BusinessMagazin

Tag: stimulare

  • Garanţii de stat de maximum 80% din investiţii pentru programul “Primul centru de agrement“

    ”Programul “Primul centru de agrement“ are scopul de a susţine realizarea de investiţii pentru crearea infrastructurii necesare desfăşurării activităţilor de agrement, prin acordarea de garanţii de către stat în procent de maximum 80% (echivalent valoric maxim 240.000 de euro/1 milion de lei/investiţie) pentru creditele de investiţii destinate înfiinţării şi dezvoltării centrelor de acest tip.

    Prin acest program se are în vedere stimularea iniţiativei private, prin facilitarea accesului la finanţare (statul garantează pentru investiţii considerate acum de către instituţiile de creditare ca fiind de risc, pentru că antreprenorii nu au capacitatea de a oferi suficiente garanţii), crearea şi menţinerea de locuri de muncă, precum şi extinderea sezonului turistic. Totodată, instituţiile de creditare sunt stimulate să creeze produse de finanţare specifice pe acest segment.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dolarul creşte şi după ce Donald Trump a promis măsuri pentru stimularea economiei. Euro continuă să scadă

    Dolarul american a crescut luni la 4,2827 lei, comparativ cu 4,2518 lei cu cât a încheiat prima săptămână din 2017. În schimb, euro a scăzut la 4,5024 lei, de la 4,5069 lei cât valora la sfârşitul săptămânii.

    Moneda americană este în creştere după alegerile din SUA şi după ce preşedintele ales, Donald Trump a promis o serie de măsuri pentru stimularea economiei. În plus, Fed a decis majorarea dobânzii de referinţă.

    Claudiu Cazacu, analist-şef al X-Trade Brokers a declarant, pentru MEDIAFAX, că în primele luni ale acestui an se aşteaptă ca dolarul american să depăşească moneda unică europeană , iar leul ar putea plăti preţul unui deficit mai larg decât nivelurile prudente, raportat la avansul economic.

  • Premieră: Ajutoare de stat pentru stimularea investitorilor de tip „business angels”

    Guvernul a stabilit joi, printr-un memorandum, instituirea unei scheme de ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali de a realiza investiţii de capital pentru sprijinirea IMM-urilor.

    Schema nu instituie direct măsuri de ajutor de minimis, ci prevede facilităţi fiscale pentru persoanele fizice care investesc în societăţi, conform Legii 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels.

    Astfel, ajutorul de minimis se acordă ca finanţare de risc, sub forma investiţiilor de capital în numerar la societăţile în care investitorii aleg să investească. Investiţia efectuată este asimilată cu acordarea unui ajutor de minimis întrucât este realizată în vederea acordării de facilităţi fiscale persoanei fizice, în calitate de investitor, implicându-se astfel resurse bugetare de stat prin renunţarea la încasarea unor venituri sub forma de impozite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victoria lui Trump stimulează businessul închisorilor private

    Investitorii anticipează un boom al centrelor de detenţie pentru imigranţi odată cu instalarea la Casa Albă a lui Donald Trump, scrie Bloomberg. În august, Departamentul de Justiţie a anunţat că nu va mai apela la închisorile private pentru găzduirea infractorilor cu condamnări federale. Vestea a trimis abrupt în jos acţiunile Corrections Corporation of America, cea mai mare companie de închisori private din lume.

    Cotaţiile titlurilor au rămas la niveluri scăzute până în ziua de după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte. Atunci acţiunile au sărit cu 40%. Acţiunile companiei concurente GEO Group au urcat cu 30%. Corrections Corporation of America şi-a schimbat numele în CoreCivic în octombrie. Pe lângă închisori, compania administrează centre de detenţie în care sunt trimişi de autorităţi mii de imigranţi fără documente. Într-un interviu dat pe 13 noiembrie, Trump a spus că intenţionează să-şi pună în aplicare planul de a deporta sau închide milioane de imigranţi fără acte după ce se va instala la Casa Albă.

  • Victoria lui Trump stimulează businessul închisorilor private

    Investitorii anticipează un boom al centrelor de detenţie pentru imigranţi odată cu instalarea la Casa Albă a lui Donald Trump, scrie Bloomberg. În august, Departamentul de Justiţie a anunţat că nu va mai apela la închisorile private pentru găzduirea infractorilor cu condamnări federale. Vestea a trimis abrupt în jos acţiunile Corrections Corporation of America, cea mai mare companie de închisori private din lume.

    Cotaţiile titlurilor au rămas la niveluri scăzute până în ziua de după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte. Atunci acţiunile au sărit cu 40%. Acţiunile companiei concurente GEO Group au urcat cu 30%. Corrections Corporation of America şi-a schimbat numele în CoreCivic în octombrie. Pe lângă închisori, compania administrează centre de detenţie în care sunt trimişi de autorităţi mii de imigranţi fără documente. Într-un interviu dat pe 13 noiembrie, Trump a spus că intenţionează să-şi pună în aplicare planul de a deporta sau închide milioane de imigranţi fără acte după ce se va instala la Casa Albă.

  • Valls: Europa, în pericol să se destrame; aşa că Germania şi Franţa au o responsabilitate imensă

    Uniunea Europeană riscă să se destrame dacă Franţa şi Germania, în mod particular, nu depun eforturi sporite pentru a stimula creşterea economică şi nu ţin cont de preocupările cetăţenilor, a declarat prim-ministrul francez Manuel Valls.

    Europa ar putea eşua şi este în pericol să se destrame, a declarat joi premierul francez Manuel Valls, cu ocazia unei vizite la Berlin, adăugând că este nevoie ca Germania şi Franţa să se implice mai mult în proiectele europene, scrie agenţia de ştiri Reuters.

    De asemenea, Franţa ar trebui să-şi continue reformele, inclusiv reducerea taxelor pentru societăţile comerciale, iar Germania trebuie să depună eforturi suplimentare în ceea ce priveşte investiţiile, a adăugat liderul francez, cu ocazia unui eveniment organizat de cotidianul german Sueddeutsche Zeitung.

    Valls a subliniat că Franţa şi Germania trebuie să rămână puternice şi să ofere proiectelor europene o nouă fundaţie.

    “Europa este în pericol să se destrame”, a afirmat Valls, “aşa că Germania şi Franţa au o responsabilitate imensă”.

    În ceea ce priveşte negocierile cu Marea Britanie pe tema Brexit, oficialul francez a declarat că: “dacă vor putea să aibă toate avantajele Europei, dar fără inconvenientele asociate, atunci deschidem o fereastră pentru ca alţii să părăsească Uniunea Europeană”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să creşti un geniu. “Nu cred că există niciun alt studiu în lume care să ofere o imagine atât de completă asupra modului în care evoluează elevii supradotaţi”

    Cum trebuie stimulaţi copiii supradotaţi şi ce anume îi ajută să-şi atingă potenţialul? Sunt universităţi care au dezvoltat programe speciale pentru susţinerea copiilor şi tinerilor cu abilităţi cognitive ieşite din comun. Un studiu întins pe mai multe zeci de ani dezvăluie ce trebuie făcut pentru a stimula copiii care vor ajunge oamenii de ştiinţă ai secolului XXI.

    Anul 1968, o zi călduroasă de vară: profesorul Julian Stanley întâlneşte un copil, de 12 ani sclipitor, dar în acelaşi timp şi extrem de plictisit, pe nume Joseph Bates. Elevul din Baltimore era atât de avansat faţă de colegii săi din clasa de matematică încât părinţii aranjaseră ca el să urmeze un curs de informatică la Universitatea Johns Hopkins, acolo unde Stanley era profesor. Dar nici asta nu părea a fi de ajuns pentru tânărul Bates: pentru a scăpa de mediocritate, el luase decizia de a preda limbajul de programare FORTRAN studenţilor pe cale de absolvire.

    Neştiind cum să procedeze cu Bates, profesorul său de informatică îi făcuse cunoştinţă cu Stanley, binecunoscut pentru activitatea sa în domeniul performanţei cognitive. Pentru a afla mai multe despre copil, acesta l-a supus unui număr de teste precum examenul de admitere la facultate (SAT), rezervat în mod normal celor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani.

    Scorul obţinut de Bates a fost mult peste media obţinută de candidaţii de la Johns Hopkins, aşa că profesorul a decis să caute o şcoală care să ofere cursuri avansate de  matematică şi ştiinţă; atunci când planul său a dat greş, Stanley a convins conducerea universităţii să îl accepte pe tânărul de 12 ani ca student. În lucrările sale ulterioare, Julian Stanley a face referire la Bates ca „studentul zero“ din cadrul Studiului Precocităţii Matematice; acest experiment avea să transforme modul în care tinerii supradotaţi sunt identificaţi şi susţinuţi de sistemul american de educaţie.

    Experimentul realizat de Julian Stanley reprezintă cel mai longeviv studiu al intelectului copiiilor, urmărind evoluţia şi activitatea a peste 5.000 de subiecţi timp de 45 de ani. Cantitatea uriaşă de date generată de-a lungul anilor a dus la scrierea a peste 400 de lucrări ştiinţifice şi a oferit aspecte unice în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor în ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică (STEM) şi altele.

    În martie 1972, Julian Stanley a strâns 450 de copii cu vârste între 12 şi 14 ani şi le-a dat un test de matematică. „Prima mare surpriză a fost să văd atât de mulţi adolescenţi care pot rezolva probleme pe care nu le mai întâlniseră“, explică Daniel Keating, la acea vreme doctorand în cadrul Universităţii Johns Hopkins. „A doua a fost să văd că mulţi dintre cei adunaţi au obţinut rezultate mai bune decât alţi studenţi care se aflau deja pe băncile facultăţii.“

    Stanley nu imaginase experimentul ca un proiect care să se întindă pe zeci de ani, dar după primul interviu de follow-up, la cinci ani după examen, un coleg pe nume Benbow i-a propus să extindă studiul astfel încât să poată urmări subiecţii de-a lungul vieţii, adăugând factori precum interese, preferinţe dezvoltate şi starea generală de bunăstare. „Nu cred că există niciun alt studiu în lume care să ofere o imagine atât de completă asupra modului în care evoluează elevii performanţi în domeniul ştiinţelor exacte“, subliniază şi Cristoph Perleth, psiholog la Universitatea Rostock din Germania.

    Atunci când Stanley a demarat experimentul său, alegerile erau destul de limitate pentru adolescenţii cu o inteligenţă peste medie din Statele Unite, aşa că el a căutat un mediu care să favorizeze talentul. „Era evident pentru Julian că identificarea potenţialului nu este suficientă; acesta trebuie dezvoltat într-un mod corespunzător pentru a menţine interesul activ“, povesteşte Linda Brody, care a participat la studiu alături de Stanley şi conduce, în prezent, un program similar la Johns Hopkins.

    La început, atenţia a fost împărţită egal între elevi; părinţii altor copii au început însă să îi scrie lui Stanley după ce auziseră de rezultatele obţinute cu Joseph Bates. Până la vârsta de 17 ani, Bates luase deja licenţa şi masterul în informatică şi urma cursuri de doctorat la Universitatea Cornell din Ithaca. Ani mai târziu, în rolul de profesor la Carnegie Mellon, el avea să devină unul din pionerii inteligenţei artificiale. „Eram destul de timid, iar presiunea exercitată la liceu nu m-ar fi ajutat prea mult“, spune Joseph Bates, ajuns la vârsta de 60 de ani. „Dar la facultate, alături de alţi tocilari m-am potrivit perfect, chiar dacă eram mult mai tânăr.“

    Atunci când primii absolvenţi ai programului şi-au atins potenţialul maxim, a devenit clar cât de mare este diferenţa dintre aceştia şi restul societăţii. Mulţi dintre cei care inovează în ştiinţă, tehnologie sau cultură sunt chiar cei identificaţi devreme, prin programe aşa cum este cel lansat de Stanley la Universitatea Johns Hopkins. Printre cei care au absolvit se numără Mark Zuckerberg, Sergey Brin şi chiar Stefani Germanotta, cunoscută mai bine sub numele de scenă Lady Gaga.

     

  • Cum să creşti un geniu

    Cum trebuie stimulaţi copiii supradotaţi şi ce anume îi ajută să-şi atingă potenţialul? Sunt universităţi care au dezvoltat programe speciale pentru susţinerea copiilor şi tinerilor cu abilităţi cognitive ieşite din comun. Un studiu întins pe mai multe zeci de ani dezvăluie ce trebuie făcut pentru a stimula copiii care vor ajunge oamenii de ştiinţă ai secolului XXI.

    Anul 1968, o zi călduroasă de vară: profesorul Julian Stanley întâlneşte un copil, de 12 ani sclipitor, dar în acelaşi timp şi extrem de plictisit, pe nume Joseph Bates. Elevul din Baltimore era atât de avansat faţă de colegii săi din clasa de matematică încât părinţii aranjaseră ca el să urmeze un curs de informatică la Universitatea Johns Hopkins, acolo unde Stanley era profesor. Dar nici asta nu părea a fi de ajuns pentru tânărul Bates: pentru a scăpa de mediocritate, el luase decizia de a preda limbajul de programare FORTRAN studenţilor pe cale de absolvire.

    Neştiind cum să procedeze cu Bates, profesorul său de informatică îi făcuse cunoştinţă cu Stanley, binecunoscut pentru activitatea sa în domeniul performanţei cognitive. Pentru a afla mai multe despre copil, acesta l-a supus unui număr de teste precum examenul de admitere la facultate (SAT), rezervat în mod normal celor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani.

    Scorul obţinut de Bates a fost mult peste media obţinută de candidaţii de la Johns Hopkins, aşa că profesorul a decis să caute o şcoală care să ofere cursuri avansate de  matematică şi ştiinţă; atunci când planul său a dat greş, Stanley a convins conducerea universităţii să îl accepte pe tânărul de 12 ani ca student. În lucrările sale ulterioare, Julian Stanley a face referire la Bates ca „studentul zero“ din cadrul Studiului Precocităţii Matematice; acest experiment avea să transforme modul în care tinerii supradotaţi sunt identificaţi şi susţinuţi de sistemul american de educaţie.

    Experimentul realizat de Julian Stanley reprezintă cel mai longeviv studiu al intelectului copiiilor, urmărind evoluţia şi activitatea a peste 5.000 de subiecţi timp de 45 de ani. Cantitatea uriaşă de date generată de-a lungul anilor a dus la scrierea a peste 400 de lucrări ştiinţifice şi a oferit aspecte unice în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor în ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică (STEM) şi altele.

    În martie 1972, Julian Stanley a strâns 450 de copii cu vârste între 12 şi 14 ani şi le-a dat un test de matematică. „Prima mare surpriză a fost să văd atât de mulţi adolescenţi care pot rezolva probleme pe care nu le mai întâlniseră“, explică Daniel Keating, la acea vreme doctorand în cadrul Universităţii Johns Hopkins. „A doua a fost să văd că mulţi dintre cei adunaţi au obţinut rezultate mai bune decât alţi studenţi care se aflau deja pe băncile facultăţii.“

    Stanley nu imaginase experimentul ca un proiect care să se întindă pe zeci de ani, dar după primul interviu de follow-up, la cinci ani după examen, un coleg pe nume Benbow i-a propus să extindă studiul astfel încât să poată urmări subiecţii de-a lungul vieţii, adăugând factori precum interese, preferinţe dezvoltate şi starea generală de bunăstare. „Nu cred că există niciun alt studiu în lume care să ofere o imagine atât de completă asupra modului în care evoluează elevii performanţi în domeniul ştiinţelor exacte“, subliniază şi Cristoph Perleth, psiholog la Universitatea Rostock din Germania.

    Atunci când Stanley a demarat experimentul său, alegerile erau destul de limitate pentru adolescenţii cu o inteligenţă peste medie din Statele Unite, aşa că el a căutat un mediu care să favorizeze talentul. „Era evident pentru Julian că identificarea potenţialului nu este suficientă; acesta trebuie dezvoltat într-un mod corespunzător pentru a menţine interesul activ“, povesteşte Linda Brody, care a participat la studiu alături de Stanley şi conduce, în prezent, un program similar la Johns Hopkins.

    La început, atenţia a fost împărţită egal între elevi; părinţii altor copii au început însă să îi scrie lui Stanley după ce auziseră de rezultatele obţinute cu Joseph Bates. Până la vârsta de 17 ani, Bates luase deja licenţa şi masterul în informatică şi urma cursuri de doctorat la Universitatea Cornell din Ithaca. Ani mai târziu, în rolul de profesor la Carnegie Mellon, el avea să devină unul din pionerii inteligenţei artificiale. „Eram destul de timid, iar presiunea exercitată la liceu nu m-ar fi ajutat prea mult“, spune Joseph Bates, ajuns la vârsta de 60 de ani. „Dar la facultate, alături de alţi tocilari m-am potrivit perfect, chiar dacă eram mult mai tânăr.“

    Atunci când primii absolvenţi ai programului şi-au atins potenţialul maxim, a devenit clar cât de mare este diferenţa dintre aceştia şi restul societăţii. Mulţi dintre cei care inovează în ştiinţă, tehnologie sau cultură sunt chiar cei identificaţi devreme, prin programe aşa cum este cel lansat de Stanley la Universitatea Johns Hopkins. Printre cei care au absolvit se numără Mark Zuckerberg, Sergey Brin şi chiar Stefani Germanotta, cunoscută mai bine sub numele de scenă Lady Gaga.

     

  • Cum arată prima expoziţie de artă dedicată câinilor – GALERIE FOTO

    Dacă aveaţi impresia că arta e doar pentru oameni – ei bine, gândiţi-vă din nou: Dominic Wilcox a deschis recent prima expoziţie de artă dedicată celui mai bun prieten al omului.

    Intitulată “Mai multă joacă”, expoziţia a fost deschisă pentru doar 2 zile la Londra. Printre exponate s-au numărat mai multe instalaţii interactive menite să stimuleze intelectul şi fizicul câinilor, precum un simulator al unui geam de maşină.

    Sursa: BoredPanda.com

  • Doi antreprenori unguri şi-au făcut un business în Bucureşti cu aparate de electrostimulare care fac clienţii să slăbească fără efort

    Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.

    Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.

    Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.

    De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.

    Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.

    Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.

    Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.

    Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.