BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • Cele mai responsabile companii din România: MOL România – Spaţii Verzi

    Motivaţie
    Scopul acestui program este, potrivit reprezentanţilor companiei, implicarea copiilor şi a tinerilor în proiecte de amenajare a spaţiilor verzi. Componenta „Spaţii verzi urbane” a proiectului are ca temă crearea, dezvoltarea, întreţinerea şi/sau reabilitarea spaţiilor verzi urbane publice cu funcţii comunitare, iar componenta „Arii naturale protejate” urmăreşte promovarea şi popularizarea ariilor protejate din România, cu scopul de a ridica nivelul de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte importanţa acestora.

    Descrierea proiectului
    Programul Spaţii Verzi este o iniţiativă comună a MOL România şi a Fundaţiei pentru Parteneriat lansată în 2006 sub forma unui program desfăşurat anual. Programul are două componente – Spaţii verzi urbane şi Arii naturale protejate. La finalul lunii ianuarie, MOL România şi Fundaţia pentru Parteneriat au lansat cea de-a 14-a ediţie a programului Spaţii Verzi, anunţând pentru acest an un fond total de finanţare de 696.000 de lei. Înscrierile s-au făcut până pe 28 februarie 2019.
    Programul Spaţii verzi urbane este implementat de MOL şi partenerii Fundaţiei pentru Parteneriat atât în România cât şi în alte două ţări: Cehia şi Slovacia. În România, programul se adresează organizaţiilor neguvernamentale, aflate în parteneriat cu instituţii de învăţământ şi/sau instituţii publice locale sau centrale. Suma totală disponibilă pentru finanţare este de 60.000 euro, iar suma maximă ce poate fi alocată unui proiect în cadrul componentei Spaţii verzi urbane este de 10.000 lei/proiect. Activităţile finanţate în cadrul acestui program includ plantarea de gazon, flori, arbuşti şi arbori cu implicarea activă a copiilor din şcoli şi grădiniţe, astfel încât aceştia să înveţe să ocrotească natura. De asemenea, se pot solicita şi obţine fonduri pentru crearea şi/sau reabilitarea cu materiale naturale sau care nu agresează mediul înconjurător a diferitelor elemente din spaţii publice, cum ar fi: terenuri de joacă, bănci, mese, echipamente de sport, suporturi de biciclete. Aceste activităţi se pot completa cu acţiuni de curăţare a spaţiilor publice de recreere şi montarea/vopsirea coşurilor de gunoi, înfiinţarea colectoarelor selective de deşeuri etc. De asemenea, sunt eligibile pentru finanţare activităţi care vizează organizarea de concursuri, expoziţii şi workshopuri care au ca temă protecţia mediului. Astfel, MOL România încurajează educaţia ecologică nonformală (în afara curriculei şcolare) cu elemente creative, destinate comunităţilor locale.
    Începând cu anul 2018 se pot solicita fonduri pentru programe organizate cu prilejul Săptămânii Europene a Mobilităţii (care are loc în luna septembrie). Printre activităţile eligibile se numără: organizarea unei zile de ciclism pentru a promova folosirea bicicletei ca mijloc de transport alternativ; promovarea folosirii transportului în comun; organizarea de plimbări sau picnicuri în zone verzi; alte activităţi care contribuie la îmbunătăţirea stării ecologice a oraşelor şi la crearea unui mediu de viaţă mai sănătoasă.
    Componenta Arii naturale protejate este destinată organizaţiilor neguvernamentale din România cu expertiză în ceea ce priveşte tematica ariilor protejate şi care se află în parteneriat cu şcoli şi/sau instituţii publice şi/sau administratori de arii naturale protejate. În cadrul componentei Arii naturale protejate, începând cu anul 2019 se oferă şi un premiu pentru mediu unei persoane sau unei organizaţii neguvernamentale care a fost implicată cu succes în căutarea unor soluţii proactive pentru conservarea biodiversităţii sau a ariilor naturale protejate.
    Suma maximă ce poate fi alocată unui proiect este de 20.000 de lei, iar valoarea premiului pentru mediu este de 10.000 de lei. Activităţile finanţate în cadrul acestei componente includ în primul rând programele de tip Junior Ranger, în care sunt implicaţi copii şi elevi. Concret, este vorba despre excursii, tabere, workshopuri etc. având ca scop implicarea tinerilor în conservarea biodiversităţii şi protejarea naturii în ariile protejate. În cadrul acestei componente sunt de asemenea finanţate activităţi care implică înfiinţarea de poteci tematice şi interpretative, centre de vizitare ale ariilor protejate în clădiri aparţinând comunităţilor adiacente acestora, precum şi amenajarea de expoziţii permanente. În cadrul programului se mai pot organiza diferite concursuri şi competiţii cu implicarea comunităţii locale. Cu ocazia Zilei Internaţionale a Biodiversităţii (22 mai), în cadrul acestei componente se poate obţine finanţare pentru activităţi care implică un număr cât mai mare de persoane.

    Rezultate
    În 2018, în cadrul ediţiei a 13-a a programului Spaţii Verzi, au fost acordate finanţări în valoare totală de 645.725 de lei pentru 47 de proiecte, în care s-au implicat mai mult de 16.000 de persoane. În cadrul componentei Spaţii verzi urbane au fost înfiinţate sau reamenajate spaţii verzi cu o suprafaţă totală de 11.939 mp, unde au fost plantaţi 2.108 arbori şi arbuşti, precum şi 4.842 de răsaduri de flori. În cadrul componentei Arii naturale protejate s-au creat 7 poteci tematice, au fost organizate 15 tabere Junior Ranger şi au avut loc 183 de activităţi extraşcolare de educaţie ecologică. În cei 13 ani de existenţă a programului au fost finanţate în total 569 de proiecte din domeniul protecţiei mediului cu aproape 7 milioane de lei, proiecte în care s-au implicat mai mult de 219.000 de persoane, mai ales copii şi tineri.
    Prin componenta Spaţii verzi urbane au fost plantaţi 78.825 de arbori şi arbuşti şi 82.181 de flori, înverzind astfel o suprafaţă de 485.849 mp de teren urban. În total, prin componenta Arii naturale protejate au avut loc 1.057 de activităţi extraşcolare de educaţie ecologică, au fost organizate 123 tabere Junior Ranger şi au fost înfiinţate şi amenajate 101 noi poteci tematice în ariile naturale protejate din România.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    5,46 mld. lei

    Profit net în 2017
    183,2 mil. lei

    Număr de angajaţi
    228

    Valoarea investiţiei (anual)
    696.000 lei

    Valoarea investiţiei (total)
    7 mil. lei

  • Decizia radicală pe care o ia Singapore în ce priveşte fabricile existente în centrul oraşului. Vor mai multe spaţii verzi pentru locuitori

    Autorităţile din Singapore îşi doresc mai multe spaţii verzi şi mai multe locuinţe în zona centrală de afaceri. Planul de a înnoi zona centrală din Singapore implică mutarea unor fabrici într-o zona subterană pentru a elibera spaţial necesar, conform Bloomberg.

    Autoritatea de redistribuire urbană a statului a dezvăluit  într-un proiect de master plan că vor exista, de asemenea, cu aproximativ 1.000 de hectare mai multe parcuri şi infrastructură de legătură între parcuri decât în prezent. În viitor mai mult de 90% din gospodării vor fi la câţiva paşi de un parc.

    Planul în sine prevede ca mai multe utilităţi, mijloace de transport industriale şi depozite să fie mutate în subteran pentru a elibera terenul mai bine pentru utilizărea de către oameni, iar guvernul intenţionează să utilizeze tehnologia 3D pentru a ajuta la planificarea iniţială a unui astfel de spaţiu.

    De asemenea, există noi concepte de locuinţe care includ crearea mai multor „hub-uri unice” pentru a încuraja locuitorii să facă cumpărături, să cineze şi să interacţioneze prin activităţi de relaţionare familială sub un singur acoperiş. Îmbunătăţirea conectivităţii la transport la principalele noduri din nordul, vestul şi estul Singaporei este o caracteristică suplimentară.

  • C&W Echinox: Dezvoltatorii vor livra în 2019 circa 1,2 mil. mp de spaţii logistice, comerciale şi de birouri, un nou record pentru piaţa locală

    Evoluţia pozitivă a activităţii de dezvoltare vine în urma cererii susţinute exprimate de chiriaşi în ultimii trei – patru ani, astfel că pentru mai mult de jumătate din spaţiile noi ce urmează a fi date în folosinţă în acest an au fost deja semnate contracte de închiriere.

    La finalul anului trecut, stocul spaţiilor de retail a depăşit 3,7 milioane de metri pătraţi, fiind aproape similar cu cel al spaţiilor de birouri, în timp ce stocul spaţiilor logistice se situa la circa 3,5 milioane de metri pătraţi. În 2019 este aşteptată livrarea a circa 600.000 de metri pătraţi de spaţii logistice şi industriale, peste 400.000 de metri pătraţi de birouri şi 200.000 de metri pătraţi de spaţii de retail. În Bucureşti vor fi daţi în folosinţă 300.000 de metri pătraţi de spaţii industriale şi 300.000 de metri pătraţi de birouri, în timp ce proiectele comerciale Colosseum şi Veranda Mall urmează a fi extinse cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 25.000 de metri pătraţi.

    Spaţii noi de retail vor fi livrate anul acesta şi în Sibiu, unde NEPI Rockcastle va finaliza proiectul Festival şi extinderea centrului comercial Shopping City Sibiu, dar şi în Timişoara, unde Iulius Group şi Atterbury vor inaugura extensia proiectului Iulius Mall. În perioada 2015 – 2018 piaţa locală de retail a crescut cu aproape 40%, iar centrele comerciale dominante au avut constant o rată de ocupare de aproape 100%.

    În Bucureşti sunt în construcţie în momentul de faţă clădiri noi de birouri cu o suprafaţă de circa 500.000 de metri pătraţi, până la finalul anului în curs urmând a fi livrate spaţii de aproximativ 300.000 de metri pătraţi. Cei mai activi dezvoltatori din punct de vedere al livrărilor vor fi în 2019 grupurile Portland Trust (63.000 metri pătraţi în cadrul Expo Business Park şi Oregon Park), Vastint (62.000 metri pătraţi în cadrul Business Garden şi Timpuri Noi Square), Globalworth (42.000 metri pătraţi în Renault Business Connected) şi River Development (38.000 metri pătraţi în The Light şi Sema Offices).
    Sectorul clădirilor de birouri se dezvoltă şi în alte centre universitare importante, în Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Iaşi urmând să fie date în folosinţă imobile noi cu o suprafaţă de aproximativ 130.000 de metri pătraţi.

    După o perioadă de şase ani (2009 – 2014) de stagnare, sectorul logistic şi industrial şi-a reluat creşterea în 2015 şi va atinge un vârf al evoluţiei în acest an, când dezvoltatorii îşi propun să construiască depozite noi cu o suprafaţă de aproximativ 600.000 de metri pătraţi. Cei mai activi investitori vor continua să fie companiile CTP şi WDP, care au fost lideri de piaţă în ultimii ani, urmaţi de jucători precum VGP, P3, Global Vision sau Transilvania Construcţii.

  • Cum arată “locuinţe-coşciug” cele mai mici apartamente din lume. Spaţiile sunt atât de mici încât le este imposibil să îşi întindă picioarele

    Piaţa imobiliară din Hong Kong are şi o “parte întunecată”: sute de mii de oameni care nu îşi permit o locuinţă trebuie să trăiască în apartamente partiţionate sau în locuri inadecvate.
     
     
    Se estimează că peste 200.000 de oameni trăiesc în spaţii atât de mici încât le este imposibil să îşi întindă picioarele. Aceste spaţii au fost numite “locuinţe-coşciug”.
     
    VEZI AICI GALERIA FOTO
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

  • Cu biroumobilul prin oraş

    Aceasta a lansat biroul mobil Nova, alimentat de baterii solare şi dotat cu Wi-Fi, smart TV, imprimantă, aparat de cafea, toaletă şi chicinetă, care poate fi tractat la locul dorit de utilizatori. Nova poate fi găsit momentan în cinci locuri din oraş şi poate fi închiriat şi ca birou pentru organizatorii unor evenimente. 

  • Antreprenorul din Timişoara care a trecut de la calculatoare second-hand la piaţa imobiliară

    Achiziţia acestui imobil a venit la pachet cu multe lucruri de învăţat, testând diverse tehnici şi modele de achiziţie şi închiriere. Practic, am adaptat modelul refurbished din IT în zona de real estate”, descrie antreprenorul Dan Iliescu cele mai recente proiecte ale sale. Timişoreanul a dezvoltat, încă din 2002, CIT Group, care a ajuns în prezent principalul jucător de pe piaţa produselor IT refurbished (distribuitor de echipamente IT second-hand sau recertificate – n.red.), după cum descrie el compania. În 2017, CIT Grup a înregistrat venituri de peste 6 milioane de euro, iar aproximativ 70% din venituri au fost asigurate de reţeaua proprie de distribuţie de produse IT refurbished, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi.

    Cel mai recent pariu al său însă este în imobiliare: în urma efectuării unor workshopuri de real estate cu Robert Kiosaki (om de afaceri american, fondator al Rich Dad Company, instituţie care oferă consultanţă în finanţe – n.red.), Dan Iliescu a identificat pe piaţa din Timişoara o nişă pe care a ales să se poziţioneze. Astfel, el a creat în Dumbrăviţa (cea mai bogată comună din România, aflată în imediata proximitate a Timişoarei) un office hub pentru companii.

    „Achiziţionăm clădiri vechi, cu structură de calitate, iar uneori suntem uimiţi cât de bine au gândit arhitecţii acum 15 – 20 – 30 de ani clădirile, ce structură de rezistenţă au”, descrie Iliescu strategia prin care şi-a propus să dezvolte proiectele imobiliare, anunţată în această toamnă.  

    Suprafaţa totală a clădirii este de 2.400 de metri pătraţi. Parterul este destinat retailului, iar etajele, spaţiilor de birouri, având suprafeţe cuprinse între 22 şi 132 metri pătraţi.

    Pentru Dan Iliescu, clădirile vechi sunt fascinante şi oferă ca exemplu în acest sens clădirea cumpărată de la Nokia, prima clădire de office din Timişoara, pentru care arhitecţii au gândit acum câteva decenii terase interioare verzi şi terase exterioare, dar şi numeroase spaţii de socializare. „Spaţiile de birouri sunt absolut customizabile ca suprafeţe, cu o înălţime suficientă, suprafeţe vitrate foarte mari, multă lumină, parcare proprie în centrul oraşului – această clădire putem spune că este cea mai bine deservită din zona centrală a oraşului.”

    Pentru achiziţia clădirii Nokia, CIT Grup a plătit 6,2 milioane de euro, tranzacţia fiind susţinută şi prin credite obţinute de la instituţii bancare.

    „Ne bucurăm că noi am reuşit să ţinem această proprietate în portofoliul unei firme bănăţene. Este o realizare importantă şi ne dorim ca prin această achiziţie, aşa cum am reuşit în Dumbrăviţa, să creăm un office hub, un pol de business destinat în special firmelor mici şi medii care au nevoie de o locaţie centrală, la costuri decente.”

    În ceea ce priveşte viitorii chiriaşi, ca structură, 60% din suprafaţă va fi destinată companiilor mici, 30% unor multinaţionale cu birouri de talie mică sau medie, iar 10% va fi alocat conceptului de shared office. „Ne-am propus ca în final, pe lângă terasele interioare şi exterioare existente, să avem inclusiv piscină, rooftopuri verzi, iar clădirea să devină smart şi autonomă, să îşi producă propria energie electrică”, descrie antreprenorul următoarele planuri de dezvoltare a proiectului.

    „Timişoara are o ofertă diversă şi bine consolidată, cunoaşte un val de dezvoltare fără precedent”, remarcă Dan Iliescu. „Noi ne vom poziţiona diferit. Deşi avem un amplasament central, vom practica un nivel al chiriei de 8 euro/mp. În zonă, preţurile de închiriere cu serviciile incluse pentru o astfel de clădire trec de 15 euro/mp şi pot ajunge chiar şi la 20 euro/mp.”

    În ceea ce priveşte piaţa imobiliară de la nivelul întregii ţări, Iliescu spune că aceasta are un mare potenţial. „În acest moment cunoaştem în detaliu doar piaţa din Timişoara, dar începem să studiem şi alte oraşe. Sunt foarte multe oportunităţi şi posibilităţi de nişare. Bătaia mare este în zona clădirilor A, dar majoritatea firmelor din România nu sunt acolo.” Prin urmare, fondatorul CIT Grup spune că se gândeşte la achiziţionarea unor clădiri aflate în alte oraşe importante.
    „După finalizarea implementării procesului de refurbishing a clădirii Nokia, vom analiza în ce măsură mai oferă Timişoara alte oportunităţi pe această nişă şi în funcţie de acest lucru vom decide dacă următoarea noastră achiziţie va fi sau nu locală.”

    Conceptul dezvoltărilor imobiliare în spaţii vechi poate fi considerat o replică a primei afaceri a antreprenorului timişorean, distribuitorul de echipamente second-hand, axat pe comercializarea de produse precum calculatoare, laptopuri, monitoare, culminând cu serverele vechi, între 20 – 60% mai ieftine decât cele noi.

    CIT Group se adresează cu aceste produse deopotrivă persoanelor fizice, dar mai ales companiilor, deopotrivă consumatori finali, cum ar fi companiile cu parcuri IT mari care aleg produsele refurbished pentru că au o garanţie de până la trei ani, dar şi servicii de postvânzare la fel ca în cazul echipamentelor noi, precum şi redistribuitori de echipamente IT de dimensiuni mici şi medii. Fondatorul CIT Grup remarcă faptul că firmele mici şi medii au început să înţeleagă – uneori cu costuri imense – că nu se pot lupta cu marii retaileri care au discounturi mari la furnizori şi că nu pot rezista pe piaţă cu marje de 2 – 5%.  

    Potrivit unui interviu acordat anterior, Dan Iliescu a intrat în afaceri încă din adolescenţă: a primit două calculatoare de la tatăl său – „nu ştiu nici azi de ce a cumpărat două“ – şi s-a gândit că ar putea să facă bani lăsându-i şi pe alţii să le folosească. „M-am gândit să le închiriez, să dau şi altora acces la calculator. Şi aşa, de la două calculatoare am ajuns la zece. Am pus apoi bazele unui club de PC şi am reuşit să fac o înţelegere cu o firmă mare de IT din Timişoara. Ei apelau la mine pentru testarea produselor în cadrul acelui club.“

    A petrecut un an în Statele Unite, în cadrul unui program de student exchange, şi s-a întors decis să urmeze calea antreprenoriatului. „Când m-am întors în ţară am reuşit să vând calculatoarele cu un preţ apropiat de cel cu care le cumpărasem. Am înţeles că era o oportunitate acolo şi acela a fost practic momentul zero al companiei“, povesteşte Iliescu. Au urmat apoi o serie de contracte cu mai multe firme din Timişoara, CIT Grup devenind practic distribuitor. Timp de cinci ani au vândut numai monitoare, ulterior dezvoltând şi partea de calculatoare, servere şi alte componente.

    Compania a crescut chiar şi în perioada de criză, atunci când mulţi comercianţi au avut probleme în a-şi vinde produsele. „Pe noi criza ne-a ajutat, pentru că oamenii au început să cumpere lucruri care să merite banii. Erau mult mai atenţi, iar pe noi acea atenţie ne-a ajutat. Am avut creşteri în acea perioadă şi avem creştere şi acum, de 30 – 40% pe an“, spunea Iliescu.

    În prezent, aproximativ 70% din venituri sunt asigurate de reţeaua proprie de distribuţie de produse IT refurbished, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi. În acelaşi timp, 25% din cifra de afaceri este asigurată de vânzarea către segmentul B2B, iar diferenţa, de achiziţiile făcute de persoane fizice.
    Cererea de birouri din afara Bucureştiului – Timişoara, Braşov, Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca – a totalizat în primul trimestru al anului 2018 17.000 metri pătraţi.

    Aproape jumătate din cererea din afara Bucureştiului a fost înregistrată în Timişoara (8.239 metri pătraţi), în timp ce 30% din spaţiile închiriate (5.100 metri pătraţi) au vizat Cluj-Napoca, potrivit ZF. Companiile din domeniile IT şi servicii profesionale au fost cele mai active, cu aproape 60% din totalul închiriat. În ceea ce priveşte stocul de birouri, în Timişoara, dezvoltatorii au anunţat proiecte de 83.000 metri pătraţi, în Cluj-Napoca, stocul va creşte cu 43.000 metri pătraţi, în Braşov urmează să fie livraţi 25.000 metri pătraţi, iar în Iaşi doar 9.200 metri pătraţi.

    „Din păcate, stilul de viaţă actual face ca tot mai mulţi români să nu mai aloce timp pentru a achiziţiona produse de calitate, ci doar în funcţie de aparenţe, fără să aprofundeze costurile ulterioare de utilizare, durabilitate, impactul asupra sănătăţii, timpul pierdut în utilizare sau rezistenţa”, descrie Dan Iliescu comportamentul pe care l-a observat în rândul clienţilor. „La început am vrut să fim cei mai ieftini, dar am înţeles cu timpul că acest lucru nu se poate. Aşa că am decis să fim cei mai buni, să încercăm permanent să inovăm în branşă. Avem în continuare şi produse ieftine, pentru cei care le doresc, dar ne concentrăm pe alte aspecte“, descrie antreprenorul strategia companiei. 

  • CBRE: Piaţa spaţiilor de birouri turează motoarele, cu peste 300.000 mp anunţaţi pentru 2019

    Stocul modern de spaţii de birouri a ajuns anul trecut la 2,91 milioane de metri pătraţi, cu 144.000 mp livraţi în 2018, în creştere cu 15% faţă de 2017. Segmentul spaţiilor de birouri va continua să se dezvolte accelerat şi în 2019, iar 15 noi proiecte vor fi demarate în cursul acestui an, spun reprezentanţii companiei. Cu toate acestea, piaţa resimte lipsa mai multor proiecte, nivelul cererii fiind în continuare peste oferta existentă. În acest moment, 50% din suprafaţa totală care va fi finalizată în 2019 este deja închiriată, ceea ce reprezintă un indicator clar al necesităţii livrării mai multor spaţii de birouri.

    În partea de vest a capitalei s-au înregistrat cele mai mai multe cereri de închiriere în 2018, cu 36% din totalul tranzacţiilor. Pe a doua poziţie s-au situat zona centrală şi zona de nord, ambele cu 17%, urmate de Pipera cu 14% şi de CBD (zona Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle), zonă care se apropie de limita superioară a spaţiului disponibil pentru construirea de noi proiecte, cu 13%. Din punct de vedere al tipului de tranzacţie, în 2018 contractele de pre-închiere au avut o pondere de 35%, renegocierile de 26%, urmate de relocări cu 20% şi de cereri noi sau extinderi ale unor spaţii existente, cu 19%.

    În 2019 sunt anunţate 15 proiecte care totalizează peste 304.000 mp, iar vestul capitalei rămâne campion detaşat în topul celor mai active zone. Astfel, 48% dintre proiecte se găsesc în partea de vest a Bucureştiului, 24% în nord, 10% în zona CBD, 9% în zona centrală şi 8% în Pipera.

    Reprezentanţii CBRE spun că în prezent, din stocul total de spaţii moderne de birouri, în partea de nord a capitalei şi în Pipera se găseşte cea mai mare parte, de altfel aceste zone au fost considerate pentru mulţi ani tradiţionale pentru amplasarea complexelor de birouri şi unde s-a construit masiv. Însă tendinţa actuală este de creare a unor noi poli, cum este zona Timpuri Noi, situată în partea de centru-sud a capitalei. Proiectul Timpuri Noi Square localizat aici, şi a cărui contribuţie în dezvoltarea zonei este indiscutabilă, funcţionează ca o ancoră, urmând să atragă din ce în ce mai multe investiţii şi noi chiriaşi la fel de spectaculoşi ca cei aduşi de CBRE Romania, dar să inspire şi alţi dezvoltatori care au sesizat potenţialul zonei. Un interes din ce în ce mai ridicat se manifestă şi pentru zona Bulevardul Expoziţiei – Piaţa Presei Libere care va contiua să se extindă în mod organic şi în 2019.

    Totalul de 2,91 milioane mp de spaţii de birouri existente în capitală sunt împărţiţi astfel: 782.206 mp în partea de nord, 689.391 mp în Pipera, 489.095 în partea zona centrală, 432.089 mp în CBD, 412.013 în partea de vest. Cea mai mică suprafaţă se găseşte în zona de est, unde au fost construiţi până în acest moment 57.775 mp şi în sudul capitalei, unde se află doar 47.780 mp de spaţii de birouri. Ambele zone au însă capacitatea de a se dezvolta în viitor.

     

  • Ce spune unul dintre cei mai mari jucători de mobilier ai lumii despre cum vor arăta birourile viitorului

    „Oamenii merg acum la Starbucks ca să lucreze pentru că vor ceva diferit. Flexibilitatea este esenţială fiindcă oamenii lucrează de oriunde în prezent. Nu mai au nevoie de un spaţiu anume la birou, dar au nevoie să se întâlnească cu colegii. Ca atare, spaţiul de birouri trebuie să ofere acum mai multe variante”, a explicat Andrew Duncomb, director de marketing pentru regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) în cadrul companiei americane Herman Miller, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de mobilier pentru birouri din lume.
    Potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă şi consultanţă Leesman realizat pe plan global, peste jumătate dintre angajaţi (57%) nu se simt productivi la locul de muncă în condiţiile în care spaţiile deschise de birouri (open space) nu le oferă atmosfera necesară, caracterizată în primul rând de linişte pentru a se putea concentra în totalitate pe ceea ce au de făcut.


    „Noi am studiat ceea ce fac oamenii la birou, pentru că designul interior pentru spaţiile de birouri nu se referă doar la frumuseţe, ci şi la ergonomie şi funcţionalitate. Nu este vorba doar de mobilă de birou, ci de spaţiul de birouri în sine şi de ceea ce fac oamenii în aceste spaţii. În prezent avem nevoi diferite faţă de acum 10 ani. Oamenii se schimbă şi la fel şi tehnologia”, a subliniat el. În consecinţă, în urmă cu opt ani Herman Miller a realizat un studiu pentru a vedea cum lucrează oamenii în diferite colţuri ale lumii – de pe continentul american (nord şi sud – SUA şi Brazilia) şi Europa (în special ţările nordice) până în Asia (India), la care au contribuit circa 2.000 de persoane.
    „Aşa a luat naştere conceptul living office, acesta fiind practic un liant între oameni, spaţii de birouri, mobilier şi angajaţi. Abordarea living offices presupune crearea de spaţii variate şi diferite în funcţie de activităţile angajaţilor dintr-o organizaţie, spre exemplu spaţii formale pentru şedinţe, spaţii informale pentru discuţiile de după şedinţe, spaţiu pentru lucru individual, spaţiu pentru lucru în echipă, spaţii pentru creaţie şi concentrare, spaţii de relaxare şi spaţii de socializare.”


    Astfel, compania americană Herman Miller, care are o tradiţie de peste 110 ani în producerea de mobilier pentru birouri, fiind inventatorul acelor cubicles (spaţii de birouri individuale separate prin panouri) în anii 1960, a creat întreaga linie de scaune, fotolii, birouri şi mese pe baza studiilor de ergonomie – domeniu de studiu care vizează adaptarea sistemelor tehnice la capacităţile umane (organizarea sistemului om – maşină – condiţii de loc de muncă). Producătorul american lucrează cu o serie de designeri renumiţi pentru a găsi cele mai bune soluţii care să rezolve problemele reale ale oamenilor şi organizaţiilor din întreaga lume. Faptul că nu are designeri proprii face ca Herman Miller să reuşească să inoveze constant, compania fiind recunoscută ca lider al inovaţiei globale în mobilier de birou, accesorii şi servicii ergonomice strategice.
    Primele birouri, de la începutul anilor 1900, au fost în stilul industrial, modelul fiind preluat de la fabrici. Treptat însă, tendinţele s-au schimbat odată cu evoluţia economiilor şi avansul tehnologic, astăzi spaţiile de birouri moderne încercând mai degrabă să recreeze acele spaţii confortabile ale biroului şi sufrageriei de acasă.


    „Nu mai este o linie care separă şi care face diferenţa între mobila de birou şi cea de acasă.  Designul unui spaţiu diferă acum în funcţie de tipul companiei, de oameni şi de modul de lucru al acestora. Spre exemplu, casele de avocatură şi băncile sunt cele mai rigide, mai formale în alegerile făcute pentru amenajarea spaţiilor de birouri, spre deosebire de companiile de tehnologie sau din media”, a menţionat reprezentantul Herman Miller pentru EMEA. Compania americană deserveşte această regiune prin intermediul fabricii din Melksham (Marea Britanie), unde lucrează în total circa 340 de persoane, din care 130 sunt implicate direct în procesul de producţie.
    Cel mai bine vândute produse Herman Miller sunt scaunele pentru birou, acestea reprezentând 55% din livrările brandului american în EMEA. Cel mai popular model este Aeron, acesta îmbinând tehnologia cu un design unic pentru a oferi o ergonomie sporită persoanelor care îşi petrec mult timp la birou, pe scaun, prin menţinerea unei poziţii corecte a coloanei vertebrale, precum şi a întregii posturi.


    În fabrica Herman Miller din Marea Britanie, care are aproape 14.000 mp, sunt asamblate zilnic aproximativ 1.000 de scaune pe zi şi 500 de birouri, producţia la capacitate maximă ajungând la 1.500 de scaune pe zi şi 800 de birouri pe zi. De acolo, mobilierul Herman Miller este trimis în peste 80 de ţări din EMEA, inclusiv în România, unde Workspace Studio este unicul dealer acreditat pe plan local pentru brandul american. Workspace Studio este printre dintre puţinii jucători de pe piaţa românească orientat către designul de tip „human-centric” care stă la baza filosofiei Herman Miller.
    „Amenajările de tip human-centric, bazate pe ergonomie, reprezintă viitorul. Circa 85% dintre angajaţi asociază confortul la birou cu calitatea scaunului, conform unui studiu efectuat de Leesman pe un eşantion de 2.000 de angajaţi. În România, companiile din IT au fost primele care au înţeles puterea amenajării ergonomice a biroului pentru retenţia şi atragerea talentelor”, a menţionat Alexandru-Horaţiu Didea, managing partner în cadrul Workspace Studio, integrator de soluţii de amenajare a birourilor şi dealer autorizat unic al Herman Miller în România.
    Workspace Studio oferă companiilor soluţii personalizate şi integrate, la cheie, pentru amenajarea spaţiilor de birouri, cu accent pe ergonomie şi sustenabilitate din punct de vedere financiar şi cu un design centrat pe oameni şi activităţile şi interacţiunile acestora.
    „Ca să atragă angajaţii, managerii de resurse umane trebuie să asigure în primul rând un mediu de lucru plăcut, iar aceasta presupune în primul rând o amenajare de calitate a biroului. Investiţia într-un post de lucru ergonomic poate asigura retenţia angajatului. Un angajat productiv este în primul rând unul sănătos”, a punctat Alexandu-Horaţiu Didea.


    Workspace Studio, companie înfiinţată în 2014, a amenajat spaţii de birouri pentru sediile locale ale mai multor multinaţionale, printre care se numără în principal cele din sectorul bancar şi din IT, precum banca americană Citibank, unicornul românesc UiPath, Electronic Arts – cel mai mare jucător de pe piaţa de jocuri video, şi gigantul american Adobe.
    Anul trecut, Workspace Studio a înregistrat în 2017 afaceri de 4 milioane de euro, cu 60% mai mare faţă de anul precedent, din care o treime provine din comercializarea produselor Herman Miller, cele mai vândute produse fiind scaunele ergonomice.
    „Cele mai cerute modele de scaune Herman Miller în România sunt Sayl, cu preţul între 300 şi 500 euro, în funcţie de volum, Mirra 2, care costă între 400-700 euro, în funcţie de volum, şi Aeron – 800-1.300 euro, în funcţie de volum”, a precizat Horaţiu Didea. El a adăugat că se observă o creştere semnificativă a interesului faţă de birourile cu reglare electrică pe înălţime, tot de la Herman Miller. „Şi acestea sunt un exemplu simplu de creştere a ergonomiei prin oferirea mai multor opţiuni de poziţii de lucru, inclusiv în picioare.”
    Worskpace Studio este partener acreditat al Herman Miller din 2015, pentru a fi dealer autorizat al brandului american fiind necesară îndeplinirea unei serii de condiţii.
    „Un dealer acreditat Herman Miller trebuie să aibă toate servicile şi capacităţile comerciale, logistice şi de management de proiect la cel mai înalt nivel (există o matrice specifică de evaluare), pentru a putea servi şi susţine orice client global Herman Miller în locaţia pe care o administrează, la un nivel de calitate cerut în SUA, sau oriunde este sediul central. Aceasta presupune capacităţi comerciale, logistice, de design şi project management evaluate de Herman Miller ca fiind de înalt nivel.”
    La nivel global, businessul Herman Miller se ridică la 2,4 miliarde dolari, din care 180 milioane de dolari sunt generate de livrările din regiunea EMEA. Dintre acestea, aproximativ 70 milioane de dolari provin din vânzările realizate în Europa. 

  • Un nou tip de “oraş” apare in România – FOTO

    Elementul de noutate:
    Vox Vertical Village va presupune dezvoltarea unei „păduri verticale” compuse dintr-o multitudine de arbori şi alte tipuri de plante care vor fi amplasate atât în interior, cât şi pe terasele proiectului. Potrivit reprezentanţilor companiei, proiectul reprezintă un concept în premieră pe piaţa rezidenţială din România, urmând să fie primul  „oraş pe verticală” dezvoltat pe plan local.

    Descrierea inovaţiei:
    Vox Vertical Village va reuni 120 de locuinţe într-o clădire cu 10 niveluri şi va presupune dezvoltarea unei „păduri pe verticală”, realizată prin plantarea a peste 1.000 de arbuşti şi diferite plante atât în interiorul proiectului, cât şi pe terasele locuinţelor. Potrivit reprezentanţilor companiei, Vox Vertical Village va reprezenta un concept în premieră pe piaţa din România şi datorită facilităţilor care vor fi puse la dispoziţia viitorilor locatari: un atrium generos cu un grad ridicat de iluminare naturală, care va creşte interacţiunea din cadrul comunităţii, o piscină exterioară, o zonă de recepţie, cinema şi o sală de fitness complet echipată.


    Termenul de livrare prevăzut este sfârşitul anului 2019. Proiectul se va construi în imediata apropiere a Vox Technology Park, dezvoltat de asemenea de către Werk Property Group în Timişoara, în urma unei investiţii de 30 mil. euro. Proiectul de birouri dispune de o suprafaţă închiriabilă de 26.600 de metri pătraţi; facilităţile incluse în acest proiect includ identificarea biometrică printr-o aplicaţie care generează o cheie de acces de tip QR code în urma recunoaşterii faciale sau a amprentei, dar şi spaţii şi duşuri pentru biciclişti, food court şi sală de fitness, spaţii comerciale şi de servicii. Omul de afaceri Virgil Tornoreanu, managing partner al dezvoltatorului Vox Vertical Village, deţine şi compania producătoare de software Vox FileMaker Solutions, care realizează programe şi aplicaţii pentru companii internaţionale şi diferite instituţii publice şi bancare din vestul Europei, fiind şi resellerul şi service-ul autorizat al Apple Vox Store în România.

    Efectele inovaţiei:
    Prin Vox Technology Park şi Vox Vertical Village, dezvoltatorul îşi propune să creeze o nouă zonă de dezvoltare în Timişoara, atrăgând atât companii, cât şi locuitori. Implementarea conceptului care a stat la baza Vox Vertical Village va duce la crearea unui proiect rezidenţial de case pe verticală, îmbinându-se astfel armonios avantajele locuirii la casă, de la spaţiile disponibile la procentul de zone verzi. Astfel, s-a izolat o zonă de 12 case dintr-un proiect clasic cu case, curţile transformându-se în terase generoase cu o multitudine de plante şi arbuşti, în timp ce străzile s-au transformat în piaţetele din atrium şi pasarelele din interiorul proiectului.  Zonele verzi vor ocupa astfel aproximativ o treime din suprafaţa total construită a proiectului.

  • Antreprenorul care mişcă economia a ajuns la 1.300 de camioane şi are în plan 250.000 de metri pătraţi de spaţii logistice

    „Deţinem 100 de hectare de terenuri în apropiere de Bucureşti şi de Piteşti, pe care vrem să dezvoltăm viitoare proiecte. Până acum, am investit în total 25 de milioane de euro în cei 53.000 de metri pătraţi construiţi deja. În circa zece ani, dacă lucrurile merg bine, intenţionăm să ajungem la circa 250.000 de metri pătraţi“, spune Ion Lazăr, unicul acţionar al companiei.
     
    Grupul Lazăr are 900 de angajaţi, atât în serviciile de transport, cât şi în logistică şi producţie. Potrivit datelor de pe site-ul companiei, Internaţional Lazăr are o flotă de peste 1.300 de unităţi de transport.