivă şi trebuie să analizăm şi cel mai probabil o să renunţăm la această taxă de 2%”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, miercuri, la întrevederea cu reprezentanţi ai Centrului Român al Energiei de la Parlament.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Mugur Isărescu: Se doreşte „ruperea” taxei pe activele băncilor de indicele ROBOR

    Isărescu a menţionat, luni, la prezentarea „Raportului asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019, că se doreşte „ruperea în totalitate a taxei (n.red. – pe activele băncilor) de indicele ROBOR, care are alte scopuri”.
     
    Guvernatorul BNR a mai spus, că BNR şi reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) au format un grup de lucru la Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială (CNSM), pentru a discuta despre taxa pe activele băncilor, „ca să nu se mai interfereze domnul Vâlcov”, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă.
     

  • Unul dintre cele mai vizitate oraşe din lume vrea să taxeze turiştii care vin în concediu

    În anii ce vor urma, taxa ar putea să crească la 6 euro, respectiv chiar 10 euro în zilele cu trafic intens.
     
    Cei care aleg să se cazeze la hoteluri cu preţ redus (hostel) sunt exceptaţi de la plata acestei taxe. Oaspeţii hotelurilor tradiţionale plătesc deja o taxă locală pe perioada şederii.
     
    “Nu vrem să facem bani. Scopul este de a contribui financiar la administrarea şi curăţenia din oraşul istoric”, a declarat, luni, primarul Veneţiei.
     
    Proiectul de aplicare a acestei taxe trebuie să fie aprobat de consiliul local.
     

  • Darius Vâlcov pentru Bloomberg: Guvernul cere BNR să redefinească ROBOR pentru ca băncile să nu mai plătească taxa bancară. “Sper să obţinem o schimbare radicală a modului în care ROBOR este calculat, sau poate chiar o eliminare a acestuia”

    “Sper să obţinem o schimbare radicală a modului în care ROBOR este calculat sau poate chiar o eliminare a acestuia. O decizie va fi luată împreună cu banca centrală, care poate modifica regulile interne ale dobânzilor pe piaţa interbancară fără a avea nevoie de aprobarea Parlamentului”, a spus Darius Vâlcov într-un interviu telefonic acordat Bloomberg.
     
    Totodată el a afirmat că Guvernul nu este intersat de nivelul taxei sau de nivelul veniturile suplimentare generate de aceasta.
     
    “Vrem ca dobanzile pentru populatie să fie apropiate de cele ale celorlalţi europeni, să fie reduse la jumătate faţă de nivelul actual”, a completat Vâlcov. 
     
    Potrivit ordonanţei de urgenţă 114 adoptată la finele anului trecut, taxa pe activele băncilor este legată de evoluţia trimestrială a ROBOR şi creşte pe măsurăce aceastămedie seîndepărteazăde pragul de referinţăstabilit de Executiv la 2%, fiind cuprinsăîntre 0,1%şi 0,4%.Luând în calcul media trimestrială a ROBOR din T4 2018 nivelul taxei ajunge la 0,3%. Taxa se aplică trimestrial potrivit clarificărilor făcute de Darius Vâlcov, ceea ce înseamnă că rata anuală a taxei ajunge la 1,2%. Iniţial, bancherii credeau că taxa doar se plăteşte trimestrial. Ei aşteaptă ca modalitatea de taxare să fie clarificată în norme, dar odonanţa nu precizează că vor aparea astfel de norme de aplicare.
     

  • „Taxa pe lăcomie”, sesizată de PNL la Comisia Europeană

    Sursele citate au explicat că argumentele care vor fi prezentate Comisiei Europene se referă la faptul că OUG 114/2018 încalcă, în ansamblul ei, Tratatul european, libertatea economică, libera concurenţă, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a CEDO şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene referitoare la principiile previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale.

    Subiectul va figura şi pe ordinea de zi, spre abrobare, în şedinţa Biroului Executiv al PNL, care va avea loc luni la Parlament, de la ora 11.00, au precizat sursele menţionate.

    Pe 4 ianuarie, liberalii au solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională a României (CCR) referitor la ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern care prevede introducerea unor măsuri fiscale, printre care şi „taxa pe lăcomie” pentru bănci.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Un semn de întrebare: Ministerul Finanţelor nu a inclus veniturile din taxa bancară în bugetul pe 2019

    “Începând cu 1 ianuarie 2019, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018, s-a instituit taxa pe activele financiare ale instituţiilor de credit al cărei eventual impact nu a fost inclus in proiecţia de venituri bugetare.”, se specifică în proiectul de buget pe 2019.
     
    În schimb schimb figurează veniturile estimate a fi obţinute de la companiile de pariuri. “(…) proiecţia veniturilor bugetare include şi impactul generat de OUG 114/2018 prin: (i) creşterea taxării în domeniul jocurilor de noroc (0,5 mld lei) (…)”
     
    Taxa bancară este putenic criticată de bănci, iar luni, 4 februarie, este prevăzută o întâlnire la Comitetul de Macroprudenţialitate unde ar trebui să se discute taxa bancară si efectele OUG 114/ 2018 între guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi Eugen Teodorovici,  ministrul Finanţelor.
     
    Aparitia taxei bancare a dus la prăbuşirea bursei de la Bucureşti, acţiunile Băncii Transilvania scăzând cu 30%, iar ale BRD cu 20%.
     

  • Taxa bancară, PSD-ul şi întregul Guvern, desfiinţate de presa internaţională. „Dovedeşte perspective foarte limitate, până în pragul stupidităţii”

    În uiltimul deceniu, taxele bancare s-au răspândit gradual în ţările emergente din Europa. Ungaria a deschis drumul în 2010, când noul guvern Fidesz al lui Viktor Orban, a implementat o taxă pe activele din sector. Slovacia a introdus o astfel de taxă doi ani mai târziu, urmată de Polonia în 2016, scrie Lucy Fitzgeorge-Parker, editor senior în cadrul Euromoney pentru economiile emergente.

    Dacă aceste taxe sunt sau nu un răspuns justificat la greşelile din sector sau doar o justificare pentru încasările la buget, este o întrebare la care încearcă să răspundă atât economiştii cât şi jurnaliştii economici.

    Însă un lucru este clar, în timp ce taxele pe active pun stăpânire pe sectorul bancar, cea mai inadecvată fundamental este cea introdusă în România la data de 1 ianuarie, potrivit Euromoney.

    Lucy Fitzgeorge-Parker notează că noua taxă s-a născut din „minţile Partidului Social Democrat (PSD), partid care a arătat un entuziasm în creştere pentru mişcările populiste”, încă de când a câştigat alegerile parlamentare la sfârşitul anului 2016.

    La anunţarea acestei taxe în data de 18 decembrie, ca parte a unui pachet fiscal mai amplu care introduce taxe şi pentru companiile din energie şi din telecom, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici a numit-o „taxa pe lăcomie”.

    Teodorovici a susţinut atunci că băncile fac un profit mult prea ridicat şi menţin ratele dobânzilor la un nivel ridicat în mod intenţional.

    Pentru a contracara ceea ce susţine el că dovedeşte lăcomia băncilor, acestea urmează a fi taxate în funcţie de nivelul ROBOR – dobânda de pe piaţa interbancară locală.

    „Această retorică împotriva băncilor nu este ceva nou pentru PSD. Liderii partidului au lovit în bănci cu regularitate în ultimii doi ani”, scrie Euromoney.

    Ea explică modul în care creşterea ROBOR-ului este legată de creşterea inflaţiei – care a crescut datorită politicii de cheltuieli a guvernului PSD.

    Teodorovici a motivat „lăcomia” băncilor citând un raport al Autorităţii Bancare Europene care arată că băncile din România au avut un randament al profitului de 21% în prima jumătate a anului trecut, de trei ori peste media din UE.

    Euromoney notează că aceste cifre sunt neadevărate. Pentru început, cifra citată se aplică doar pentru primele trei bănci din sector, media pe ţară fiind de 15,7%.

    Mai important, perioada luată în calcul a reprezentat una ieşită din comun, irepetabilă, în ontextul în care băncile din România au ieşit în sfârşit din restructurările de după criză şi au reuşit să îşi reducă masiv nivelul provizioanelor.

    Între 2009 şi 2014 sectorul s-a chinuit să rămână pe linia de plutire, profiturile nefiind nici măcar în vizorul multor jucători din industrie.

    În 2015, randamentul la capital a început să îşi revină, însă băncile locale au anunţat că ţintesc un nivel de 12-13% drept obiectiv pe termen lung.

    Grupul austriac Erste a plătit 3,75 miliarde euro pentru BCR în 2005, liderul pieţei în topul după active, pentru ca mai apoi să încerce timp de un deceniu să gestioneze pierderile masive generate de deteriorare portofoliului achiziţionat, încât mare parte din creditele nesustenabile acordate companiilor erau către sectorul public.

    „Taxa bancară nu este doar nedreaptă, însă dovedeşte perspective foarte limitate, până în pragul stupidităţii. În ultimii ani, România a devenit o piaţă importantă pentru grupurile bancare regionale din Europa emergentă, datorită unui grad redus de incluziune financiară, combinat cu o creştere economică puternică. Dacă aceşti investitori vor fi fericiţi să aloce capital urgent către o ţară a cărei lideri nu au niciun interes aparent în susţinerea sectorului financiar, sau în a înţelege rolul acestuia în dezvoltarea economică, reprezintă o altă problemă”, scrie Lucy Fitzgeorge-Parker.