BusinessMagazin

Tag: TĂTARU

  • Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, despre redeschiderea restaurantelor: Avem regulile, ele trebuie adaptate şi respectate

    „Orice nouă măsură de relaxare se ia în context epidemiologic. Noi aveam în plan măsuri de relaxare inclusiv la 1 iulie. Suntem într-un moment în care, încă de joi, am iniţiat un grup de lucru, atât responsabilii INSP, Ministerului Sănătăţii, precum şi specialişti din HoReCa pentru a cădea de acord asupra unor reguli pe care noi, de altfel, le-am şi stabilit la redeschiderea teraselor, numai că o parte din parteneri respectă mai puţin aceste reguli. O dată cu stabilirea regulilor, care din punctul nostru de vedere există, trebuie doar adaptate la restaurante, mai e şi respectarea acestor reguli”, a declarat Nelu Tătaru.

    El a fost întrebat dacă restaurantele vor fi redeschise pe 9 iulie.

    „În măsura în care vom avea o concluzie în acest grup de lucru, vom aborda, tot în context epidemiologic, şi momentul redeschiderii restaurantelor. Noi vrem să fie cât mai repede”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

  • Tătaru: Putem revenit la viaţa „cvasi-normală” în iulie. Dacă va fi al 2-lea val, nu va fi ca primul

    Ne putem gândi să revenim la o viaţă „cvasi-normală” la sfârşitul lunii iulie – începutul lunii august şi la un al treilea val de relaxare din 15 iulie, spune ministrul Nelu Tătaru. Dacă va veni un al doilea val de infectări, nu va fi la fel ca primul, crede acesta. 

    Tătaru a spus la Digi24 că evaluarea primei etape de relaxare a arătat faptul că, respectând precauţiile, se poate trece la un nivel următor.

    „Dacă mergem pe acest ritm, ne putem gândi din 15 iulie la a treia etapă de relaxare. La sfârşitul lui iulie – începutul lui august putem să ajungem la o viaţă cvasi-normală”, a spus Tătaru, adăugând că există totuşi posibilitatea ca transmiterea virusului în comunitate să persiste pe parcursul acestei veri.

    Ministrul a vorbit despre un studiu de seroprevalenţă, care va arăta cât suntem de imunizaţi, câţi am trecut prin boală, dar şi ce previziuni sunt.

    Studiul vizează 29.019 subiecţi din toată ţara, pe 9 grupe de vârstă, din care pacienţii aleşi prin eşantion vor merge la 3 laboratoare pentru analize sau evaluarea perioadică, iar INSP va face, cu acordul lor, teste serologice.

    „Ne va spune câţi dintre noi am trecut prin boală şi previziuni pentru un viitor episod. Aşa putem previziona un eventual val 2”, a spus Tătaru.

    Întrebat dacă va veni un al doilea va la toamnă, ministrul a răspuns că în general o pandemie merge cu epidemii sezoniere 1 an sau 2.

    „Eu cred că al doilea val nu va mai fi ca acest prim val, dar trebuie să fim pregătiţi pentru orice”, a conchis Tătaru.

     

  • Testare naţională pentru Covid-19 de la 1 iunie, anunţată de ministrul Sănătăţii

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat că după 1 iunie va avea loc o testare naţională pentru Covid-19. Obiectivul acesteia va fi verificarea imunizării populaţiei şi a modului în care evoluează epidemia din ţara noastră.

    Testarea naţională ar urma să se facă în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, iar campania va lua în calcul focarele epidemice.

    “Noi avem o testare pe care o facem, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Sănătate Publică şi Centrul Naţional pentru Controlul Bolilor Transmisibile. Dar o să o facem cam la trei luni de la debutul pandemiei, pentru a evalua atât starea imunizării populaţiei cât şi cea a evoluţiei ulterioare. Va începe după 1 iunie. Noi trebuie să vedem când s-ar termină pandemia, sau prima etapă a ei. Fiindcă, deocamdată nu coborâm. Astăzi avem 331 de cazuri, dar în contextul în care ieri a fost sâmbătă şi testările sunt mai puţine”, a declarat Nelu Tătaru la Europa FM.

    Ministrul Sănătăţii a anunţat că testele ar putea fi serologice sau moleculare. Testele serologice au relevanţă în special post-epidemic, pentru evaluarea seroprevalenţei infecţiei în populaţia generală şi a infecţiilor asimptomatice, ca şi pentru evaluarea persistenţei imunităţii postinfecţie naturală. Testele moleculare sunt însă singurele care pot pune un diagnostic de precizie în ceea ce priveşte infectarea cu virusul SARS Cov-2.

  • Ministrul Sănătăţii verifică, luni, spitalele din Focşani şi Galaţi

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, va merge, luni, la Focşani şi Galaţi pentru a evalua situaţia unităţilor sanitare din aceste localităţi şi a pentru a decide măsurile necesare în aceste cazuri, anunţă Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    Conform sursei citate, la Galaţi, ministrul Sănătăţii va vizita, în prima etapă, Căminul de bătrâni „Sf. Ilie”, unde au fost înregistrate mai multe cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus şi chiar decese.

    Ministrul Sănătăţii a spus, duminică, faptul că este posibil ca la Focşani să fie desemnată o conducere militară. Nelu Tătaru a declarat că directorul Spitalului din Vrancea, Constantin Mândrilă, este confirmat cu noul coronavirus şi că acesta ar fi plecat cu toate documentele.

    „Dacă e să ne raportăm la tot oraşul, Spitalul Militar are 35 de cadre infectate, două cadre la ISU, un cadru la Jandarmerie, mai multe cadre la Poliţie, la nivelul Spitalului Judeţean managerul este confirmat pozitiv, a şi plecat din spital – că a plecat cu toată documentaţia şi ce mai avea prin birou este o problemă”, a spus Nelu Tătaru la Digi24 TV.

  • România se apropie de scenariul 4. Tătaru: Cei cu simptomatologie uşoară şi medie, trataţi acasă

    Luni sau marţi, România va depăşi numărul de 2.000 de persoane infectate cu SARS-Cov-2 şi va trece în scenariul 4. Anunţul a fost făcut de preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.

    România are deja peste 1.500 de persoane infectate cu SARS-Cov-2 , iar în condiţiile în care zilnic apar cel puţin 200 de cazuri, intrarea în scenariul 4 al pandemiei e o chestiune de zile.

    „Vrem să-i ducem la domiciliu pe cei cu simptomatologie uşoară şi medie. Tot la fel, propunem ca medicii care sunt asimptomatici, dar infectaţi cu coronavirus să poată să rămână în unităţile spitaliceşti, să trateze pacienţii de coronavirus. Avem mai multe facilităţi pe care să le cerem prin ordonanţă şi pentru unităţile sanitare, să se poată face angajări direct, fără concurs, să se poată mări organigramele la direcţiile de sănătate publică şi sanitare, sunt multe propuneri pe care fiecare minister le face şi din aceste propuneri , ele sunt făcute publice şi oficiale printr-o ordonanţă militară”, a spus ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, la Realitatea Plus .

    Alexandru Rafila a precizat că bolnavii infectaţi cu SARS-Cov-2 ar putea fi trataţi şi la hotelurile unde sunt carantinaţi sau în spaţii special amenajate, nu neapărat la domiciliu.

    „Probabil că luni sau marţi o să fim în această situaţie. Scenariul 4 presupune măsuri suplimentare care să nu aglomereze spitalele, presupune şi deja cred că săptămâna viitoare , la începutul săptămânii, va fi adoptată o hotărâre care să prevadă că cazurile uşoare se tratează acasă sau în alte condiţii de izolare, pentru că aceasta este politica care previne colmatarea spitalelor şi permite tratarea exclusvă a pacienţilor care au forme severe ale bolii în spital. Ar putea fi tratate acasă sau în spaţii amenajate, cum sunt hotelurile, sunt spaţii foarte bine amenajate acolo, personalul medical verifică periodic starea loc de sănătate, dacă se agravează sunt transferaţi la spital, dacă nu sunt doar monitorizaţi şi în momentul în care devin negative două teste consecutive pot să plece acasă”, a spus Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, la Digi 24.

    Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie nu exclude, în scenariul 4, închiderea unor oraşe sau localităţi.

    „Dacă există o creştere locală extrem de puternică a cazurilor, atunci trebuie să iei o măsură de genul acesta (să închizi oraşele -n.r.). Gândiţi-vă că şi în nordul Italiei au fost la început 12 localităţi care au fost practice închise astfel încât s-a redus circulaţia persoanelor la localităţile învecinate”, a mai spus Rafila.

  • Felix Tătaru, proprietarul GMP şi coordonatorul campaniillor lui Iohannis şi Băsescu, audiat la DNA. Omul de afaceri ar fi primit bani de la Elena Udrea

    Întrebat, la intrarea în sediul DNA, dacă va da declaraţii în dosarul “Gala Bute”, Felix Tătaru a spus că a primit un mesaj în care era anunţat să se prezinte pentru a fi audiat ca martor.

    Felix Tătaru a spus că îl cunoaşte pe Tudor Breazu, dar a precizat că niciodată nu a primt vreun ban şi nu a intermediat vreo dare de bani. El a arătat că se va lămuri despre ce este vorba după ce va discuta cu procurorii.

    Potrivit unor surse judiciare, numele lui Felix Tătaru, directorul agenţiei de publicitate GMP, unul dintre cei care au făcut strategia din campania electorală a lui Klaus Iohannis din 2014 şi, anterior, l-a ajutat pe Traian Băsescu să câştige alegerile prezidenţiale şi cele pentru Primăria Capitalei din 2000, ar apărea în documentele din dosarul “Gala Bute”, în care este arestată Elena Udrea.

    Conform unor informaţii apărute în presă, Ana Maria Topoliceanu ar fi arătat, în denunţul său, că sume de bani de la Elena Udrea ar fi ajuns şi la Felix Tătaru.

    Directorul agenţiei de publicitate GMP Felix Tătaru a fost consultant în peste 20 de campanii electorale, naţionale şi locale, numai pentru candidaţi şi partide de dreapta.

    În dosarul “Gala Bute”, Elena Udrea a fost arestată preventiv în 25 februarie, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a emis pe numele ei mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Decizia nu este definitivă, contestaţia Elenei Udrea urmând să se judece în 5 martie, tot la instanţa supremă.

    Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Totodată, instanţa a respins propunerea DNA în cazul Elenei Udrea în ce priveşte acuzaţiile de tentativă la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a mai stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul “Gala Bute”. În 23 februarie, Camera Deputaţilor a avizat ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP, în dosarul “Gala Bute”, după ce anchetatorii au .

    În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este inculpat şi el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. Senatorul PNL Ion Ariton (ales din partea PDL) este sub control judiciar până în aprilie, acesta fiind obligat să nu părăsească ţara şi să se prezinte la Poliţia Sibiu în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

    De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinute de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul “Gala Bute”.

    Elena Udrea a transmis recent pe Facebook, prin echipa de comunicare, că denunţurile împotriva sa în dosarul “Gala Bute” au fost făcute după ce Ana Maria Topoliceanu şi Gheorghe Nastasia au fost puşi sub acuzare.

    “Circuitul denunţurilor: • Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia. • După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu. • Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea. • Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus. • După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea. Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe”, se arată în postarea de pe contul de Facebook al Elenei Udrea.