BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Lista completă a spitalelor noi ce vor fi construite în România cu bani din PNRR

    Alexandru Rafila a anunţat cele 27 de spitale, pavilioane sau secţii noi care vor fi construite prin PNRR.

    În prima fază, au fost alese 42 de spitale, din care 27 au fost alese apoi câştigătoare şi vor obţine finanţare.

    Lista prezentată miercuri, într-o conferinţă de presă, de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila:

    – Centru Chirurgical Cardiovascular la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş

    – construire secţii la Spitalul nr. 2 Vaslui

    – Spitalul Judeţean de Urgenta Bistriţa – extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei clădiri noi

    – pavilion Municipal Bacău bacau şi integrarea în ansamblul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău

    – Spital Judeţean de Urgenţă Giurgiu – spital nou etapa 1 (secţiile oncologie şi neurologie).

    – Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – relocarea şi modernizarea activităţii secţiei de onologie şi înfiinţare compartiment cardiologie intervenţională

    – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie, Braşov – un nou corp de clădiri

    – construire corp nou – departament sănătatea mamei şi copilului Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Constanţa

    – construire sediu nou pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ

    – construire şi dotare corp clădire destinat secţiilor de boli infecţioase şi pneumologie

    – construire spital şi funcţiuni conexe pentru Spitalul Municipal “Dr. Teodor Andrei“ Lugoj

    – Institutul Regional de Oncologie Timişoara

    – construcţie nouă: Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. C. C. Iliescu” Bucureşti

    – Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Baloteşti – modernizarea infrastructurii

    – extinderea aripilor A1, A4 a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti

    – recompartimentare clădire existentă şi extindere cu un corp nou – Secţia Clinică Neurochirurgie – centru de patologie vasculo-cerebrală şi neurochirurgie la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj

    – realizare pavilion nou-bloc chirurgical politraumă din Cazarma 1044 Sibiu

    – lucrări de investiţii şi intervenţii în Cazarma 705 Piteşti

    – construcţia de secţii de obstetrică şi ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică şi pediatrie, Arad – unităţi noi

    – construire, dotare şi amenajare a spitalului de obstetrică-ginecologie Buftea şi desfiinţare construcţii existente (c1-c15), relocarea staţiei de oxigen şi relocarea gospodariei apă

    – sediul nou pentru Spitalul de Urgenţă al MAI “Prof. Dr. Dimitrie Gerota”

    – pavilion de medicină operaţională-politraumă în Cazarmă 1053 Craiova

    – Policlinica Municipală, specializarea cardiologie şi oncologie, Constanţa- spital nou

    – laborator de radioterapie Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti

    – realizare pavilion nou medicină operaţională-politraumă, drum acces şi reţele în Cazarma 646 Braşov

    – centrul de diagnostic şi tratament al tuberculozei Zerlendi, Bucureşti – spital nou

    – construire centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.

    Investiţia totală se va ridica la circa 10 miliarde de lei, fără TVA.

  • Relaxarea restricţiilor COVID: spitalele din China s-au umplut de pacienţi

    Spitalele din China sunt sub o presiune atât de mare, în urma schimbării rapide radicale a politicii anti COVID, încât medicii şi asistentele ar putea infecta pacienţii, susţin observatorii. Se pare că lucrătorilor medicali din prima linie li se spune să vină la serviciu chiar dacă sun infectaţi, din cauza lipsei de personal.

    Chen Xi, un profesor chinez specializat în politici de sănătate a monitorizat criza din ţara sa de origine de la Universitatea Yale din Statele Unite. El a declarat pentru BBC că a vorbit cu directorii de spitale şi cu alţi membri ai personalului medical din China despre tensiunile uriaşe din sistem.

    „Oamenii care au fost infectaţi au fost nevoiţi să lucreze în spitale, ceea ce formează un mediu de transmitere acolo”, a spus el.

    Spitalele din China şi-au mărit în grabă capacitatea secţiilor COVID pentru a face faţă unui număr mare de pacienţi. Totuşi, acestea s-au umplut rapid, pentru că unii nu au înţeles că pot sta acasă dacă au forme uşoare şi medii ale bolii

    „Nu există obişnuinţa rămânerii acasă pentru simptome minore. Când oamenii se simt rău, toţi merg la spitale, ceea ce poate prăbuşi cu uşurinţă sistemul de sănătate”.

    Numărul mare de clienţi ai farmaciilor a dus la penurii semnificative la nivel naţional de medicamente folosite pentru tratarea răcelii sau a gripei. Kiturile de testare la domiciliu pentru COVID sunt şi ele greu de găsit.

    Schimbări sunt şi în societate. Restaurantele din Beijing au foarte puţini clienţi, iar străzile sunt aproape goale. Companiile le spun angajaţilor că ar trebui să se întoarcă la birou, dar mulţi refuză.

  • Paradoxul din sănătate: Bugetul pentru asistenţă medicală specializată din ambulatoriu este de 500 mil. euro anul acesta, plus 30%, dar în ambulatoriul marilor spitale de stat pacientul găseşte cu greu sau deloc un loc la consultaţie cu bilet de trimitere

    ♦ Ce răspunsuri primea ieri un pacient interesat de o programare în ambulatoriul marilor spitale din Bucureşti: „primul loc la pneumologie cu bilet de trimitere este pe 4 ianuarie“, „la neurologie nu mai avem niciun loc“, „doar cu plată la endocrinologie“ ♦ Casa de Sănătate a transmis către ZF că bugetul pentru asistenţa de specialitate din ambulatoriu a crescut în fiecare an, până la circa 2,5 mld de lei (500 mil. euro) anul acesta, faţă de 1,5 mld. de lei în 2020.

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a decontat anul tre­cut pentru asistenţa medicală de specialitate în ambula­to­riu 1,9 miliarde de lei (390 mil. euro), în creştere faţă de 1,5 mld. de lei de anul trecut, în timp ce pentru anul acesta valoarea aprobată este de circa 2,5 miliarde de lei (500 mil. euro).

    Aceste alocări sunt în creştere de la un an la altul, dat fiind că şi bugetul Casei este în creştere anual însă paradoxal, pacienţii continuă să găsească foarte greu sau deloc un loc la consultaţie la medicul specialist în baza biletului de trimitere în ambulatoriul marilor spitale de stat.

    Spre exemplu, în ambulatoriul Spi­ta­lului Universitar de Urgenţă Elias din Bucureşti, consultaţiile la endocrinologie se fac doar cu plată (130 de lei), în timp ce la neurologie pe bilet de trimitere nu mai este niciun loc disponibil anul acesta şi nici nu se preiau progrămări pentru anul viitor, iar la pneumologie primul loc liber cu bilet de trimitere este pe 4 ianuarie.

    „La neurologie nu mai avem niciun loc liber la consultaţie în ambulatoriu anul acesta, este un singur medic care consultă cu bilet de trimitere luni şi marţi şi cu plată în celelalte zile“, a fost răspunsul din call centerul ambulatoriului spitalului universi­tar de urgenţă Elias din Bucuresti.

    Pentru cardiologie nu mai era nimeni disponibil vineri la ora 14 să preia progra­mări. O situaţie similară este şi în am­bu­latoriul spitalului Sf. Pantelimon din Bu­cureşti, unde apar pe site-ul spitalului toate specialităţile medicale pe ambulatoriu.

    Deşi pe site scrie că se pot face pro­gramări online pentru consultaţii, nu apare niciun loc disponibil la cardiologie, oftal­mologie, gastroenterologie, pneumologie, ortopedie sau ORL. Doar la câteva spe­cialităţi medicale se pot face programări online pentru consultaţie în ambulatoriu.

    La dermatologie site-ul arată loc liber pentru 12 decembrie iar la endocrinologie se poate face programare online pe data de 20 decembrie. „Nu mai este nimeni acum pentru programări (ZF a sunat vineri la ora 14), reveniţi de luni dimineaţa cu telefon pentru programare“, este răspunsul din call-centerul spitalului SF Pantelimon.

    Casa de Sănătate (CNAS) decontează consultaţiile în funcţie de punctele adunate, cea mai simplă consultaţie are o valoare de 7 puncte, adică va primi o decontare de 28 de lei, potrivit calculelor ZF ce iau în considerare valoarea de 4 lei a unui punct. La privat o consultaţie simplă a ajuns între 200 şi 450 de lei în funcţie de medicul ce oferă serviciile medicale, mult peste nivelul decontat de Casă.

    „Întrucât contravaloarea serviciilor medicale din ambulatoriul de specialitate clinic decontate de casele de asigurări de sănătate se calculează în puncte, implicit a crescut şi valoarea punctului. Spre exemplu, în timp ce în trimestrul 1 al anului 2021 valoarea punctului a fost de 2,8 lei, în anul 2022 această valoare este de 4 lei. Consultaţiile, precum şi procedurile diagnostice şi terapeutice au o valoare exprimată în puncte cuprinsă între 7 şi 100 de puncte, iar în cadrul unei singure vizite la medic pacientului i se pot acorda mai multe servicii (consultaţie şi proceduri diagnostice/terapeutice, după caz)“, potrivit CNAS. Mai multe puncte se oferă pentru consultaţiile ce implică şi anumite procedure complex, investigaţii, precum realizarea unei endoscopii sau a altor procedure.

    „CNAS va face şi în viitor eforturi pentru a recompensa cât mai bine posibil activitatea furnizorilor de servicii medicale în slujba sănătăţii publice, în limitele disponibilităţilor bugetare de care dispune şi având în vedere totodată echilibrul de finanţare între diversele domenii de asistenţă medicală“.

    Bugetul Casei a crescut în fiecare an iar la cinci ani chiar se dublează. Casa a avut anul trecut un buget total de 49,8 miliarde de lei faţă de 28 de miliarde de lei în 2017.

     

     

     

  • Criza Covid din China se înrăutăţeşte: Farmaciile rămân fără medicamente pentru tratarea febrei, spitalele sunt suprasolicitate, iar medicii nu mai pot ţine pasul cu numărul de îmbolnăviri. Analizele susţin că până la 1 milion de oameni pot muri în China din cauza pandemiei în această iarnă

    Beijingul rămâne fără provizii medicale în timp ce capitala chineză luptă împotriva unui focar de coronavirus care se răspândeşte rapid, au declarat lucrătorii din domeniul sănătăţii. Situaţia pune presiune pe resursele limitate ale domeniului sanitar chiar în momentul în care autorităţile ridică restricţiile privind pandemia, a raportat Financial Times.

    Clinicile destinate pacienţilor cu Covid-19 rămân rapid fără locuri, iar unele spitale din oraşul de 22 de milioane de locuitori au început să raţionalizeze ibuprofenul şi paracetamolul. Locuitorii din Chaoyang, cartierul aflat în centrul epidemiei de Covid din Beijing, au golit rafturile farmaciilor de medicamente pentru reducerea febrei şi de teste rapide de antigen, a declarat pentru FT personalul de la mai multe farmacii.

    “Avem un copil cu febră mare, dar toate farmaciile au rămas fără ibuprofen”, a declarat un locuitor din Beijing cu numele de familie Lin. “Situaţia a degenerat prea repede, nu am avut timp să ne pregătim”.

    Beijingul se confruntă cu primul său mare val de coronavirus chiar în momentul în care liderii chinezi au început să slăbească controalele Covid-zero. Miercuri, cabinetul chinez a permis în mod oficial carantina la domiciliu pentru pacienţii asimptomatici sau cu simptome uşoare, un semn că sistemul de închidere a ţării, carantina forţată în unităţile de stat, testele în masă şi depistarea contactelor nu a reuşit să limiteze focarele care s-au răspândit.

    Noile analize dezvăluite de Financial Times în această săptămână au arătat că până la 1 milion de persoane ar putea muri în China într-un “val de iarnă” care va avea loc în următoarele luni.

    Departamentele de urgenţă din Beijing raportează deja un aflux de pacienţi cu Covid, pe care oraşul încearcă să îi canalizeze prin cele 94 de clinici şi spitale desemnate. Peking Union Medical College Hospital, una dintre cele mai bine cotate instituţii medicale din ţară, şi-a transformat sala de sport a angajaţilor într-un centru de dializă pentru pacienţii cu boli renale în stadiu terminal care au fost testaţi pozitiv cu coronavirus.

    “Clinicile sunt un dezastru total”, a declarat un medic din Beijing, care îi sfătuia pe pacienţi să rămână acasă în loc să caute tratament medical. Acest mesaj este transmis şi de mass-media locală, în timp ce autorităţile încearcă să rezerve numărul limitat de paturi de spital din oraş pentru pacienţii cu cazuri grave.

    Oraşul a raportat joi 4.338 de noi cazuri de Covid pentru ziua precedentă. Această cifră a fost mai mică decât cea de marţi, dar a venit ca urmare a încetinirii ratei de testare şi a faptului că locuitorii s-au orientat către testele rapide la domiciliu, care nu sunt incluse în numărătoarea cazurilor din oraş.

    Locuitorii altor oraşe chinezeşti şi-au făcut provizii pe fondul blocajelor generalizate din acest an.

    Un medic de la Spitalul Popular al Şaselea din Shanghai a declarat că relaxarea bruscă a restricţiilor a însemnat că medicii suprasolicitaţi din oraş se vor confrunta în curând cu un număr tot mai mare de pacienţi Covid.

    “Spitalele noastre abia îşi menţin operaţiunile normale în aceste zile”, a declarat medicul.

  • Cea mai mare bătălie pe ambulatoriu. Marile reţele private de sănătate înghit zeci de clinici din ţară pentru portofoliul de medici specialişti care nu mai sunt de găsit la stat şi pe care statul pune acum taxă

    ♦ MedLife a semnat 13 tranzacţii în acest an, Regina Maria şi-a adjudecat  9 clinici din ţară într-o piaţă în care marii jucători îi preiau pe cei mici şi mijlocii pentru a avea cât mai mulţi medici specialişti, iar statul tocmai ce anunţă că pune o taxă suplimentară pentru accesul la medicii specialişti în unităţile sanitare de stat.

    Marii jucători de pe piaţa serviciilor medicale private au bifat anul acesta achiziţii de zeci de milioane de euro, focusul fiind pe clinicile mici şi mijlocii din diferite oraşe ale ţării. Aceste tranzacţii întăresc poziţia marilor reţele în ţară în special pe partea de ambulatoriu, unde cei mai mulţi pacienţi accesează serviciile medicale contra cost.

    MedLife a semnat 13 tranzacţii în acest an,  Regina Maria a cumpărat 9 companii, iar suedezii de la Medicover au bifat trei tranzacţii în acest an până acum.

    Privaţii au pariat pe asistenţa medicală specializată, pe nivelul secundar,  şi au dezvoltat în principal infrastructura de ambulatoriu, unde cei mai mulţi pacienţi plătesc serviciile medicale. Atragerea de medici specialişti în clinicile pe care le deţin reprezintă principala prioritate, în piaţă se duce o „bătălie“ pe cei mai buni medici care sunt vânaţi de reţelele private.

    Deşi au făcut investiţii şi în spitale private, cei mai mulţi operatori privaţi nu asigură şi urgenţele medicale, care îşi găsesc în continuare rezolvare în spitalele de stat. Între timp medicina în ambulatoriul spita­lelor de stat, unde încă există teoretic infrastructura necesară, este pe cale de dispa­riţie, între „nu avem niciun loc dispo­nibil“, „acel medic consultă doar contra cost“ sau „nu facem programări“.

    Realitatea din teren arată că pacientul român nu doar că găseşte cu greu un loc la consultaţie cu bilet de trrimitere, dar nici măcar nu poate efectua un set de analize medicale în baza biletului atunci când are nevoie. Chiar Avocatul Poporului (AP) constată că  termenele de aşteptare sunt prea lungi pentru analize medicale şi propune o platformă electronică ca să îmbunătăţească accesul pacienţilor la aceste servicii.

    Paradoxal însă,  prin strategia naţională de sănătate 2022-2030 Ministerul Sănătăţii îşi asumă implementarea unor reforme pentru „accesul în timp util la servicii de sănătate“ dar şi „diversificarea serviciilor de sănătate oferite ca şi servicii ambulatorii“. Mai nou, statul propune chiar introducerea unei noi taxe (co-plată) pentru pacienţii  care vor să acceseze  serviciile medicale ale unui anumit medic, ca parte a unor „mecanisme inovative de plată a serviciilor şi profesioniştilor din sănătate“, potrivit proiectului de hotărâre a Guvernului  privind aprobarea strategiei naţionale de sănătate 2022-2030 publicat pe site-ul ministerului.

    În prezent, medicii din spitalele de stat sunt de găsit pentru consultaţie în ambulatoriul clinicilor private, al căror business  este în creştere. Datele de la ONRC arată că afacerile companiilor care activează în acest domeniu (asistenţă medicală specializată, cod CAEN 8622) au ajuns anul trecut la 9,1 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro), faţă de 7,2 miliarde de lei anul anterior.

    „(…) În ciuda faptului că a fost un an complicat, am reuşit să continuăm expansiunea la nivel naţional într-un ritm accelerat, marcând nu mai puţin de 13 tranzacţii importante în primele nouă luni ale anului, dincolo de cele 7 proiecte dezvoltate organic“, a declarat pentru ZF Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife Group. El a precizat că Medlife a achiziţionat aât business-uri cu servicii medicale integrate care urmează modelul companiei, cât şi business-uri de nişă din zona oncologiei, oftalmologiei şi wellness.

    Şi Regina Maria a semnat 9 tranzacţii anul acesta, pe lângă investiţiile realizate în dezvoltarea organică.

    „Am cumpărat 9 companii, focusul nostru fiind pe creştere organică. Am creat peste 10.000 de mp noi de infrastructură medicală doar anul acesta prin creştere organică, nu prin achiziţii”, au transmis către ZF oficialii reţelei Regina Maria.

    Pe de altă parte, suedezii de la Medicover au preluat trei companii în acest an, reţeaua de clinici Laurus Medical, spitalul Polaris Medical de lângă Cluj Napoca şi clinica MediPlus.

    Numărul de companii din sectorul de asistenţă medicală specializată a crescut la 8.800 de firme anul trecut, faţă de 8.082 de companii în 2020, arată datele ONRC.

  • Şefii din Sănătate, prezenţi mai mult în spitalele private decât în cele de stat pentru a valida “complementaritatea” celor două sisteme. Câţi români pot plăti 300 de lei pe consultaţie la privat sau 1.500 de lei pe un RMN pentru care la stat aşteaptă cu lunile?

    Un comunicat de presă cu o ştire clasică de business privind investiţia unui operator privat din piaţa sănătăţii într-o nouă clinică medicală ridică însă o întrebare, mai ales după ce vezi pleiada de autorităţi care s-au „înghesuit” la poza de final, la inaugurarea investiţiei.

    La eveniment au participat secretarul de stat în ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, Teodora Munteanu, viceprimar al Municipiului Suceava şi Gheorghe Flutur, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

    În comunicatul de presă de după eveniment apare şi o declaraţie a lui Andrei Baciu, pe care o s-o redau ca atare: ,,Accesibilitatea la servicii medicale este cheia succesului şi cheia unei vieţi sănătoase şi ȋndelungate. Orice sistem de sănătate modern şi eficient din lume funcţionează pe baza complementarităţii dintre instituţiile de stat şi cele private. Cele de stat au obligaţia de a fi fundamentale şi de a oferi ȋntregii populaţii o adresabilitate generală, ȋnsă nu au cum să acopere absolut tot. Şi atunci intervine privatul, care preia din responsabilitate. Iniţiative precum cea de la Suceava ȋncurajează pacienţii, dar şi pe medicii care vor să se ȋntoarcă acasă şi caută un loc, un spital, ȋn care să crească”, susţine Andrei Baciu.

    Ce accesibilitate la servicii medicale există în România când spitalele din oraşe mai mici funcţionează cu deficit de medici şi asistenţi? Când un doctor acoperă o întreagă specialitate medicală, iar când pleacă în concediu, spitalul rămâne descoperit? Când medicii fug de spitalele din provincie, unde nu au aparatură, nu au cu cine lucra?

    Despre ce responsabilitate preluată de mediul privat vorbeşte secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, când o consultaţie la privat costă peste 300 de lei? Iar pentru unităţile private să acceseze servicii decontate prin Casa de Asigurări este mai mult o piatră de moară, la decontările sub tarifele practicate de ei şi costurile pe care le au per pacient? Câţi roâni îşi permit să plăteasca 1.500 de lei pentru un RMN pe care îl pot face de azi pe mâine la privat, iar la stat aşteaptă cu lunile, în timp ce toţi ne vorbesc despre importanţa prevenţiei? Cum ajută statul la asta?

    La câte inaugurări de clinici de stat – ambulatorii au participat autorităţile, în frunte cu dl Baciu? Sigur, este important să susţinem mediul de business şi investiţiile, însă când spitalele de stat sunt pline de bacterii, de corupţie, de mii de probleme de rezolvat, prioritatea care e?

    Iar cea mai mare întrebare: câte spitale de stat a vizitat dl. Baciu în ultima lună şi ce a găsit acolo? Este similar sau măcar se apropie de standardele pe care le-a văzut la clinica privată nou inaugurată la Suceava?

     

     

  • (P) Resurse pentru spitale verzi – Interviu cu Jan-Willem Scheijgrond

    1.         Cum credeţi că putem avea spitale mai eficiente în România?

    De zeci de ani, îngrijirea medicală este asigurată, în principal, în unităţi centralizate, spitale sau clinici. O vizită la unitate medicală este limitată în timp şi spaţiu, permiţând monitorizarea stării de sănătate a pacientului doar pe durata vizitei. Cu toate acestea, datorită tehnologiilor medicale digitale, observăm deja apariţia unui nou model de îngrijire, în care unitatea medicală este mai aproape de pacient, indiferent de loc şi timp. Mutarea îngrijirii pacienţilor dincolo de zidurile spitalului prin introducerea triajului digital, a tele-asistenţei sau a monitorizării de la distanţă este o tendinţă care s-a accelerat odată cu pandemia.

    Putem prezice că acest model de îngrijire a pacienţilor reprezintă viitorul îngrijirii medicale: mai digital, mai rezistent, mai accesibil, mai eficient, mai rapid şi mai sustenabil? Da!

    Viitorul medicinei se poate baza din ce în ce mai mult pe îngrijirea la domiciliu, pe consultaţii la distanţă şi pe contactul la distanţă cu o unitate de îngrijire medicală. Acest lucru nu înseamnă că va scădea calitatea serviciilor de îngrijire medicală. Dimpotrivă! Nu înseamnă nici că vor dispărea clinicile şi spitalele, ci că rolul lor se va schimba, acestea urmând să se concentreze mai mult pe îngrijirea de specialitate. Sistemele de sănătate din întreaga lume se află sub o presiune financiară din ce în ce mai mare, cheltuielile de sănătate consumând o parte tot mai mare din PIB. În multe ţări, îngrijirea spitalicească reprezintă cea mai mare parte a acestor cheltuieli. În România, de exemplu, ponderea cheltuielilor de sănătate în PIB a crescut de la 5% în 2019 la 5,5% din PIB în 2020, potrivit Eurostat.

    Prin urmare, este esenţial să ne gândim la un spital mai eficient, prin redefinirea rolului facilităţilor fizice şi să punem accentul pe îngrijirea medicală preventivă şi de la distanţă. Trebuie luate măsuri concrete pentru modernizarea proceselor, cu accent pe prevenţie uşor accesibilă şi sistematizată, deoarece provocările cu care se confruntă sistemele de sănătate includ incidenţa crescută a bolilor cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inimă şi cancerul.

    2. Putem vorbi despre sustenabilitate şi spitale “verzi” în condiţiile în care sistemul de sănătate din România are nevoie de investiţii serioase pentru a se alinia la standardele europene?

    Sectorul sănătăţii este responsabil pentru 4,4% din emisiile globale de CO2 pe an, mai mult decât industria aeronautică sau cea navală. Prin urmare, sustenabilitatea şi punerea bazelor unui spital verde, ecologic, nu mai este o opţiune, ci o necesitate, încurajată şi susţinută şi de mecanismele de finanţare europene, care includ criterii de sustenabilitate în metodologiile lor. Altfel spus, standardele europene sunt deja unele sustenabile.  

    Construirea unui sistem de sănătate sustenabil este posibilă. Să luăm un exemplu: Sistemul Naţional de Sănătate  este responsabil pentru 4% din emisiile de gaze cu efect de seră din Regatul Unit. Dintre acestea, emisiile indirecte care au loc în lanţul de aprovizionare (cum ar fi furnizorii de medicamente şi tehnologie) reprezintă un procent uimitor de 62%. Acesta este motivul pentru care sistemul naţional de sănătate din Regatul Unit se angajează să atingă zero emisii nete, pe care le controlează direct până în 2040, iar pentru emisiile pe care le poate influenţa, cum ar fi lanţul de aprovizionare, promit zero emisii nete până în 2045.

    Philips, ca lider în domeniul tehnologiei medicale, are responsabilitatea de a acţiona în domeniul sănătăţii, deoarece o mai bună îngrijire a planetei ne va permite să avem mai multă grijă de oameni. În opinia noastră, soluţia cheie pentru decarbonizarea serviciilor medicale începe cu utilizarea responsabilă şi durabilă a energiei şi a materialelor. 

    Concret, la Philips, lucrăm în permanenţă pentru a reduce consumul de energie al tuturor produselor noastre, pentru a ajuta, în continuare, spitalele să îşi reducă amprenta de carbon. Ne propunem ca, până în 2025, 100% din noile noastre produse să îndeplinească cerinţele EcoDesign, datorită cărora putem avea un impact asupra fazei de utilizare a produselor noastre în spitale. Acest lucru reprezintă, de obicei, 80% din amprenta de carbon a Philips. În plus, când vine vorba de materiale sustenabile aşa cum sunt aparatele RMN Philips, acestea utilizează o nouă tehnologie de micro-refrigerare extrem de eficientă care necesită doar 7 litri de heliu lichid pentru răcire, în loc de 1.500 de litri, cât necesită magneţii convenţionali.

    3. Ce putem face noi – statul, medicii, oamenii – pentru un sistem de sănătate pe care să ne putem baza?

    În prezent, se conturează o nouă eră a îngrijirii medicale, în care tendinţele se transformă rapid, cu efecte de lungă durată. Prin urmare, parteneriatele puternice, care au întotdeauna în vedere o viziune pe termen lung, sunt esenţiale şi mai relevante ca niciodată.

    Lumea se bazează pe o politică publică puternică pentru a sprijini şi conduce priorităţile de bază în domeniul sănătăţii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte un cadru util pentru a ne ghida priorităţile: 1) să ne îndreptăm spre o acoperire universală a sănătăţii; 2) să protejăm mai bine oamenii împotriva urgenţelor sanitare; 3) să asigurăm o viaţă sănătoasă şi bunăstare pentru toţi, indiferent de vârstă.

    Industria şi sectorul privat ar trebui să pună în aplicare o abordare acţionabilă, măsurabilă şi cuprinzătoare a sustenabilităţii, comunicată cu transparenţă şi responsabilitate deplină, care decurge firesc din obiectivele de dezvoltare durabilă ONU la care fie companie aderă. 

    În egală măsură, spitalele ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru resursele pe care le consumă şi impactul negativ asupra schimbărilor climatice. Acest lucru este posibil în parteneriat cu furnizori cu aceeaşi viziune, investind în echipamente medicale sustenabile, susţinând aplicarea unor standarde ecologice în domeniul achiziţiilor, pentru a permite introducerea de produse recondiţionate în spitale şi luând în considerare modele alternative de furnizare a serviciilor, cum ar fi sistemele de îngrijire medicală în reţea.  

    4. Ce fel de practici de sustenabilitate adoptă Philips în ceea ce priveşte asistenţa medicală?

    Philips este o companie orientată spre un scop precis, care îşi propune să îmbunătăţească sănătatea şi bunăstarea a 2 miliarde de oameni pe an până în 2025, la nivel global, prin inovaţie. Sustenabilitatea se află în centrul strategiei noastre.

    În timpul COP21, Summitul ONU privind schimbările climatice de la Paris, ne-am angajat să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon în cadrul operaţiunilor noastre până în 2020, un obiectiv pe care l-am îndeplinit. De asemenea, Philips a stabilit obiective ambiţioase în ceea ce priveşte economia circulară: ne propunem ca 25% din veniturile noastre să fie circulare până în 2025. Oferim schimb pentru toate echipamentele medicale mari de la clienţii noştri şi nu trimitem niciun deşeu din fabrici la groapa de gunoi.

    Pentru noi, sustenabilitatea este o condiţie prealabilă pentru a face business. Este în strategia noastră să fim lideri cu soluţii inovatoare care combină produse, sisteme, software şi servicii şi care valorifică datele clinice şi operaţionale, pentru a-i ajuta pe clienţii noştri să livreze şi să-i ajute, la rândul lor, pe oameni să aibă mai multă grijă de sănătatea lor, în fiecare etapă a vieţii. Pentru a realiza acest lucru, am încorporat sustenabilitatea în centrul activităţii noastre şi am făcut-o cu mândrie şi responsabilitate.

  • Ciolacu: România nu va avea capacitatea de a atrage toate fondurile din PNRR pentru toate spitalele

    „Trebuie să avem simţul realităţii asupra capacităţii administrative a statului român de a atrage toţi banii europeni. Nu trebuie să ne facem bugete şi să spunem că vom atrage toate sumele pe investiţii publice ale statului, pentru că nu vom reuşi acest lucru. România încă nu are capacitatea administrativă de a atrage toate aceste sume”, spune Marcel Ciolacu.

    El precizează că în prezent România ar trebui să atragă în jur de un miliard de euro pe lună.

    „Ar trebui gândită acea porţiune pe care statul nu o poate atrage în marea infrastructură, indiferent de cât ar modifica legile de achizii şi ea trebuie redirecţionată către mediul privat. Vă dau un singur exemplu, vorbim de investiţiile din domeniul sanitar. Nu cred că statul român va avea capacitatea de a atrage toate fondurile pentru toate spitalele trecute în PNRR sau prin exerciţiile financiare. Acolo trebuie statul român şi guvernul să se aşeze la masă cu mediul privat şi să dimensioneze ce sume pot fi atrase de către sistemul public de sănătate şi ce sume trebuie atrase către sistemul privat de sănătate”, încheie liderul PSD.

  • Cifra săptămânii 03 – 09 octombrie 2022

  • Iulian Anghel, ZF: Cât mai este şpaga prin spitalele statului

    “I-am întins plicul şi el, cu o voce aproape plângând :<Da’ da nu trebuia!>. Dar, după aia, haţ, a înşfăcat plicul cu 1.000 de lei în el şi jap la buzunarul lui”. 1.000 de lei pentru chirurg, 200 de lei pentru anestezist, pentru o operaţie de “piatră la fiere”, cum se spune în limbajul popular. Asta era şpaga, în luna iunie, la spitalul militar de urgenţă din Galaţi.

    Vă mai amintiţi? Traian Băsescu, preşedinte al României, s-a operat de „hernie de disc” în străinătate. Toţi l-au condamnat atunci. Că nu are încredere în sistemul de sănătate din România, că e chiabur, că aia şi aia. Şpaga pentru o operaţie de „hernie de disc” este, la spitalul militar din Galaţi, de 1.600 de lei, doar pentru medicul chirurg.

    „Aveam în plic 1.000 de lei. Urma să fie operat tatăl meu. I-am întins plicul. Iar el mi-a zis, cu plicul în mână: 16 milioane (1.600 de lei – nota mea). I-am smuls plicul din mână si am mai pus 600. E drept ca mi l-a adus pe picioare acasa.”

    Sunt cam 20 de ani de atunci. Un mare chirurg de la Spitalul Fundeni voia să intre în politică. Era celebru, făcuse, se spunea, primul transplant de ficat din România. Dar voia, cum ziceam, să intre în politică aşa că şi-a angajat o asistentă deşteaptă – o absolventă de ştiinţe politice de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti,  pe care o plătea cu 300 de dolari pe lună, fără ca ceva să treacă prin vreo contabilitate.

    „I-am spus. A trecut luna, nu-mi daţi banii? S-a căutat prin buzunare şi a scos un morman cu bani de dolari şi euro şi mi-a dat 300 de dolari.” Sunt mulţi ani de atunci, da. Dar ce s-a schimbat, în ciuda faptului că salariile în sistem au crescut şi nu mai poţi, nicicum, să spui că un medic e azi un om sărac?

    „M-am pregătit cu banii. Mi-au spus din prima, chiar înainte de a mă programa pentru operaţie: 1.000 de lei chirurgul, 300 de lei anestezistul şi 100 de lei asistentele. Câte or fi asistentele alea, acum nu mai ştiu”. Este şpaga pentru o operaţie de felul celei de care vorbeam mai sus, de „piatră la fiere”, cerută, de data asta, la spitalul Colentina din Bucureşti, în această săptămână.

    Când oamenii intră într-un spital, prima lor grijă este să-i întrebe pe ceilalţi pacienţi cât este şpaga la doctor şi cât la asistente. Într-un spital din România, toate buzunarele sunt pline cu bani. Banii curg din buzunarele celor lungiţi în pat de durere în buzunarele acelor zei în alb care stau în picioare cu mâna întinsă. La spitalul Colţea, nu se cere şpagă, dar medicul nu zice nu, dacă-i pui în buzunar 300 de lei pentru o zgâtietură la nas care trebuie cumva cusută. La Lahovary, spitalul de ochi din Piaţa Romană, lucurile stau altfel: bagi banii, discret, în halatul alb sau albastru, dacă vrei să fii luat în seamă. La câtă aglomeraţie este, şi e cumplită, poţi veni şi peste doi ani, dacă nu te-o fi îngropat popa până atunci. Şi lucrurile nu se opresc aici. O operaţie de „cataracta” este abia începutul. Oricum, statul nu plăteşte schimbarea cristalinului, îl cumperi singur – cam 300 – 400 de euro bucata, deşi tu ai plătit 45 de ani la fondul de sănătate. Apoi medicul îşi spune că spitalul nu mai poate suporta costul unei examinări de o jumătate de oră, dar el are o soluţie – îţi recomandă un consult la o clinică privată unde o examinare de10 minute costa acum trei ani 300 de lei. Înteresant e că, ajungând la clinica privată, vezi mutre cunoscute, oameni lângă care ai stat ore şi ore pe băncile de aşteptare din Lahovari, la acelaşi medic. Cum se face? E simplu. Lahovari, spital public, nu e decât un spital de adunat clientelă. Nu mai e un spital public. Eu îi am pe ai mei, ţi-i plasezi ţie la clinica ta privată, tu faci la fel, mi-i dai mie pe ai tăi. Urma se pierde. Cum poate un stat neputincios să demonstreze frauda? Pentru că, în momentul în care tu foloseşti spaţiul public/un spital public pentru a-ţi racola clientelă pentru afacerea ta privată – şi primind şi salariu public pentru asta – ei, bine, asta nu are decât un nume: frauda.