Lidl anunţă clienţii care au cumpărat nucă de cocos deshidratată, ambalată în pungi de 200 de grame, să aducă marfa înapoi, potrivit informaţiilor de pe site-ul lanţului de magazine.
Producătorul NU exclude posibilitatea ca lotul, cu termen de valabilitate 10 decembrie 2016, să fie contaminată cu salmonella.
Clienţii îşi vor primi banii înapoi chiar şi fără bonul fiscal.
Într-un interviu pentru RTBF, Mohamed Abdeslam îi cere fratelui său Saleh să se predea “pentru a putea oferi răspunsuri familiei sale, dar şi oamenilor şi familiilor victimelor. Preferăm să-l vedem la închisoare decât într-un cimitir”.
Mohamed este cuprins de tristeţe şi de furie faţă de celălalt frate al său, Brahim, care şi-a detonat vesta cu explozibili la un restaurant de pe bulevardul Voltaire din Paris, pe 13 noiembrie.
Convins că fraţii săi au fost mai degrabă manipulaţi decât radicalizaţi, Mohamed speră că Salah s-a răzgândit în ultima clipă şi nu a participat la atentatele de la Paris, soldate în total cu 130 de morţi.
“Salah este foarte inteligent. În ultima clipă a decis să se întoarcă din drum. El a văzut că ceva nu corespunde cu ceea ce aştepta şi s-a răzgândit. Amintesc că la ora actuală, nu ştim dacă el chiar a ucis, dacă era la locul” atentatelor. “Predă-te!”, îi transmite el fratelui său.
Mohamed Abdeslam afirmă că nu a văzut niciun semn la fraţii săi şi nu a ştiut nicio clipă ce se întâmpla. “Mi-am văzut fraţii cu 2-3 zile înainte să plece. Nu era niciun semn. Nu a existat adio, la revedere”. Bărbatul povesteşte că a aflat de la mama sa că cei doi fraţi “au plecat într-o călătorie de iarnă, la schi”.
Salah era urmărit de Securitate, iar Brahim încercase să plece în Siria, dar Mohamed susţine că nu a ştiut nimic. “În urmă cu şase luni, am văzut o schimbare în comportamentul lor. Dar faptul că trăiau mai sănătos, se rugau, nu mai consumau alcool, mergeau la moschee din când în când nu este neapărat un semn de radicalizare”, conchide el.
Salah Abdeslam este căutat în continuare de autorităţi, fiind bănuit că a plecat în Belgia a doua zi după atentate, cu ajutorul a doi bărbaţi, Hamza Attou şi Mohammed Amri, arestaţi la 14 noiembrie în localitatea Molenbeek, din Regiunea Bruxelles, şi inculpaţi.
Potrivit unor surse, Salah Abdeslam s-ar afla în Regiunea Bruxelles şi ar încerca să fugă în Siria. Abdeslam ar avea o geacă largă, sub care ar ascunde o centură cu explozibili, fiind pregătit să comită un atac sinucigaş, i-a spus avocatei sale unul dintre bărbaţii care l-au ajutat să vină în Belgia.
Avocata Carine Couquelet a declarat la televiziunea belgiană că această informaţie ridică semne de întrebare, inclusiv posibilitatea ca Salah Abdeslam să fi ezitat să-şi detoneze centura explozivă la Paris, aşa cum a făcut fratele său Brahim.
Prieteni ai lui Abdeslam au declarat pentru ABC News că au vorbit cu el pe Skype şi le-a spus că se ascunde la Bruxelles şi încearcă cu disperare să ajungă în Siria.
Aceştia au precizat că suspectul este prins la mijloc, între autorităţile europene care îl caută şi membrii grupării Stat Islamic, care îl “urmăresc”, nemulţumiţi că nu şi-a detonat centura cu explozibili.
Potrivit presei belgiene, poliţia din Bruxelles a fost în alertă joi seara, în urma unor informaţii obţinute de serviciile secrete conform cărora Salah Abdeslam ar fi fost văzut la Anderlecht, o localitate din Regiunea Capitalei Bruxelles.
Biroul Federal pentru Investigaţii din SUA a pus la dispoziţie o recompensă de un milion de dolari (890.000 euro) pentru arestarea unui hacker român despre care există informaţii că s-ar ascunde în România, suspectul fiind pe locul doi în topul persoanelor căutate de FBI pentru astfel de infracţiuni.
Autorităţile federale americane promit recompense totale de 4,2 milioane de dolari pentru cei mai periculoşi cinci infractori cibernetici.
Cel mai căutat hacker este Evgheni Mihailovici Bogacev, un cetăţean rus pentru care FBI ar oferi trei milioane de dolari, scrie Mediafax.
Nicolae Popescu se află pe locul doi în topul celor mai căutaţi hackeri online, relatează blogul cotidianului The Washington Post. Românul este acuzat că a păcălit clienţi pe site-uri de vânzări auto, unde posta anunţuri cu maşini care nici măcar nu existau în realitate. Românul şi complicii săi ar fi obţinut prin această metodă infracţională venituri de trei milioane de dolari.
FBI suspectează că Nicolae Popescu se ascunde în România, oferind pentru capturarea lui o recompensă de un milion de dolari.
Yassin Salhi, în vârstă de 35 de ani, a fost arestat vineri dimineaţă la uzina Air Products, după ce a provocat o explozie intrând cu maşina într-o zonă în care se aflau lichide inflamabile, potrivit procurorilor. Şeful său, patronul unei firme de livrări, a fost găsit decapitat, alături de steaguri cu inscripţii în limba arabă.
Poliţia antiteroristă a percheziţionat apartamentul suspectului din Isere şi le-a reţinut pe sora şi soţia sa. Un alt bărbat a fost arestat şi ulterior eliberat fără a fi pus sub acuzare.
Agnes Thibault-Lecuivre, purtătorul de cuvânt al Parchetului din Paris, a afirmat că până în prezent poliţia nu a identificat motivele atacului sau o implicare străină, adăugând că Salhi refuză să vorbească cu anchetatorii.
Conform legislaţiei antiteroriste franceze, suspecţii pot fi reţinuţi maximum patru zile înainte de a fi eliberaţi sau puşi sub acuzare. Yassin Salhi a mai fost anchetat în trecut pentru presupuse legături cu militanţii islamişti, dar nu avea cazier.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, Ghiţă trebuie să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte la DNA Ploieşti, ori de câte ori este chemat, să informeze de îndată DNA Ploieşti cu privire la schimbarea locuinţei, să se prezinte la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova – Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat, să nu părăsească ţara, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului competent, să nu se apropie de anumite persoane nominalizate şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale, şi să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.
Deputatul Sebastian Ghiţă a fost audiat marţi la DNA Ploieşti, în dosarul în care sunt vizaţi şi cumnatul lui Ponta, Iulian Herţanu, şeful CJ Prahova Mircea Cosma şi fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma.
La ieşirea de la DNA, Ghiţă a spus că a fost începută urmărirea penală în cazul său şi că are interdicţie de a se întâlni cu şeful CJ Prahova Mircea Cosma şi fiul acestuia Vlad Cosma, puşi sub control judiciar.
Deputatul Sebastian Ghiţă a mai afirmat că a dat declaraţii în faţa procurorilor despre natura relaţiilor pe care le are cu Iulian Herţanu şi că le-a explicat anchetatorilor că nu este unul dintre apropiaţii cumnatului premierului.
El a mai spus că, în opinia sa, în orice judeţ s-ar fi derulat contractul ar fi putut exista suspiciuni că firma Grossmann Engineering Group ar fi fost favorizată de către autorităţi, dar că acest lucru nu este posibil având în vedere că e vorba de fonduri europene.
Întrebat care sunt relaţiile sale cu Vlad Cosma, Ghiţă a răspuns că este “coleg de partid ca şi Mircea Cosma”, el menţionând că pe funcţionarul CJ Prahova nu-l cunoştea.
“Nu-mi dau seama unde poate să se găsească o dovadă că eu i-aş fi sprijinit”, a spus Ghiţă, precizând că între el şi premierul Victor Ponta “nu a fost niciodată vreo discuţie”.
Sebastian Ghiţă, Mircea şi Vlad Cosma au fost puşi sub urmărire într-un dosar privind extinderea canalizării la Comarnic de către o asociere din care face parte şi SC Grossman Engineering Group, firmă al cărei administrator este Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta.
În acest dosar mai sunt audiaţi la DNA Ploieşti Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, şi fostul consilier judeţean în CJ Prahova Mihai Coman, care deţine firma SC Indserv din Ploieşti.
Lucrările care fac obiectul acestui dosar penal au fost realizate în baza unui proiect european, fiind executate de SC Hidro Prahova SA, societate constituită prin asocierea Consiliului Judeţean Prahova cu mai multe consilii locale din judeţ, precum şi de SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Grossman Engineering Group SRL, una din firmele lui Iulian Herţanu.
Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic a început în anul 2012 şi trebuia terminat anul trecut, termenul de finalizare fiind prelungit întrucât lucrările nu sunt gata, fiind oprite în decembrie 2014.
Potrivit unor surse judiciare, Iulian Herţanu, împreună cu Vladimir Răzvan Ciorbă, administrator şi asociat la SC CVR Asfalt Construct Group SRL, SC CVR Activities Group SRL Bucureşti şi SC Gefam Pro SRL Dobroeşti, precum şi cu Mihail Marian Coman, administrator şi asociat la SC Indserv SRL Ploieşti şi SC Indserv Proiect SRL Ploieşti şi angajat al SC Hidro Prahova SA, în funcţia de consilier al directorului general, din 24 mai 2012, “au constituit un grup infracţional pentru a acţiona în vederea câştigării frauduloase a contractului de lucrări având ca obiect «Extindere reţele de canalizare în oraşul Comarnic»”.
Contractul a fost semnat în 13 ianuarie 2012, între Asocierea SC Grossman Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Hidro Prahova SA Ploieşti, acesta fiind finanţat în mare parte din fonduri de la Uniunea Europeană.
Anchetatorii îi suspectează pe reprezentanţii acestor firme că şi-ar fi însuşit importante sume de bani din acest proiect, prin schimbarea ilegală a destinaţiei fondurilor obţinute şi prin sustragerea de la plata contribuţiilor datorate către stat, respectiv prin evidenţierea unor cheltuieli nereale sau operaţiuni fictive în documentele societăţilor pe care le-au controlat.
La grupul infracţional ar fi aderat şi Liviu Munteanu, care a fost numit administrator al SC Grossman Engineering Group SRL, începând din 25 aprilie 2014, se mai arată în documentele citate.
Sursele citate au mai declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar anchetatorii suspectează că s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, banii fiind însuşiţi în interes propriu. De asemenea, în cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală.
Prejudiciul produs ar fi fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală, au precizat sursele citate.
Potrivit unor surse judiciare, managerul Spitalului privat Athena din Timişoara, şefa de laborator a unităţii sanitare, ambii cetăţeni greci, precum şi un medic specialist în fertilizare in vitro, cetăţean român, sunt cercetaţi în acest dosar pentru trafic de ovule şi urmează să fie duşi la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Timişoara pentru a fi audiaţi.
Cei trei sunt suspectaţi că ar fi plătit unor studente câte 300 de euro pentru prelevare de ovule de la acestea, pentru cupluri din străinătate care nu puteau avea copii. Aceste cupluri, la rândul lor, plăteau pentru fertilizarea in vitro câte 4.000 de euro.
În acest dosar se fac verificări şi în cazul a 12 mame purtătoare, care au acceptat să fie inseminate cu ovulele fecundate, au precizat sursele citate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Procurorii DNA au început în 28 ianuarie urmărirea penală pe numele soţiei fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, aceasta fiind astfel învinuită în dosarul “Carpatica”.
La intrarea în vigoare a noilor coduri penale, la 1 februarie, calitatea acesteia s-a schimbat din învinuit în suspect, astfel că a fost chemată la DNA, unde s-a prezentat vineri dimineaţă pentru a i se aduce la cunoştinţă noile dispoziţii referitoare la cazul ei.
Laura Chiţoiu a plecat de la sediul DNA fără a face declaraţii.
Ea este urmărită penal pentru abuz contra intereselor publice, în calitate de director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), în dosarul “Carpatica”, în care omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că primarul Alexandru Stoica ar fi ştampilat documentele care certificau plata impozitului anual datorat statului, calculat în funcţie de capacitatea cilindrică a fiecărui autoturism, pentru un Mercedes S Class, un BMV seria 5 şi un Audi A8, maşini care ulterior au fost vândute unor cumpărători de bună-credinţă.
Anchetatorii au precizat că gruparea, din care ar fi făcut parte şi primarul Alexandru Stoica, era condusă de liderul interlop Viorel Daniel Duţu, cunoscut în Ialomiţa pentru infracţiuni cu violenţă, şantaj şi cămătărie.
Poliţiştii de la IPJ Ialomiţa fac, marţi zece percheziţii, la Primăria Slobozia şi la locuinţele unor persoane suspectate de şantaj, cămătărie, înşelăciune, fals şi uz de fals.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Israelul este primul suspect, principalul şi unicul suspect în cazul asasinatului lui Yasser Arafat”, a declarat Tiraoui într-o conferinţă de presă la Ramallah, în Cisiordania, precizând că membrii Comisiei se bazează pe concluziile rapoartelor medicale elveţian şi rus.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro