Tag: Starbucks

  • A trăit aproape un an dormind în parc, pe canapelele prietenilor sau în cafenele. Ce face acum este absolut incredibil

    Un tânăr nevoit să îşi întrerupă cariera sportivă din cauza unui accident a trăit aproape un an dormind în parc, pe canapelele prietenilor sau în cafenele. A învăţat să scrie cod şi, în cele din urmă, startup-ul creat de el s-a transformat într-un business de milioane de dolari.  

    Ali Hamed s-a înscris la Universitatea Cornwell pentru a juca baseball, dar şi-a fracturat spatele într-un joc şi a fost nevoit să renunţe la sport. În perioada de recuperare, a învăţat să scrie cod şi a creat un site care sumariza ştiri. Startup-ul nu a avut succes, prin urmare a trecut la următoarea afacere: CoVenture, prin care construia software pentru companii mici în schimbul unui procent din acţiunile acestora.

    În perioada în care a construit afacerea, a trebuit să se mute aproape de tot în oraşul New York. Timp de şapte luni a fost practic un om al străzii în New York, alternând între a sta pe canapeaua prietenilor lui şi dormind în cafenele Starbucks sau în Union Square Park.

    În CoVenture, Ali Hamed a  angajat 40 dezvoltatori şi designeri web pentru a crea soluţii tehnice pentru companii care nu au un background tehnic. Prin afacerea lui, construieşte software care valorează 30.000 de dolari în schimbul a 5%  din acţiunile fiecărei companii.

    Afacerea s-a dovedit a fi extrem de profitabilă: în 2013,  CoVenture  a lucrat cu şase start-upuri, cu venituri care au totalizat 10 milioane de dolari.

    În prezent, Hamed este în ultimul an la Universitatea Cornwell, dar îşi petrece mare parte din săptămână în New York City. Şi-a permis între timp să îşi cumpere propriul apartament în oraş.

  • Directorul Starbucks, Howard Schultz, şi-a dat demisia

    Directorul executiv al lanţului de cafenele Starbucks, Howard Schultz, va renunţa la funcţie începând cu 2017, urmând să ocupe poziţia de preşedinte executiv şi să se concentreze pe creşterea de noi branduri de lux Starbucks, potrivit BBC.

    Schultz va fi înlocuit de Kevin Johnson, actualul număr doi în ierarhia companiei, care lucrează de şapte ani la Starbucks.

    Schultz lucrează în companie de 30 de ani. S-a alăturat firmei în 1982, dar a renunţat la funcţia de director executiv în 2000, revenind în aceeaşi poziţie în 2008.

    Directorul s-a plâns de popularitatea magazinelor online care îi ţin pe oameni în case, departe de magazinele de pe stradă sau din mall-uri. Acum, acesta lucrează la inovarea, designul şi dezvoltarea Starbucks Reserve Roasteries.

  • Starbucks se extinde într-un alt oraş din ţară – GALERIE FOTO

    Prima cafenea Starbucks din Craiova se va deschide pe 20 septembrie în Mercur Center, în parteneriat cu AmRest. Cafeneaua se află la parterul centrului comercial laintrarea principala şi va dispune şi de o terasă exterioară.

    „Starbucks este un brand foarte popular în România, un loc de întâlnire preferat pentru iubitorii de cafea. Vom continua să construim în ţară mai multe cafenele frumoase pentru a aduce experienţa Starbucks cât mai aproape de toţi clienţii”, a declarat directorul regional Amrest, Mateusz Sielecki.

    Starbucks a intrat pe piaţa românească în 2007, când a deschis prima cafenea în centrul de retail din Bucureşti – Plaza România.

    În prezent, există 21 de cafenele Starbucks în ţară: 13 în Bucureşti, una în Cluj – Napoca, două în Timişoara, două în Constanţa, una în Braşov şi două în Iaşi. Brand-ul este operat de AmRest în baza unui contract de licenţă cu Starbucks începând din luna iunie 2015, când AmRest a achiziţionat anteriorul operator Starbucks din România

  • Starbucks se extinde într-un alt oraş din ţară – GALERIE FOTO

    Prima cafenea Starbucks din Craiova se va deschide pe 20 septembrie în Mercur Center, în parteneriat cu AmRest. Cafeneaua se află la parterul centrului comercial laintrarea principala şi va dispune şi de o terasă exterioară.

    „Starbucks este un brand foarte popular în România, un loc de întâlnire preferat pentru iubitorii de cafea. Vom continua să construim în ţară mai multe cafenele frumoase pentru a aduce experienţa Starbucks cât mai aproape de toţi clienţii”, a declarat directorul regional Amrest, Mateusz Sielecki.

    Starbucks a intrat pe piaţa românească în 2007, când a deschis prima cafenea în centrul de retail din Bucureşti – Plaza România.

    În prezent, există 21 de cafenele Starbucks în ţară: 13 în Bucureşti, una în Cluj – Napoca, două în Timişoara, două în Constanţa, una în Braşov şi două în Iaşi. Brand-ul este operat de AmRest în baza unui contract de licenţă cu Starbucks începând din luna iunie 2015, când AmRest a achiziţionat anteriorul operator Starbucks din România

  • Starbucks deschide prima cafenea în Ploieşti

    Lanţul de cafenele Starbucks deschide în toamnă prima unitate din judeţul Prahova în centrul comercial AFI Palace Ploieşti. Starbucks se va găsi la parterul mallului şi va avea o terasă exterioară funcţionabilă vara.

    Recent, AFI Palace Ploieşti a mai inclus în mixul de retail brandurile de fashion Pimkie şi Tally Weijl (brand elveţian de haine şi accesorii prezent în peste 40 de ţări). Tally Weijl a intrat la sfârşitul anului trecut pe piaţa din România cu un magazin amplasat în centrul comercial AFI Palace Cotroceni din Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum s-a transformat Starbucks dintr-o companie mică din Seattle într-un colos cu venituri de miliarde de dolari

    Starbucks precum şi alte companii de succes au înţeles un lucru important încă de la început, crucial pentru succesul acestora: mai mult decât calitate şi diversitatea produselor mai important este factorul uman. 

    Aceeşi credinţă mi-a fost confirmată şi de către Charles Duhigg, jurnalist devenit şi scriitor, citind cartea sa “Puterea obişnuinţei. De ce facem ceea ce facem în viaţă şi în afaceri” în care examinează puterea obişnuinţei, a voinţei şi cum ne-am putea modifica buclele habituale.

    “Noi nu avem o afacere cu cafea care îi serveşte pe oameni. Noi avem o afacere cu oameni care servesc o cafea. Întregul nostru model de afaceri se bazează pe o servire fantastică a clienţilor”, a declarat Howard Behar, fost preşedinte al Starbucks, citat de Duhigg în cartea sa.

    Tot el spune că firme precum Starbucks sau GAP şi Walmart, restaurante şi alte afaceri care se bazează pe angajaţi cu minimă calificare se confruntă cu o problemă comună: indiferent cât de mult vor angajaţii să facă o treabă excelentă, mulţi eşuează pentru că le lipseşte autodisciplina. Vin târziu la serviciu. Se răstesc la clienţii nepoliticoşi. Demisionează fără motiv.

    Bine, cum a rezolvat Starbucks această problemă şi cum s-a transformat dintr-o companie mică într-un colos cu peste 23.000 de cafenele în lume (Statistia 2015).?

    Învăţându-şi angajaţii să fie mai disciplinaţi, să ofere un serviciu de calitate chiar şi atunci când sunt stresaţi sau supăraţi. Dar nu le-a ieşit din prima. La început cei de la Starbucks, în încercarea de a spori puterea de voinţă a salariaţilor, le-au oferit angajaţilor abonamente la săli de fitness şi seminarii despre cura de slăbire, dar această tactică a dat greş, astfel directorii au hotărât să iniţieze o nouă abordare.

    “Când se afla la început, la sfârşitul anilor 90, compania a început să plănuiască strategia sa de dezvoltare masivă, directorii executivi au recunoscut că succesul necesită cultivarea unui mediu care să justifice patru dolari plătiţi pentru o ceaşcă de cafea extravagantă. Compania trebuia să-i pregătească pe angajaţi un pic de bună dispoziţie pe lângă ceşti de latte sau biscuţi din ovăz. De aceea era important pentru companie ca angajaţii săi să fie disciplinaţi şi să nu-şi lase emoţiile să le afecteze munca şi să le ofere clienţilor un serviciu de înaltă calitate chiar şi după opt ore de muncă”, scrie Duhigg în cartea sa. 

    Pentru Starbucks, voinţa este mai mult decât obiectul unei curiozităţi ştiinţifice. Compania a cheltuit milioane de dolari pe programe de training, directorii executivi au scris manuale care servesc ca ghiduri privind de a face din puterea voinţei o deprindere în viaţa angajaţilor, mai scrie Duhigg.

    Starbucks a reuşit să-i înveţe pe angajaţi acele abilităţi necesare în viaţă pe care şcoala, familia sau comunitatea nu au fost capabile să le furnizeze. Numai în primul an de serviciu, toţi angajaţii petrec cel puţin 50 de ore în sălile de clasă ale firmei, studiind manualele Starbucks şi discutând cu mentorii desemnaţi. Iar în centrul acestor cursuri se afla puterea voinţei.

    “Angajaţii cu voinţă ridicată nu se deosebeau prin nimic special faţă de angajaţii cu momente de absenţă a voinţei în mod normal. Momentele când se deosebeau erau momentele critice, de criză. Aşadar compania a hotărât să realizeze o broşură, o rutină pe care angajaţii să o urmeze atunci când le slăbeau muşchii volitivi. Astfel manualele îi învăţau pe oameni cum să reacţioneze când un client ţipa la ei şi făceau training cu angajaţii Starbucks astfel încât reacţiile deveneau automate”, este scris în cartea Puterea Obişnuinţei.

    În parte, acele programe educaţionale sunt motivul pentru care Starbucks s-a dezvoltat, transformându-se dintr-o companie somnolentă din Seattle într-un colos cu peste 23.000 de cafenele şi profituri anuale de  miliarde de dolari. În 2007, în momentul său de maximă expansiune, compania deschidea şapte noi cafenele în fiecare zi şi angaja nu mai puţin de 1500 de salariaţi pe săptămână.

    “Acum compania posedă zeci de rutine pe care angajaţii învaţă să le utilizeze în timpul momentelor de cumpănă stresante”, mai spune Duhigg.

  • Povestea omului care controlează o reţea de peste 20.000 de restaurante si 160.000 de angajaţi

    Howard Schultz, născut la 19 iulie 1953, este CEO-ul şi preşedintele Starbucks Corporation, reţeaua formată din peste 23.000 de cafenele răspândite în întreaga lume, cu venituri de 14,8 miliarde de dolari şi aproximativ 160.000 de angajaţi. Schultz s-a născut într-o familie săracă de evrei din cartierul newyorkez Brooklyn.

    Era un sportiv talentat, excelând la baschet şi fotbal american, astfel că în 1970 a reuşit să obţină o bursă de studii la universitatea Northern Michigan, fiind primul din familia sa care urma colegiul. A absolvit cinci ani mai târziu şi a obţinut o licenţă în comunicare.

    “În copilărie simţeam că mă aflu de cealaltă parte a baricadelor. ştiam că oamenii din partea cealaltă au mai multe resurse, mai mulţi bani, familii mai fericite. Simţeam nevoia să mă caţăr peste gardul care ne despărţea şi să realizez ceva ce părea imposibil celorlalţi. Poate am o cravată şi un costum acum, dar nu am să uit niciodată de unde vin”, spunea Schultz într-un interviu anterior acordat tablodiului britanic Mirror.

    Şi-a început cariera ca vânzător de electrocasnice pentru Hammarplast, o companie care vindea aparate de cafea europene în SUA. A avansat până la postul de director de vânzări, poziţie din care a observat la începutul anilor ’80 că o mare parte din venituri erau generate de o mică reţea de magazine din Seattle, Washington, cunoscută atunci drept Starbuck’s Coffee Tea and Spice Company. ”Când am intrat în magazin pentru prima dată – ştiu că sună siropos – dar chiar m-am simţit acasă, iar produsul părea că îmi vorbeşte“, rememorează Schultz momentul în care a intrat în Starbucks, în 1981.

    Firma exista de aproximativ zece ani, doar în Seattle, fondată de Jerry Baldwin, Gordon Bowker şi vecinul lor, Zev Siegl. Cei trei prieteni au fost şi creatorii logo-ului răspândit acum în toată lumea. La un an după întâlnirea sa cu fondatorii Starbucks, în 1982, Schultz a fost angajat ca director al operaţiunilor de retail şi de marketing pentru compania aflată în creştere şi care, în acel moment, vindea doar boabe de cafea, nu şi cafea preparată. Ideea ca Starbucks să vândă şi cafea preparată i-a venit lui Schultz în timpul unei călătorii la Milano în care a observat numărul mare de cafenele de la fiecare colţ de stradă.

    Entuziasmul lui de a crea un lanţ de cafenele nu a fost împărtăşit însă şi de fondatori. La insistenţele sale, proprietarii i-au permis totuşi să deschidă o cafenea într-un nou magazin care urma să fie deschis în Seattle. Spaţiul, inaugurat în 1985, le-a adus sute de clienţi zilnic. A fost totodată locul creării unui nou sortiment de cafea preparată şi a fost introdus un nou cuvânt în rândul băutorilor de cafea din toată lumea: cafe latte. Succesul cafenelei nu a fost însă suficient pentru a demonstra fondatorilor că direcţia indicată de Schultz era cea potrivită. Ei nu voiau să crească atât de mult, iar Schultz, dezamăgit, a părăsit Starbucks în 1985 şi şi-a deschis propriul lanţ de cafenele, Il Giornale, care i-a adus rapid succes.

    Doi ani mai târziu, cu ajutorul unor investitori privaţi, a cumpărat Starbucks în schimbul a 3,8 milioane de dolari şi a realizat fuziunea între cele două companii. Schultz a fost nevoit să ducă din nou o muncă de convingere, de data aceasta ca investitorii să creadă că americanii sunt dispuşi să cumpere la preţuri ridicate o băutură pentru care obişnuiau să plătească 50 de cenţi. Din cauza neînţelegerilor cu ei, Schultz a demisionat în 2000 din poziţia de CEO al Starbucks.

    Opt ani mai târziu, s-a întors însă la conducerea companiei, care se străduia să rămână pe linia de plutire. De la întoarcerea lui Schultz, valoarea companiei a ajuns să fie de patru ori mai mare, ajungând la o cifră de afaceri de 14,8 miliarde de dolari, potrivit rezultatelor publicate anul trecut. Schultz continuă să extindă reţeaua la nivel global, a deschis cafenele în Vietnam, India şi, se va extinde în curând şi în Myanmar.

    Afaceristul, cu o avere estimată la 2,1 miliarde de dolari,  investeşte, prin intermediul unui fond de investiţii, şi în companii precum Pinkberry, Lululemon, eBay şi Groupon.

  • Surpriză: Starbucks lansează o băutură inspirată de România! Cum arată noul produs

    Cu ocazia Halloween-ului cei de la Starbucks lansează o băutură tematică, inspirată din România. Noua băutură se numeşte “Frappula”, o combinaţie a cuvintelor “Frappuccino” şi “Dracula”, potrivit CNBC

    Băutura va fi disponibilă doar această săptămână, iar aceasta conţine frişcă, ciocolată albă, iar siropul de zmeură este stropit pe marginea interioară a paharului.

    Aceasta nu este singura băutură inspirată de Halloween, anul trecut Starbucks a lansat Franken Frappuccino cu ceai verde.

    Din păcate pentru iubitorii de cofeină, băutura va fi disponibilă doar în Statele Unite.

  • Surpriză: Starbucks lansează o băutură inspirată de România! Cum arată noul produs

    Cu ocazia Halloween-ului cei de la Starbucks lansează o băutură tematică, inspirată din România. Noua băutură se numeşte “Frappula”, o combinaţie a cuvintelor “Frappuccino” şi “Dracula”, potrivit CNBC

    Băutura va fi disponibilă doar această săptămână, iar aceasta conţine frişcă, ciocolată albă, iar siropul de zmeură este stropit pe marginea interioară a paharului.

    Aceasta nu este singura băutură inspirată de Halloween, anul trecut Starbucks a lansat Franken Frappuccino cu ceai verde.

    Din păcate pentru iubitorii de cofeină, băutura va fi disponibilă doar în Statele Unite.

  • UE a constatat că Starbucks şi Fiat Chrysler au beneficiat de facilităţi fiscale ilegale – surse

    Reprezentanţii autorităţii antitrust urmează să se consulte şi cu alte departamente din cadrul Comisiei Europene, care vor anunţa o decizie pe 21 octombrie, după o întâlnire a unor oficiali de top ai UE, au spus sursele.

    Decizia, care va veni după ce Curtea Europeană de Justiţie a declarat invalid un sistem de transfer de date transatlantic folosit de mari companii precum Google, IBM şi Facebook, va amplifica probabil incertitudinile pentru multinaţionalele americane cu operaţiuni în Europa.

    Autoritatea antitrust a UE a constatat, după investigaţii de peste un an, că facilităţile fiscale acordate Starbucks în Olanda şi Fiat în Luxemburg au încălcat legislaţia europeană care interzice guvernelor să susţină numai unele companii, au explicat sursele.

    Reprezentanţii Comisiei Europene au refuzat să comenteze.

    Nu este clar încă dacă Fiat şi Starbucks vor fi obligate să plătească retroactiv taxe. Într-un astfel de caz, mărimea sumelor datorate ar putea fi substanţială, au arătat sursele.