BusinessMagazin

Tag: suedez

  • Dj-ul suedez Avicii a murit la doar 28 de ani

    El a fost găsit mort în Muscat, Oman în timpul zilei de vineri, 20 aprilie. Familia este devastată şi le cere tuturor să le respecte intimitatea.

    El a renunţat să mai ţină concerte live în 2016, invocând motive de sănătate. Avicii a susţinut ultimul său concert la Ushuaia Ibiza Beach Hotel în 2016. Tim Bergling a avut mai mulţi ani  probleme de sănătate, inclusiv pancreatită acută, cauzată de consumul excesiv de alcool. Apendicele şi vezica biliară i-au fost scoase în 2014

    Avicii, pe numele său real Tim Bergling, a readus în prim plan muzica dance-electronică în Statele Unite. În 2011 a debutat cu megahit-ul “Levels”, iar de atunci a lansat piese cunoscute de publicul larg, precum “Wake Me Up”, “Hey Brother”, “You Make Me” şi “Waiting For Love”.

    Avicii a fost şi în România, în anul 2015, la festivalul Untold, din Cluj.

    Stire in curs de actualizare

  • Probleme mari pentru unul dintre cei mai mari retaileri din lume. Tocmai a mai închis 170 de magazine

    Compania plănuieşte să închidă 170 de locaţii în timp ce doreşte să deschidă un nou format de magazin, denumit Afound, care se va alătura lanţului de magazine H&M şi formatelor inaugurate recent precum Arket. Retailerul a transmis că va investi mai mult în vânzările online şi va îmbunătăţi tehnologia de gestiune a inventarului, în timp ce va deschide magazine în anumite pieţe care încă funcţionează.
     
    Acţiunile companiei au scăzut cu 9,1% în Stockholm ajungând la minimul ultimilor 9 ani, după ce al doilea cel mai mare retailer de haine din lume a raportat o scădere a profiturilor de 34% în ultimul trimestru.
     

  • Cum a construit un imperiu Ingvar Kamprad, fondatorul IKEA – VIDEO

    Kamprad a crescut la o fermă din satul suedez Agunnaryd. Încă din copilărie s-a arătat înzestrat cu un simţ dezvoltat al afacerilor, prima dintre acestea fiind vânzarea de chibrituri. A continuat apoi comerţul cu stilouri, felicitări de Crăciun şi peşte. A pus piatra de temelie pentru IKEA în 1943, când avea doar 17 ani, odată cu o sumă de bani primită de la tatăl lui pentru rezultatele bune de la şcoală. A fondat IKEA, prin intermediul căreia a început să vândă bunuri de consum: pixuri, portmonee, rame de tablou, feţe de masă, ceasuri, chibrituri, bijuterii, ciorapi din nailon. Acronimul IKEA vine de la numele lui (Ingvar Kamprad), numele fermei unde s-a născut, Elmtaryd, şi localitatea în care a crescut, Agunnaryd. Cinci ani mai târziu, afacerea s-a extins şi a început să includă şi vânzarea de mobilă.

    Până în 1950, toate celelalte produse au fost înlăturate din catalogul Ikea. Presat de competiţie, Kamprad a luat hotărârea deschiderii unui showroom în 1953, în Almhult. Ideea de asamblare a mobilei de către clienţi i-a venit pentru a reduce costurile de depozitare şi de transport. Primul depozit de retail a fost deschis în Stockholm în 1965, iar în mai puţin de două decenii magazinul s-a extins în 115 de locaţii din 25 de ţări. Potrivit săptămânalului suedez Veckans Affärer, Kamprad ar fi cel mai bogat om din lume, informaţie bazată pe presupunerea că ar fi deţinătorul întregii companii, o ipoteză pe care atât IKEA, cât şi familia Kamprad o resping. Ingvar Kamprad ar deţine o parte mică din afacere, restul revenind Fundaţiei INGKA Stichting şi INGKA Holding, ca parte a unei scheme favorabile de impozitare.

    În pofida faptului că este una dintre cele mai bogate persoane din lume, Kamprad este caracterizat drept foarte econom. Potrivit unui interviu acordat unei televiziuni olandeze, Kamprad conduce un Volvo din 1993, zboară doar la clasa economică şi îşi încurajează angajaţii să scrie pe ambele foi ale unei file de hârtie, reciclează plicuri de ceai şi colectează pacheţelele cu sare şi piper oferite la unele restaurante. Kamprad şi-a explicat principiile în cartea „Testamentul unui distribuitor de mobilă„, în care scria: „Nu avem nevoie de maşini opulente, titluri impresionante, uniforme sau alte simboluri care să exprime statutul. Ne bazăm pe propria putere şi voinţă„. Totuşi, el rămâne unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, clasat pe locul cinci în indexul milionarilor realizat de Bloomberg. Deţine o  vilă în Elveţia, o proprietate în Suedia şi o vie în Provence, Franţa. În plus, a condus un Porsche timp de mai mulţi ani. În iunie 2013, la 87 de ani, a demisionat din consiliul director al IKEA Holding SA.

    CEO-ul companiei este Peter Agnefjäll, care a preluat şi funcţia de preşedinte al grupului. În prezent există 313 magazine ale IKEA  în 38 de ţări. Compania are 139.000 angajaţi şi a avut 783 milioane de vizite în 2016.

  • Guvernul care se plânge că încasează prea mulţi bani de la populaţie. Cum profită oamenii de această situaţie

    Acest lucru se datorează faptului că dobânzile pe care le primesc în conturile fiscale sunt mai atractive decât cele bancare, care sunt negative.

    Datele oficiale arată că guvernul a înregistrat un surplus bugetar de 85 de miliarde de coroane suedeze (9,5 miliarde dolari) în 2016, din care aproximativ 40 de miliarde de coroane provin din plăţile prea mari pentru taxe.  Astfel guvernul va trebui să returneze 4,45 miliarde de dolari cetăţenilor şi companiilor care au plătit taxe prea mari anul trecut.

    Suedezii plătesc intenţionat taxe mai mari deoarece legislatia fiscală suedeză prevede că sumele excedentare din conturile lor aduc o dobândă anuala de minimum 0,56% pe an. 

    De aceea mulţi oameni le folosesc în locul depozitelor bancare.
     

  • Guvernul care se plânge că încasează prea mulţi bani de la populaţie. Cum profită oamenii de această situaţie

    Acest lucru se datorează faptului că dobânzile pe care le primesc în conturile fiscale sunt mai atractive decât cele bancare, care sunt negative.

    Datele oficiale arată că guvernul a înregistrat un surplus bugetar de 85 de miliarde de coroane suedeze (9,5 miliarde dolari) în 2016, din care aproximativ 40 de miliarde de coroane provin din plăţile prea mari pentru taxe.  Astfel guvernul va trebui să returneze 4,45 miliarde de dolari cetăţenilor şi companiilor care au plătit taxe prea mari anul trecut.

    Suedezii plătesc intenţionat taxe mai mari deoarece legislatia fiscală suedeză prevede că sumele excedentare din conturile lor aduc o dobândă anuala de minimum 0,56% pe an. 

    De aceea mulţi oameni le folosesc în locul depozitelor bancare.
     

  • De ce îşi cumpără hainele de la magazine second-hand unul dintre cei mai bogăţi oameni din lume.Are o avere de 65 de miliarde de dolari

    Miliardarul Ingvar Kamprad, îşi cumpără hainele de la magazine second-hand pentru a economisi bani, se arată într-un documentar suedez, informează The Guardian.

    Kamprad, care face 90 de ani pe 30 martie, are o reputaţie de om zgârcit, fapt care crede că l-a ajutat să transforme Ikea într-un brand mondial.

    „Nu cred că port ceva care să nu fi fost cumpărat de la magazinele second-hand. Vreau să dau un exemplu pozitiv”, a declarat el canalului de televiziune suedez TV 4.

    Potrivit presei suedeze Ingvar Kamprad are o avere estimată la 65 de miliarde de dolari.

  • Ţara care schimbă legea pentru a scăpa de cerşetorii români

    Stockholmul analizează posibilitatea interzicerii cerşetoriei, a declarat ministrul suedez al Administraţiei locale, Ardalan Shekarabi, care a precizat că studiază restricţiile în vigoare în alte state nordice, relatează site-ul The Local.

    “Cerşitul pe străzile din Suedia nu va putea să rezolve niciodată problemele majore de excluziune şi sărăcie din România şi Bulgaria,” a declarat Shekarabi, cu ocazia unei reuniuni la Reykjavik cu omologii săi din statele nordice.

    Danemarca a interzis deja această practică la nivel naţional, în timp ce Norvegia a permis autorităţilor locale să introducă interdicţii.

    Pe de altă parte, până în prezent, Suedia a încercat să abordeze problema prin realizarea de acorduri cu România şi Bulgaria pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor în ţările lor natale.

    “Cu toate acestea, cerşitul continuă, iar poziţia noastră este că cerşetoria în Suedia nu este o soluţie pentru discriminarea, sărăcia şi excluziunea socială suferită în ţările în cauză,” a mai spus oficialul suedez.

    Un sondaj efectuat de SVT, în luna aprilie 2015, a constatat că, la data respectivă, în Suedia, erau între 3.400 şi 4.100 din alte ţări ale UE – în principal din Bulgaria şi România. Această cifră a fost de peste două ori mai mare faţă de numărul înregistrat în anul precedent.

  • Ţara care schimbă legea pentru a scăpa de cerşetorii români

    Stockholmul analizează posibilitatea interzicerii cerşetoriei, a declarat ministrul suedez al Administraţiei locale, Ardalan Shekarabi, care a precizat că studiază restricţiile în vigoare în alte state nordice, relatează site-ul The Local.

    “Cerşitul pe străzile din Suedia nu va putea să rezolve niciodată problemele majore de excluziune şi sărăcie din România şi Bulgaria,” a declarat Shekarabi, cu ocazia unei reuniuni la Reykjavik cu omologii săi din statele nordice.

    Danemarca a interzis deja această practică la nivel naţional, în timp ce Norvegia a permis autorităţilor locale să introducă interdicţii.

    Pe de altă parte, până în prezent, Suedia a încercat să abordeze problema prin realizarea de acorduri cu România şi Bulgaria pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor în ţările lor natale.

    “Cu toate acestea, cerşitul continuă, iar poziţia noastră este că cerşetoria în Suedia nu este o soluţie pentru discriminarea, sărăcia şi excluziunea socială suferită în ţările în cauză,” a mai spus oficialul suedez.

    Un sondaj efectuat de SVT, în luna aprilie 2015, a constatat că, la data respectivă, în Suedia, erau între 3.400 şi 4.100 din alte ţări ale UE – în principal din Bulgaria şi România. Această cifră a fost de peste două ori mai mare faţă de numărul înregistrat în anul precedent.

  • Şi-a transformat bicicleta într-un automobil. Vezi cum arată – GALERIE FOTO

    Designerul suedez Mikael Kjellman voia să meargă pe bicicletă chiar şi când era foarte frig afară. Aşa a luat naştere inveţia lui Kjellman, PodRide, o bicicletă electrică cu patru roţi şi cu un corp cu un schelet din aluminiu acoperit de o pânză impermeabilă.

    A strâns peste 70.000 de euro pe platforma de crowdfunding Indiegogo, iar clipul creaţiei bicicletei a fost vizualizat de peste 50 de milioane de ori. Vrea să lanseze un kit pentru persoanele care vor să-şi transforme şi ei bicicletele în mini-maşini.

    Are 180 cm lungime şi 145 cm înălţime, 70kg şi este echipat cu un motor electric de 250W şi are o autonomie de 60km. Poate atinge 25km/h. Suedezul estimează că bicicleta-automobil s-ar putea vinde cu 2500 de euro.

  • Ministru suedez: Uniunea Europeană trebuie să primească un milion de refugiaţi anual

    “Continentul european trebuie să asume partea de responsabilitate în criza mondială a refugiaţilor”, a declarat Morgan Johansson, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    “Suntem cel mai bogat continent din lume şi este evident că, dacă cineva poate gestiona o astfel de criză, în mod clar este Europa cu 500 de milioane de locuitori”, a adăugat Johansson.

    Circa 1,3 milioane de imigranţi din Africa şi Orientul Mijlociu au ajuns în Europa în cursul anului 2015, în principal din Siria, Irak şi Afganistan.

    Referindu-se la instituirea unui mecanism permanent de distribuire a refugiaţilor, în contextul reticenţei ţărilor central şi est-europene, Johansson a precizat: “Dacă nu se pot lua decizii consensuale, există reguli în procesul decizional care pot fi utilizate – votul prin majoritate. Uniunea Europeană trebuie să poată primi un milion de refugiaţi anual”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro