BusinessMagazin

Tag: suedia

  • Mesajul lui Simonis pentru suedezii care nu vor România în Schengen: Noi am ratificat tratatul de aderare la NATO

    România a fost între primele ţări careau ratificat aderarea Suediei la NATO, le spune social-democratul Alfred Simonis social-democraţilor suedezi care se opun aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen.

    România are de convins, mai nou, nu doar Ţările de Jos (Olanda), ci aparent şi Suedia să o accepte în Spaţiul Schengen. Guvernul suedez minoritar e susţinut în Parlament inclusiv de social-democraţi, care s-ar opune aderării României la zona europeană de liberă circulaţie.

    Liderul deputaţilor social-democraţi, Alfred Simonis, spune la RFI că „România a fost una din primele ţări care au ratificat tratatul de aderare a Suediei la NATO”.

    În cazul Ţărilor de Jos, PSD a cerut USR şi REPER să-şi convingă colegii din grupul Renew Europe să susţină aderarea României la Schengen. În cazul Suediei, însă, este voba chiar de colegii PSD din familia socialistă europeană.

    Întrebat ce demersuri va face PSD, liderul deputaţilor social-democraţi, Alfred Simonis, a răspuns: „Am cerut de fiecare dată şi USR-ului şi celorlalte partide parlamentare să facă tot ceea ce ţine pentru a ajuta România în acest demers, în mod special, dar în orice alt demers care implică un parcurs european. Facem tot ceea ce ţine de noi şi pe lângă zona de diplomaţie, trebuie să facem fiecare dintre noi ceea ce putem pentru a convinge toate statele care se opun sau se mai opun să accepte integrarea României în Spaţiul Schengen”.

    Liderul deputaţilor PSD aminteşte că „România a fost una din primele state care au ratificat tratatul de aderare la NATO al Finlandei şi al Suediei, în vacanţă parlamentară ne-am adunat cu toţii, la propunerea PSD, e adevărat şi am votat acel acord de ratificare, cred că al doilea sau al treilea stat membru NATO care a făcut asta. Cred că dincolo de interesele politice locale, naţionale, jocuri în interiorul fiecărei ţări, important este parcursul european, parcursul euroatlantic şi cred că trebuie să căutăm în această perioadă ceea ce ne uneşte, nu ceea ce ne desparte, pe toţi şi din politica internă şi familiile politice europene”.

  • Atenţionare de călătorie: Suedia reintroduce controlul la frontieră

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care tranzitează sau intenţionează să se deplaseze în Regatul Suediei că autorităţile suedeze au anunţat reintroducerea controlului la frontiera de stat, în perioada 12 noiembrie 2022 – 11 mai 2023.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să se asigure că pe timpul călătoriei spre şi dinspre Regatul Suediei deţin în permanenţă asupra lor un act de identitate valabil, paşaport sau carte de identitate naţională.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Stockholm.

  • Avertisment: aliaţii NATO vor acţiona dacă Suedia şi Finlanda vor fi sub presiune

    Aliaţii NATO vor acţiona în cazul în care Suedia sau Finlanda vor fi supuse la presiuni din partea Rusiei sau a unui alt adversar înainte ca acestea să devină membri cu drepturi depline ai alianţei, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

    „Este de neconceput ca aliaţii să nu acţioneze în cazul în care Suedia şi Finlanda vor fi supuse la orice formă de presiune”, a declarat Stoltenberg la o conferinţă de presă prganizată împreună cu premierul suedez Ulf Kristersson.

    Finlanda şi Suedia au decis să se alăture alianţei după ce Rusia a invadat Ucraina. Procedurile de aderare sunt în desfăşurare.

  • Politicianul conservator Ulf Kristersson a fost ales premier al Suediei

    Parlamentul Suediei a aprobat, luni, numirea în funcţia de prim-ministru a politicianului conservator Ulf Kristersson, liderul coaliţiei de centru-dreapta de la Stockholm, pe baza unui program care vizează combaterea infracţionalităţii şi limitarea imigraţiei.

    Ulf Kristersson, în vârstă de 58 de ani, a fost confirmat în funcţia de prim-ministru cu un raport de voturi de 176 la 173, potrivit agenţiei The Associated Press.

    Ulf Kristersson beneficiază de majoritate în Riksdag, Parlamentul Suediei, prin alianţa cu formaţiunea Democraţii Suediei, fondată în anii 1980 de politicieni de extremă-dreapta. Partidul şi-a modificat doctrina în ultimii ani, orientându-se spre curentul politic principal, dar grupurile parlamentare îl considerau până acum prea radical pentru o colaborare.

    Coaliţia de centru-dreapta condusă de Ulf Kristersson este formată din Partidul Moderat, Partidul Creştin-Democrat şi Partidul Liberal.

    “Este minunat, sunt recunoscător. Sunt bucuros că am primit încrederea Parlamentului, sunt umil în faţa sarcinilor care ne aşteaptă”, a declarat Ulf Kristersson.

  • Politicianul conservator Ulf Kristersson a fost ales premier al Suediei

    Parlamentul Suediei a aprobat, luni, numirea în funcţia de prim-ministru a politicianului conservator Ulf Kristersson, liderul coaliţiei de centru-dreapta de la Stockholm, pe baza unui program care vizează combaterea infracţionalităţii şi limitarea imigraţiei.

    Ulf Kristersson, în vârstă de 58 de ani, a fost confirmat în funcţia de prim-ministru cu un raport de voturi de 176 la 173, potrivit agenţiei The Associated Press.

    Ulf Kristersson beneficiază de majoritate în Riksdag, Parlamentul Suediei, prin alianţa cu formaţiunea Democraţii Suediei, fondată în anii 1980 de politicieni de extremă-dreapta. Partidul şi-a modificat doctrina în ultimii ani, orientându-se spre curentul politic principal, dar grupurile parlamentare îl considerau până acum prea radical pentru o colaborare.

    Coaliţia de centru-dreapta condusă de Ulf Kristersson este formată din Partidul Moderat, Partidul Creştin-Democrat şi Partidul Liberal.

    “Este minunat, sunt recunoscător. Sunt bucuros că am primit încrederea Parlamentului, sunt umil în faţa sarcinilor care ne aşteaptă”, a declarat Ulf Kristersson.

  • Serviciul suedez de securitate a anunţat că primele rezultate ale anchetei a confirmat că „detonările” au provocat daune importante la conductele Nord Stream 1 şi Nord Stream 2, potrivit Sky News.

    Potrivit agenţiei suedeze, detonările sunt cauza problemei, iar scurgerile de la cele două gazoducte ruseşti în Marea Baltică „au întărit suspiciunile de sabotaj grav”.

    Agenţia nu a oferit detalii despre investigaţie. Într-o declaraţie separată, procurorul suedez Mats Ljungqvist a anunţat că „s-au luat probe de la faţa locului care vor fi investigate”.

    Autorităţile daneze au declarat că cele două scurgeri pe care le monitorizau în apele internaţionale au încetat în weekend. Una dintre scurgeri în largul Suediei pare, de asemenea, să se fi încheiat.

    Un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat joi că nu crede că ancheta ar putea fi obiectivă fără participarea ruşilor, după ce Rusia nu a fost invitată să ia parte.

    Săptămâna trecută, explozii submarine au găurit conductele Nord Stream 1 şi Nord Stream 2, în patru locuri din largul Suediei şi Danemarcei. Conductele au fost construite pentru a transporta gaze naturale din Rusia către Germania.

  • Criza energetică: o centrală nucleară din Suedia rămâne închisă până anul viitor

    Întreruperea centralei nucleare Ringhals 4 din Suedia care furnizează energie electrică în regiunea baltică, se prelungeşte în lunile de iarnă din cauza unor probleme tehnice, potrivit Reuters.

    Compania suedeză de utilităţi Vattenfall a anunţat marţi că a amânat repornirea reactorului nuclear Ringhals 4 cu două luni, până la 31 ianuarie, ceea ce reprezintă un nou eşec în ceea ce priveşte furnizarea de energie electrică în regiunea nordică a continentului european.

    „Reparaţiile neprevăzute necesare necesită mai mult timp decât se aştepta, înainte de a porni unitatea după întreţinerea anuală”, a anunţat Vattenfall.

    Întreruperea prelungită apare într-un moment critic. Preţurile energiei cresc în toată Europa, iar ţările se străduiesc să se asigure că există suficientă energie electrică pentru iarna care urmează.

    „Acest lucru înrăutăţeşte o situaţie energetică deja dificilă în sudul Suediei”, a declarat analistul pieţei de energie Tor Reier Lilleholt de la Volue din Norvegia.

    Vattenfall a prelungit deja cu trei luni întreţinerea în curs la Ringhals 4, care are o capacitate instalată de 1.130 (MW), invocând deteriorarea unei componente cheie în timpul testelor.

    Pontus de Mare, reprezentantul operatorului reţelei naţionale Svenska Kraftnat, a declarat că necesarul de importuri ar creşte la 149 de ore, de la 36 de ore în mod normal, dacă unitatea Ringhals nu va fi folosită pe toată durata iernii.
    Ca urmare ar putea să apară penurile şi pene de curent, şi s-ar putea majora preţurile.

    „Dacă vom avea o nevoie mare de importuri şi este dificil să facem rost de suficiente importuri în timp ce cererea este foarte mare, preţurile vor creşte foarte mult câteva ore, câteva zile. Preţurile pot deveni extreme”, a spus el.

    Specialiştii mai estimează că oprirea Ringhals 4 ar putea, de asemenea, să pună presiune asupra preţurilor din ţările vecine.

  • Suedia anunţă asistenţă militară suplimentară destinată Ucrainei

    Premierul Suediei, Magdalena Andersson, a anunţat luni asistenţă militară suplimentară destinată Suediei, în valoare de 500 de milioane de coroane suedeze (46,92 de milioane de euro), în contextul conflictului cu Rusia, informează agenţia Reuters.

    “Vom continua să susţinem Ucraina cât timp va dura acest război”, a declarat Magdalena Andersson, cu ocazia întâlnirii cu ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba.

    Asistenţa militară suplimentară în valoare de 500 de milioane de coroane face parte dintr-un ajutor total de un miliard de coroane (93,8 milioane de euro).

    “Cât timp va dura războiul, vom continua să cerem mai mult armament”, a afirmat, la rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba.

    Suedia şi Finlanda au depus cereri de admitere în Alianţa Nord-Atlantică de teama riscurilor generate de Rusia, în contextul conflictului cu Ucraina.

  • Senatul SUA a aprobat aderarea Finlandei şi Suediei la NATO

    Senatul american a aprobat miercuri aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, cea mai semnificativă extindere a alianţei din anii 1990 încoace, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, informează Reuters.

    Senatul a votat cu 95 la 1 ratificarea documentelor de aderare.

    „Acest vot istoric transmite un semnal important al angajamentului susţinut şi bipartizan al SUA faţă de NATO şi pentru a se asigura că Alianţa noastră este pregătită să facă faţă provocărilor de astăzi şi de mâine”, a declarat preşedintele SUA, Joe Biden, într-o declaraţie.

    Suedia şi Finlanda au depus cereri de aderare la NATO ca răspuns la invazia din 24 februarie a Rusiei în Ucraina.

    Cei 30 de aliaţi ai NATO au semnat luna trecută protocolul de aderare pentru cele două ţări.

    Aderarea trebuie să fie ratificată de parlamentele tuturor celor 30 de membri ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord înainte ca Finlanda şi Suedia să poată fi protejate de clauza de apărare.

  • Artiştii anonimi care construiesc magazine pentru…şoricei

    Un proiect început cu câţiva ani în urmă în Suedia se extinde în Statele Unite ale Americii, mai precis la Boston. Ca atare, prin oraşul american au apărut din loc în loc mici magazinaşe ca pentru şoricei, create de un grup de artişti reuniţi sunt denumirea de AnonyMouse.

    Grupul a pornit de la amintirile poveştilor copilăriei, decizând să creeze ceva ce membrilor săi le-ar fi plăcut să vadă când erau mici, de unde şi magazinaşele care par făcute de şoricei. Confecţionarea unui magazin dotat cu tot ce trebuie înăuntru durează cam o lună, folosindu-se materiale obişnuite cum ar fi cutii de chibrituri, dopuri, capace de sticle, sticle şi altele, iar amplasarea unei astfel de instalaţii de artă se face noaptea, pentru ca artiştii să nu fie descoperiţi. Pentru ultimul său proiect, AnonyMouse nu a dezvăluit unde anume se află fiecare lucrare, invitând în schimb publicul să descopere.