BusinessMagazin

Tag: sustinere

  • Cum a reuşit o profesoară de engleză cu patru copii care era in concediului de maternitate să deschidă o companie cu 15.000 de angajaţi şi vânzări de 1 $ miliarde

    Din topul jucătorilor de pe piaţa de retail online din Rusia fac parte cel puţin cinci companii, iar majoritatea sunt susţinute de bănci sau de miliardari. Totuşi, lider de piaţă este o companie condusă de o mamă cu patru copii, care şi-a înfiinţat businessul în apartamentul său din Moscova în timpul concediului de maternitate.   “La început, am făcut totul singură, livrând pachetele la clienţi din cealaltă parte a Moscovei cu metroul sau autobuzul”, spune Tatyana Bakalchuk, director executiv al Wildberries, o companie cu 15.000 de angajaţi şi vânzări de 1 $ miliarde în 2017, în creştere cu 40% faţă de 2016.

    Bakalchuk, în vârstă de 42 de ani, a lansat Wildberries în 2004, ideea fiind de a crea un loc pentru oameni ca ea: mame cu buget redus şi cu timp de shopping limitat. A comandat haine în vrac de pe un catalog german prin poştă, a scanat fotografiile şi le-a postat pe site-ul ei. Clienţii săi nu au fost nevoiţi să plătească anticipat, iar antreprenoarea le-a livrat personal coletele. 

    Cu aproximativ 7% din piaţa de 14 miliarde de dolari, potrivit cercetătorului de piaţă Data Insight, Wildberries este cel mai mare retailer online din ţară. În timp ce alţi doi jucători, Alibaba Group Holding Ltd. şi Yandex.Market au vânzări mai mari, aceştia doar revând mărfurile pentru alte companii şi nu au propriul inventar. Amazon.com Inc. a rămas departe de Rusia din cauza tensiunilor politice şi a provocărilor logistice ale unei ţări cu 11 fusuri orare.

    Printre magazinele web din Rusia, Wildberries are cea mai eficientă logistică, precum şi o bază de clienţi loiali, a spus Fedor Virin, partener la Data Insight, citat de Bloomberg. Dar este auto-finanţat, făcându-l vulnerabil faţă de companii cu susţinere financiară mai robustă, cum ar fi AliExpress, care vinde în cea mai mare parte bunuri importate din China, M.video, controlată de miliardarul Mihail Gutseriev, şi Ozon.ru, susţinută de un alt miliardar, Vladimir Evtushenkov.

    În termen de un an de la lansarea Wildberries, Bakalchuk a început să angajeze curieri pentru a-şi livra bunurile. Apoi a închiriat spaţiu într-un institut de cercetare din apropiere pentru a-şi stoca grămezile de colete şi cutii, însă creşterea economică a companiei s-a dovedit a fi greu de gestionat. “De fiecare dată când ne-am mutat într-un depozit nou cu suficient spaţiu gol, am crezut că va fi suficient. Totuşi, câteva luni mai târziu, aveam nevoie de mai mult spaţiu.”

    O ameninţare timpurie a apărut în 2006, când compania de catalogare Bakalchuk cumpără de la căutat să intre pe piaţa rusă însăşi. Aceasta a determinat Bakalchuk să semneze tranzacţii direct cu mărci precum Tom Tailor, s.Oliver şi Adidas. Criza financiară din Rusia din 2008-2009 a contribuit la faptul că jucătorii străini au descărcat colecţii reduse prin Wildberries pe fondul scăderii rublei şi slăbirii cererii locale.

    Din anul 2014, Wildberries a adăugat în ofertă produse de frumuseţe, jucării şi aparate de uz casnic, cum ar fi cuptoare cu microunde şi mixere. Astăzi, compania vinde circa 10.000 de branduri, printre care Asics, Geox, L’Oréal şi Nike. Wildberries are “o largă audienţă, un know-how puternic şi o reţea de sortimente şi logistică foarte bune”, spune Claudio Cavicchioli, şeful companiei L’Oréal din Rusia, care a început să lucreze cu Bakalchuk în 2015.

    Wildberries face acum un pas puternic spre vânzarea telefoanelor mobile şi a altor dispozitive electronice, deşi hainele şi încălţămintele reprezintă în continuare aproximativ 70% din venituri. Compania are în jur de 150.000 de comenzi pe zi, operând peste 600 de camioane şi camionete în Rusia şi în mai multe ţări vecine, şi 1.700 de puncte de preluare, unde clienţii pot încerca hainele şi le pot returna dacă nu se potrivesc.

  • Ce planuri mai are Selgros: în prima parte a anului a înregistrat creşteri

    Retailerul de tip cash&carry Selgros va deschide în acest an un magazin nou la Baia Mare, urmând a ajunge astfel la o reţea de 23 de unităţi Compania a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 3,7 mld. lei, plus 2%, avansul fiind susţinut doar de consum dat fiind că nu a fost inaugurat niciun magazin nou.

    „În prima parte a anului, cifra de afaceri a înregistrat o creştere de aproximativ 8%. Aşa cum s-a întâmplat şi în ultimii ani, consumul, per ansamblu, a fost cel care a susţinut, în general, economia, şi în particular, piaţa de retail“, spun reprezentanţii Selgros Cash&Carry. Dacă ritmul de creştere din prima parte a anului se va menţine, cifra de afaceri a companiei se va apropia de 4 mld. lei în 2019, conform calculelor ZF.

    În cazul Selgros, creşterea businessului a fost susţinută, dincolo de creşterea consumului, de punerea la dispoziţia clienţilor a unei sortimentaţii variate de produse proaspete, precum şi de permanenta dezvoltare a mărcilor proprii şi a produselor speciale, în condiţiile în care alimentaţia sănătoasă, experimentarea de gusturi noi şi selectivitatea accentuată în alegeri îi caracterizează din ce în ce mai mult pe consumatori, explică oficialii companiei.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

     

  • Legea prin care copiii sunt obligaţi să întreţină părinţii a pierdut din susţinere

    Iniţiatorul proiectului de lege privind “Recunoştinţa între generaţii”, Dumitru Gherman, a declarat, pentru MEDIAFAX, că un parlamentar şi-a retras semnătura de pe actul normativ, fără să menţioneze cine este acesta. Gherman reclamă presiunea venită din spaţiul public şi faptul că instituţiile media “s-au inflamat”.

    “Proiectul de lege poate suferi amendamente. Au fost instituţii media care s-au inflamat prea tare pe o chestie care se vrea pozitivă pentru majoritatea românilor. A fost o stare de emoţie negativă pe o chestiune care se referea la un sistem echitabil de drepturi şi obligaţii pe linia de rude. Proiectul o să-şi urmeze un curs parlamentar legal”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dumitru Gherman.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miting de susţinere pentru „deţinutul politic” Liviu Dragnea, la Rahova: Mai multe persoane cer rejudecarea procesului

    „Judecătorii ÎCCJ anchetaţi ptr. abuz în serviciu”, „Dragnea deţinut politic”, „Cerem rejudecare proces Dragnea” sunt câteva dintre mesajele de pe pancartele pe care participanţii la mitingul de susţinere a fostului lider PSD le-au adus.

    Aceştia s-au strâns, joi, în faţa Penitenciarului Rahova, acolo unde este încarcerat Dragnea, pentru a-şi manifesta susţinerea faţă de acesta.

    „Să răspundă şi magistraţii pentru viaţa unui om care a intrat la răcoare. Să fie clar!”, a spus un participant la miting.

    Alt bărbat a spus: „Ne dorim să se pună legea pentru răspunderea magistraţilor. Dacă judecătorii CCR (N.r.- Dragnea a fost condamnat de magistraţii Înaltei Curţi) nu erau sub presiune, poate domnul Dragnea era în libertate”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miliardari din SUA susţin introducerea unei taxe pe activele persoanelor foarte bogate

    Unii dintre cei mai bogaţi americani au publicat luni o scrisoare deschisă în care pledează pentru introducerea unui impozit “moderat” asupra activelor celor mai bogaţi 0,1% dintre cetăţenii SUA. Scrisoarea le este adresată candidaţilor în scrutinul prezidenţial din anul 2020.

    “America are o responsabilitate morală, etică şi economică de a taxa mai mult averile noastre. O taxă impusă bogaţilor ar contribui la abordarea crizei climatice, ar îmbunăţi starea economiei, ar îmbunătăţi rezultatele în sistemul de sănătate, ar crea oportunităţi egale şi ar consolida libertăţile democratice”, afirmă miliardarii în scrisoarea postată pe site-ul Medium.com.

    “Sondajele de opinie arată că introducerea unui impozit asupra celor mai bogaţi americani se bucură de susţinerea celor mai mulţi americani – republicani, independenţi şi democraţi”, precizează oamenii de afaceri, afirmând că li se adresează “candidaţilor la funcţia de preşedinte” al SUA, “indiferent că sunt republicani sau democraţi”, pentru a susţine “o taxă moderată asupra averilor bogaţilor”.

    Autorii scrisorii afirmă că introducerea unei taxe pe averile bogaţilor ar reprezenta “un instrument puternic pentru rezolvarea crizei climatice”, ar fi “un instrument puternic pentru o mai mare creştere economică şi pentru succes”, ar contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor SUA şi ar fi “corectă”.

    “O taxă pe activele bogaţilor consolidează libertăţile din SUA şi democraţia. Taxa ar reduce amplificarea concentrării avuţiei, lucru care subminează stabilitatea şi integritatea republicii noastre. O astfel de taxă este patriotică. În republica noastră, este o datorie patriotică a tuturor americanilor să contribuie cum pot la succesul ţării”, subliniază autorii scrisorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au reuşit doi tineri să îi convingă pe români să cumpere sute de perechi de ochelari care costă peste 3.000 de lei

    Acesta este pariul făcut de gigantul japonez Hoya împreună cu compania Materialise din Belgia, care testează piaţa de optică din întreaga lume, inclusiv în România, cu un brand de ochelari ale căror rame sunt printate 3D în funcţie de fizionomia pacientului, care permite ca lentilele să fie personalizate şi optimizate în funcţie de recomandările medicilor oftalmologi.

    „Yuniku reprezintă un salt tehnologic în industria optică, deoarece transformă modul în care se prescriu lentilele. În mod tradiţional, rama selectată şi poziţia sa de purtare erau un dat. Designul lentilei nu putea fi optimizat şi personalizat din cauza limitelor impuse de aceste elemente, cu efecte potenţial adverse asupra vederii, fiind vorba de o abordare centrată pe ramă. Yuniku, dimpotrivă, foloseşte o abordare centrată pe vedere”, spune Simona Ivan, director de marketing în cadrul Hoya Lens România – reprezentanţa locală a gigantului japonez Hoya Vision Care, lider mondial de peste 60 de ani pe piaţa lentilelor pentru ochelari.

    Personalizarea diferitelor obiecte şi servicii este acum o tendinţă la nivel global, care a dat naştere unei serii de businessuri de nişă care nu se mai axează pe volume, ci pe furnizarea unor produse şi servicii create în funcţie de preferinţele, nevoile şi trăsăturile unice ale clienţilor. Astfel, dacă iniţial se puteau personaliza doar produse de fashion şi cosmetice precum pantofi, haine şi parfumuri, acum tehnologia permite inclusiv personalizarea unor produse care corectează diferite afecţiuni ale consumatorilor.
    Materialise şi Hoya Vision Care au dezvoltat conceptul Yuniku în 2016, pornind de la ideea că fiecare pacient este unic atât în ceea ce priveşte nevoile sale de ordin vizual, cât şi funcţional sau stilistic. Ca atare, cele două companii au lansat atunci prima gamă de ochelari din lume proiectaţi 3D care îmbunătăţesc calitatea vederii pacienţilor şi care până în prezent s-au vândut în peste 5.000 de exemplare în 15 ţări din Europa, inclusiv în România. Pe piaţa locală s-au vândut în circa 2 ani peste 500 de perechi de ochelari sub brandul Yuniku, preţul pornind de la 3.000 de lei.


    Cum se desfăşoară însă procesul de personalizare a ochelarilor Yuniku? „Întregul proces este digital şi este condus de specialist (optician) în interacţiunea cu clientul. Scanarea corectă a clientului cu tehnologie 3D, în magazin, îi permite specialistului să observe felul cum diferiţi parametri pot fi ajustaţi pentru a crea ochelarii potriviţi. Tehnologia Yuniku ia în considerare trăsăturile faciale şi cerinţele vizuale ale clientului şi calculează poziţia de purtare ideală, pentru o performanţă vizuală optimă”, a explicat Simona Ivan.
    Concret, în toate magazinele de optică care comercializează brandul Yuniku există un aparat prin intermediul căruia se scanează trăsăturile faciale ale pacientului în vederea configurării optime a ochelarilor de vedere. Astfel, odată scanată faţa şi introduse datele şi dioptriile pacientului, softul calculează poziţia de purtare ideală pentru o performanţă vizuală optimă. Apoi clientul îşi poate alege ramele dorite din simularea de pe calculator sau probându-le în magazinul de optică. Odată ales şi modelul de ramă, comanda este trimisă online către fabricile Hoya şi atelierul Materialise, iar ochelarii sunt trimişi în circa două săptămâni.
    „Ramele sunt printate cu ajutorul tehnologiei 3D, pornind de la parametrii individuali ai pacientului. Astfel, ochelarii sunt realizaţi în întregime personalizat, pentru fiecare pacient în parte, rama potrivindu-se perfect fizionomiei şi nevoilor medicale ale fiecăruia, fără să mai alunece de pe nas, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori cu ochelarii obişnuiţi”, a punctat directorul de marketing al Hoya Lens România. Reprezentanţa locală a companiei japoneze a fost deschisă în urmă cu şase ani, iar anul trecut a avut afaceri de 29,4 milioane lei, în creştere cu peste 20% faţă de 2017. Hoya Lens România a demarat procedurile de introducere a brandului Yuniku pe piaţa locală din 2016, însă vânzările au început din 2017, ochelarii croiţi 3D regăsindu-se în prezent în 16 magazine de optică din România. Primul lanţ de magazine de optică în care au fost comercializaţi ochelarii de vedere Yuniku a fost Optica Vedere din Bucureşti, un business cu o vechime de 20 de ani pe piaţa locală de profil.


    „Conceptul nostru de optică a fost încă de la început acela de a pune la dispoziţia publicului inovaţia. Yuniku utilizează tehnologia avansată atât la nivel de lentilă, cât şi de rame. Acest produs aduce un beneficiu esenţial celor cu dioptrii mari, purtătorilor de lentile progresive, celor care au asimetrii ale ochilor sau urechilor, dar şi purtătorilor cu deviaţii de sept sau alte deformări nazale. Ne-am asumat din start faptul că vor exista bariere ale informaţiei, bariere de preţ şi poate o reticenţă la nou a unora, motiv pentru care ne-am implicat masiv în a comunica existenţa şi în România a unei asemenea soluţii revoluţionare, avantajele produsului şi beneficiile aduse celor care au nevoie de soluţii pe care nu le aveau 100% înainte de apariţia Yuniku”, a explicat Robert Manta, manager magazin în cadrul Optica Vedere.

    În ceea ce priveşte preţul, el spune: „De fapt, în acesta din urmă stă realitatea a ceea ce trebuie să cumpărăm când vine vorba de sănătatea noastră sau a celor dragi nouă. Materialele de calitate, precum şi tehnologiile cele mai avansate în realizarea lentilelor şi a ramelor au costuri pe măsură, raportate la ceea ce «ştiu ele să facă», la performanţele acestora.
    Prin urmare credem că piaţa are încă multă nevoie de informare şi educare înainte de a lua decizia corectă de achiziţie, de a discerne între adevăr şi mesajele false privitoare la reduceri masive, beneficii substanţiale ale anumitor tipuri de produse şi nu numai”.
    În aceste condiţii, pentru ca pacienţii din România să înţeleagă şi să asimileze soluţia inovatoare oferită de Yuniku va fi nevoie de circa doi ani, potrivit estimărilor specialiştilor Optica Vedere. Această perioadă depinde însă totodată şi de eforturile celorlalţi din branşă de a comunica această nouă tehnologie către public. „Feedbackul clienţilor este extraordinar şi credem că atunci când există probleme medicale reale, nevoia pentru soluţii performante va determina oamenii să fie mai deschişi pentru a-şi creşte calitatea vieţii”, a precizat Robert Manta.

    Optica Vedere s-a implicat în promovarea brandului Yuniku prin publicarea de articole informative, organizarea de evenimente, oferirea de scanări gratuite plus popularizarea experienţelor purtătorilor de ochelari Yuniku. „Numărul clienţilor Yuniku creşte în fiecare lună. Ne-am implicat activ în promovarea acestui produs întrucât credem cu tărie în el.”
    Lanţul de magazine Optica Vedere a fost lansat luna trecută în premieră pe plan local. Circa 70% din businessul Optica Vedere sunt generate de vânzările ochelarilor de vedere, în timp ce 25% provin din comercializarea ochelarilor de soare, iar restul din vânzarea lentilelor de contact.


    „Anul 2018 a fost un an bun din punctul de vedere al creşterii, însă credem în reinvestiţii pentru a atinge performanţa adevărată, atât în spaţii pentru a oferi confort clienţilor, cât şi în aparatură de ultimă generaţie pentru consultaţii. În aceeaşi măsură, echipa noastră trebuie să se ridice la cele mai înalte aşteptări, de aceea, aceştia trec periodic prin traininguri care asigură profesionalismul zilnic. Ne ocupăm de investiţii inclusiv în comunicare pentru public, în acea educare despre care vorbeaţi cu privire la afecţiunile oftalmologice, soluţii şi produse pentru ca viitorii noştri clienţi să ia o decizie corectă şi informată atunci când investesc în sănătatea ochilor lor.” Pentru anul acesta, lanţul de magazine Optica Vedere mizează pe o creştere de 15% a businessului, o ţintă realizabilă în context politic şi economic. „Reinvestiţia, de altfel, este cheia unei dezvoltări reale şi a unei permanenţe în timp, iar factorul uman este esenţial.”

  • Benjamin Netanyahu susţine că soţia sa, găsită vinovată de corupţie, a fost victima unei “vânători dizgraţioase”

    Sara Netanyahu, soţia premierului israelian, Benjamin Netanyahu, a recunoscut că a utilizat fonduri publice în mod abuziv şi a fost condamnată, însă nu va merge la închisoare, deoarece a semnat o înţelegere cu procurorii, urmând să returneze statului 15.000 de dolari.

    Soţia premierului a fost acuzată că ar fi cheltuit aproape 100.000 de dolari din fonduri publice pentru servicii de catering, declarând în mod fals că la reşedinţa premierului ţării nu există bucătari. Procurorii au pus-o sub urmărire penală anul trecut pentru fraudă şi abuz de încredere, însă procurorii au renunţat la acuzaţia de fraudă după ce aceasta şi-a recunoscut faptele.

    La scurt timp după condamnarea soţiei sale, Benjamin Netanyahu a spus că “vânătoarea dizgraţioasă lungă de patru ani în legătură cu mici meniuri împachetate” a luat sfârşit, susţinând că “această vânătoare a costat contribuabilii milioane”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Robbie Williams va susţine un concert la Untold

    Directorul general al Untold, Bogdan Buta, a declarat, luni, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că festivalul îşi propune să ofere o lume magică despre unitate şi să aducă un spectru special de artişti, pentru a avea o diversitate foarte mare.

    „E timpul să mai împărtăşim din surprizele acestui an, de la partea creativă. În acest an facem o recapitulare a ceea ce am făcut anii trecuţi, vom avea îmbunătăţiri în zona de producţie, scena principală va fi monumentală, cu o producţie dintre cele mai mari din lume. Am pregătit show-uri suprize, Armin van Buuren va pregăti un show special, unic creat special pentru Untold, la fel şi Martin Garrix. Untold îşi propune să ofere o lume magică despre unitate, ne dorim un spectru special de artişti, să avem o diversitate foarte mare, iar în acest an reuşim să dezvoltăm diversitatea şi să oferim un cadou special pentru fanii Untold şi să îl aducem la Cluj pe cel mai tare entertainer al vremurilor noastre, artistul care a intrat în Cartea Recordurilor cu 1,6 milioane de bilete vândute înt-o singură zi – Robbie Williams. Este un cadou pentru cei care au avut încredere în noi. Acesta va veni cu o echipă de peste 100 de persoane, 50 doar fi pe scenă, va fi un show impresionant”, a spus Buta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costum de vară

    Cei din domeniu susţin că un costum alcătuit dintr-o haină mai largă şi o pereche de pantaloni scurţi lejeri este suficient de sobru atunci când situaţia o cere, dar şi comod, fiind prezentate diverse opţiuni, fie cu accente metalizate ca la Armani, fie în culori văratice de către House of Holland sau Off-White.

  • Opinie Nikolaus Franke: cine sunt antreprenorii din Westeros şi cum poate fi asemănat acesta cu Silicon Valley

    Nikolaus Franke este profesor la WU Executive Academy; El susţine cursurile de antreprenoriat şi inovaţie în cadrul programului de Executive MBA organizat de WU la Bucureşti.

    Scriitorul George R.R. Martin şi producătorii serialului au creat un univers fantastic pentru povestea lor complexă. Un univers care este condus de legile naturii (cum ar fi ierni neobişnuite), care are propria geografie (ilustrată de hărţi), propria istorie, tehnologie, cultură, religie şi propriile sisteme sociale. În Westeros, inovaţia reprezintă un fenomen prea puţin luat în seamă. Prin urmare, nu este nicio surpriză faptul că progresul şi prosperitatea societăţii întâmpină probleme. În doar două domenii însă putem observa rezultate concrete ale unei gândiri inovatoare.

    1. Arme şi tehnologie militară

    În primul rând, există o diversitate de arme şi tehnologii militare, cumva de la sine înţeles, având în vedere că vorbim despre o lume caracterizată de războaie şi bătălii. Principiul dominant al inovaţiei este unul modern: inovaţia este generată şi se dezvoltă prin utilizatorii săi, nu prin companii specializate care obţin beneficii financiare din scalarea businessurilor şi a produselor. Exemple de inovaţii care respectă acest principiu sunt: utilizarea focului în bătălia de la Blackwater sau pentru distrugerea Septului (de către „utilizatorii” Tyrion şi Cersei), identificarea sticlei dragonului ca o unealtă eficientă împotriva armatei de White Walkeri sau arcul gigantic al lui Qyburn, care poate fi folosit împotriva dragonilor. Aceste instrumente inovative au apărut din nevoia practică a oamenilor de a folosi tehnologii diferite faţă de cele folosite pe scară largă. La finalul sezonului 7, The Night King/Regele Nopţii dezvoltă ceea ce este în mod cert cea mai radicală inovaţie: distrugerea Marelui Zid de către un dragon modificat genetic.

    Cu toate acestea, reticenţa la inovaţie este, de asemenea, evidentă în ceea ce priveşte tehnologia militară. Cele mai multe arme sunt, aparent, mai vechi de 100 sau chiar 1.000 de ani. Săbiile centenare făcute din oţel valyrian sunt considerate opere de artă. În calitate de observatori neutri, nu ne putem abţine să nu ne întrebăm de ce actorii nu investesc mai multă energie mentală pentru a crea noi arme, având în vedere că sunt atât de interesaţi de această categorie de produse. O inovaţie care este de la sine înţeleasă ar consta în amestecul de dragoni şi foc sălbatic pentru a crea o bombă cu capacitate mare de distrugere. Focul a fost deja descoperit şi catalogat drept o modalitate eficientă de luptă împotriva armatei morţilor. Altă idee inovatoare ar fi folosirea sticlei dragonilor pentru fabricarea unor gloanţe, care ar putea fi o armă foarte bună împotriva inamicului principal. Dar ce fac producătorii de arme? În loc să depună efort în direcţia unei strategii care se bazează pe lupta de la distanţă, ei construiesc topoare din sticla dragonului. Aparent, nu beneficiază de destule resurse pentru a face astfel de combinaţii.

    Trebuie să notăm şi faptul că, desigur, aceste inovaţii în tehnologia armelor pot, în cel mai bun caz, să aducă beneficii pentru prosperitatea societăţii (de exemplu, pentru asigurarea păcii sau eliminarea ameninţărilor externe, cum ar fi invazia armatei de White Walkeri). În principal, totuşi, ei sunt caracterizaţi de distrugere şi anihilare – opusul progresului.

    2. Inovaţii sociale

    Rebeliunea de care dă dovadă Robert ameninţă dinastia la putere şi poate fi considerat un disruption factor. Dar, după asasinarea lui în primul sezon, putem considera că puterea tradiţională s-a reinstaurat. Inovaţiile sociale aduse de Daenerys Targaryen par a fi mai durabile. Aceasta are succes în eradicarea sclaviei în Essos şi este prima femeie lider care aspiră la Tronul de Fier. Este interesant de observat faptul că ultima din aceste ultime inovaţii, emanciparea, se răspândeşte imediat: Cersei este un „fast follower“, iar Arya, Brienne, Sansa, Asha şi Viperele urmează, de asemenea, trendul setat de ea şi sparg stereotipurile de gen în Westeros pe parcursul seriei.

    Ce altceva putem observa în termeni de inovare? Nu multe. Şaua şi scaunul cu rotile al lui Bran, dar şi liftul de la Zid sunt inovaţii ale utilizatorului. Nu primim multe informaţii despre sistemele sale, ceea ce este interesant dacă privim totul dintr-o perspectivă tehnologică.

    Problema nu este nici lipsa fondurilor, nici a antreprenorilor

    Întrebarea este, atunci: de ce nu avem mai multe inovaţii? Motivul nu ţine de lipsa banilor. Sistemul Băncii de Fier din Braavos tine sub control fondurile din Westeros. Nu este vorba nici despre lipsa spiritului de antreprenoriat. Multe dintre personajele cheie au potenţial în acest sens. Tyrion, Tywin, Varis, Samwell, Missandei şi Littlefinger se arată personaje inteligente şi cu potenţial. Există şi asertivitate antreprenorială. Cersei, Daenerys, Stannis şi mulţi alţii nu se joacă atunci când vine vorba de consolidarea şi extinderea propriilor puteri. Cu greu s-ar împiedica de nişte principii etice în drumul lor. Evenimente ca Nunta Roşie sau Bătălia Bastarzilor pot fi privite ca nişte manevre inteligente. Alianţe neobişnuite se formează pe parcursul serialului. Faptul că diferitele triburi de wildlings cooperează reprezintă o dovadă a abilităţii lui Mance Rayder în afaceri. Antreprenorul Jon Snow face o treabă bună şi reuşeşte să-i facă pe cei din Westeros şi pe wildlings să colaboreze.

    Iar în ceea ce priveşte dorinţa lui de a crea cea mai complexă alianţă de până acum, pactul împotriva Regelui Nopţii şi a armatei sale, poate fi descrisă ca un elevator pitch. Prezentarea lui Wight o face pe Cersei, care nu este oricum deschisă la cooperare, să ezite pentru un minut. Asta demonstrează că exemplele din realitate sunt întotdeauna convigătoare. Motto-ul „Un Lannister îşi plăteşte mereu datoriile” vine să demonstreze înţelegerea intuitivă a strategiei „ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”, o strategie clasică din teoria jocurilor. Agilitatea Aryei în schimb reprezintă un start-up flexibil şi neconvenţional care aduce avantaje jucătorilor.

    Pământul din ecosistemul inovativ Westerosian este arid

    Problema nu este cauzată, cum am mai spus, nici de lipsa fondurilor, nici de lipsa spiritului antreprenorial. Atunci, care este cauza? Doi factori ar putea explica lipsa inovaţiei.

    ● Pentru început, nu există instituţii care să suţină spiritul inovativ. Universităţi, instituţii de research sau de educaţie – care reprezintă epicentrul cultivării gândirii inovative – sunt complet subdezvoltate. Cel mai frecvent tip de educaţie promovează utilizarea armelor (cu accent pe practică). În schimb, cititul este o abilitate pe care oamenii din Westeros o învaţă singuri (de exemplu Davos Seaworth şi Gilly). Oraşul Vechi pare că este singurul loc unde se pune accent pe cercetare şi pe activităţi de dezvoltare. Un număr mare de cercetători lucrează acolo. Dar la fel ca Banca de Fier, care lasă de dorit în ceea ce priveşte preocuparea faţă de client, şi Oraşul Vechi se comportă ca un monopol. În absenţa competiţiei, acesta acţionează pentru nevoile proprii. Au fost create bariere uriaşe care trebuie să fie trecute de toţi cei care aspiră la un loc aici, iar tot procesul se desfăşoară într-o manieră birocratică. Qyburn, un inventator fără scrupule, este detronat, iar pragmaticul Samwell îl poate vindeca pe Jorah Mormont doar prin încălcarea regulilor conservatoare ale Oraşului Vechi. Comunicarea şi informaţia joacă un rol important în ceea ce priveşte lipsa inovaţiei. Domeniul tehnologiei poate fi mult îmbunătăţit; se spune că nici măcar presa scrisă nu fusese încă inventată. Mesajele sunt trimise prin intermediul unor mijloace rudimentare şi singurele domenii care par a fi înregistrat o dezvoltare sunt cele care ţin de serviciile secrete şi producţia otrăvii.

    ● Există posibilitatea unei legături cauzale între lipsa unui ecosistem inovativ în Westeros şi un al doilea factor – structura socială. Sistemul de clase sociale este cel mai nefavorabil în ceea ce priveşte inovaţia. Nu este bazat pe performanţă sau pe sisteme de piaţă, ci pe principiul eredităţii. Prin urmare, nu este nicio surpriză pentru nimeni faptul că toţi conducătorii aspiră aproape exclusiv la putere şi nu la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor pe care îi conduc. Războaiele frecvente au drept consecinţe distrugerea infrastructurii, fiind un impediment în construirea unor instituţii care să promoveze spiritul inovativ. Structura iraţională a lumii este sabotorul dezvoltării. Judecarea prin supunerea la tortură, fatalismul şi ocultismul sunt caracteristici care fac din Westeros un loc unde iluminarea nu a ajuns. Într-un fel, acest lucru este de înţeles, deoarece într-o lume cu umbre mortale, morţi care învie şi dragoni zburători, este destul de greu să fii raţional.

    Luând în considerare cele explicate mai sus, rămâne doar să sperăm că antreprenori sociali ca Daenerys, Jon Snow şi Tyrion vor avea succes în pregătirea terenului pentru mai multe inovaţii, care să aducă progres, prosperitate şi pace oamenilor din Westeros. În acest context, sunt mai mult decât bucuros să le ofer ideile mele inovative de arme (gloanţele din sticla dragonului şi bomba distrugătoare a dragonilor de foc) fără a cere drepturi de autor.