Soros a devenit celebru dupa ce, în anul 1992, a facut un profit de un miliard opt sute de milioane de dolari, mizând la bursa pe deprecierea lirei sterline. Ulterior, autoritaţile britanice au fost nevoite sa scoata lira din mecanismul de schimb valutar al Uniunii Europene.
Citiţi mai multe pe www.one.ro
Poliţistul român Marian Godină, care a făcut senzaţie pe Internet cu postările sale de pe pagina de Facebook, a fost inclus de Politico într-un top al celor 28 de personalităţi care au modelat şi schimbat Europa anul acesta.
Godină este prezent în top alături de personalităţi consacrate din politica europeană, precum primul primar musulman al Londrei, Sadiq Khan, sau Frauke Petry, ”speranţa” populiştilor din Germania.
De asemenea, Recep Erdogan, preşedintele Turciei a fost inclus în top, precum şi George Soros, miliardarul în jurul căruia s-au construit numeroase controverse.
La fel ca mulţi alţi poliţişti din jurul lumii, Marian Godină a primit un telefon de la un şef furios. Voia să îl vadă imediat.
În urmă cu câţiva ani, poliţistul Godină, un ofiţer de trafic într-un oraş de 250.000 de oameni din munţii Transilvaniei, a tras pe dreapta un şofer beat, care a ales să recunoască fapta într-un mod inedit şi cu un limbaj ”colorat”.
Vara trecută, când şefii lui Godină au văzut că a postat incidentul pe Facebook, nu au fost amuzaţi de limbajul folosit şi i-au cerut să îşi oprească contul de Facebook. Godină, acum în vârstă de 29 de ani, s-a simţit atât de umilit, încât s-a gândit să renunţe la viaţa de poliţist.
Dar peste noapte, după ce pagina lui de Facebook a fost oprită, serverul poliţiei din Braşov a picat, fiind bombardat de complimente şi de mesaje care îl susţineau pe poliţist. Ziua următoare, şefii săi i-au cerut să reactiveze pagina.
Deşi nu ştiam, pagina de Facebook a lui Marian Godină ajunsese celebră. De decenii, poliţiştii de trafic din România au fost ţinta glumelor care ţinteau lipsa de integritate, inteligenţă şi educaţie.
Postările de pe pagina de Facebook a poliţistului Godină au fost atât de amuzante, corecte gramatical şi oneste, iar faptul că din când în când critica în mod public corupţia pe care o vedea, i-au adus În prezent, pagina lui Godină numără peste 260.000 de fani, el bucurându-se de un val masiv de popularitate.
George Soros, unul dintre cei mai mari jucători financiari la bursă cu o avere de 24.9 de miliarde de dolari, a devenit de-a lungul timpului un foarte respectat guru al investiţiilor.
Soros s-a născut în Ungaria în anul 1930, iar în 1947 reuşea să migreze în Anglia, supravieţuind astfel celui de-al Doilea Război Mondial. Cât timp a fost student în Anglia, acesta a locuit cu unchiul său, iar după finalizarea studiilor s-a mutat în New York ca să lucreze drept speculant pentru FM Mayer.
ieţele globale sunt puse în faţa unei crize, iar investitorii trebuie să fie extrem de atenţi, a anunţat miliardarul George Soros, unul dintre cei mai cunoscuţi investitori din lume, în cadrul unui forum economic din Sri Lanka, potrivit Bloomberg.
China se luptă să găsească un nou model de creştere, în timp ce devalorizarea yuan-ului transmite problemelel Beijingului peste tot în lume, spune Soros. O revenire la rate pozitive la dobânzi este o provocare pentru ţările în curs de dezvoltare. Evenimentele actuale seamănă foarte bine cu ce s-a întâmplat în 2008, a adăugat miliardarul.
Piaţa valutară, bursieră şi cea a bunurilor de larg consum, au fost puse sub asediu în prima săptămâna a noului an, iar prăbuşirea yuan-ului nu face decât să crească îngrijorările legate de puterea economiei chineze, în condiţiile în care aceasta trece printr-o tranziţie de la investiţii şi producţie la consum şi servicii. Aproape 2.500 de miliarde de dolari au fost şterşi din valoarea globală a acţiunilor anul acesta, iar pierderile s-au adâncit şi mai tare în joi în Asia pe fondul prăbuşirii bursei din China.
Uniunea Europeană se află la o răscruce, iar forma pe care o va avea în următorii cinci ani va fi stabilită de ceea ce se va întâmpla în următoarele trei-cinci luni, potrivit unei opinii exprimate de Soros, publicată miercuri de MarketWatch.
An după an, UE a reuşit cu succes să treacă peste dificultăţi, dar acum se confruntă cu două surse de crize existenţiale, Grecia şi Ucraina, care s-ar putea dovedi prea mult pentru Uniune.
Criza de lungă durată a Greciei a fost prost administrată de către toate părţile, încă de la început, iar emoţiile din jurul acestei probleme sunt atât de mari încât singura alternativă constructivă este încercarea de clarificare a situaţiei.
Ucraina este diferită, fiind un caz în alb şi negru. Putin este agresorul, iar Ucraina, care se apără, protejează de fapt valorile şi principiile pe care a fost construită Uniunea Europeană, afirmă Soros.
Cu toate acestea, Europa tratează Ucraina ca pe o altă Grecie, aceasta fiind o abordare greşită, care produce rezultate greşite. Putin câştigă teren în Ucraina, iar Europa este prea preocupată de Grecia pentru a-i mai da atenţie.
Rezultatul preferat de Putin în Ucraina este să provoace un colaps financiar şi politic care să destabilizeze ţara, pentru care să nu fie considerat responsabil, în loc de o victorie militară care să îl lase în posesia şi cu responsabilitatea unei părţi din această ţară. Putin a arătat deja acest lucru prin transformarea de două ori a victoriilor militare în armistiţii, explică Soros.
Înrăutăţirea situaţiei din Ucraina între cele două acorduri de încetare a focului convenite la Minsk, ultimul în februarie, arată măsura succesului lui Putin. Acest succes este însă numai temporar, Ucraina fiind un aliat mult prea valoros pentru UE ca să fie abandonată.
Este ceva fundamental greşit în politica UE, altfel cum ar fi putut Rusia să îi manevreze pe aliaţii Ucrainei, care obişnuiau să conducă lumea liberă, se întreabă Soros.
Miliardarul consideră că Europa a ajutat insuficient Ucraina, aşa cum a făcut şi în cazul Greciei. Drept rezultat, Ucraina abia supravieţuieşte, în timp ce Putin are avantajul primei mişcări. El poate opta între un război hibrid şi o pace hibrid, iar Ucraina şi aliaţii săi se luptă să răspundă.
Înrăutăţirea situaţiei Ucrainei s-a accelerat în februarie, când grivna s-a depreciat cu 50% în câteva zile, iar banca centrală a fost nevoită să sisţină masiv sistemul bancar, să introducă controlul importurilor şi să majoreze dobânzile cu 30%.
Ulterior, grivna a revenit la nivelul la care a fost conceput bugetul pe acest an, dar revenirea este extrem de precară.
Acest colaps financiar temporar a pus în pericol încrederea populaţiei şi bilanţurile băncilor şi companiilor cu datorii în valută. De asemenea, au fost puse în pericol datele pe care s-au bazat programele Ucrainei cu FMI.
Statele membre ale UE, care au propriile constrângeri bugetare, nu sunt însă dispuse să ia în calcul suplimentarea ajutoarelor bilaterale, astfel că Ucraina continuă să rămână pe marginea prăpastiei.
În acelaşi timp, programul de reforme radicale din Ucraina se intensifică, existând un contrast între înrăutăţirea situaţiei externe şi progresele interne, ceea ce dă situaţiei de la Kiev un aer ireal.
Un scenariu plauzibil, în opinia lui Soros, este că Putin îşi va atinge obiectivul, iar rezitenţa Ucrainei va ceda. În acest caz Europa poate fi inundată de refugiaţi, 2 milioane fiind o cifră plauzibilă. Mulţi analişti consideră că acest caz ar marca începutul celui de-al doilea Război Rece. Rezultatul probabil ar fi că Putin, victorios, ar găsi mulţi prieteni în Europa, iar sancţiunile împotriva Rusiei vor până la urmă eliminate. Acesta ar fi cel mai prost scenariu pentru Europa, care ar deveni mai divizată, un câmp de luptă pentru influenţă între Rusia şi Statele Unite. Europa nu ar mai fi o forţă politică funcţională în lume, în special dacă Grecia ar ieşi din zona euro.
Un scenariu mai probabil este ca Europa se se descurce prin susţinerea cu ţârâita a Ucrainei, care nu se va prăbuşi, dar oligarhii se vor reinventa, iar noua Ucraină va începe să semene cu vechea Ucraină.
Putin va considera această situaţie aproape la fel de mulţumitoare ca şi prăbuşirea completă a Ucrainei, dar victoria sa ar fi mai puţin sigură, întrucât va duce la al doilea Război Rece care va fi pierdut de Rusia, aşa cum s-a întâmplat în cazul Uniunii Sovietice. Rusia are nevoie de un preţ al petrolului de 100 de dolari pe baril, iar în caz ccontrar va rămâne fără rezerve financiare în 2-3 ani.
Dacă UE va pierde noua Ucraină, respectiv acest stat va abandona principiile pe care se bazează UE, atunci Uniunea va fi nevoită să cheltuiască mult mai mult pentru a se proteja decât ar cheltui pentru susţinerea reuşitei noii Ucraine, consideră Soros.
Un scenariu optimist este cel în care Ucraina va rezista şi va fi hotărâtă să se apere. Chiar dacă Ucraina, pe cont propriu, nu poate rezsita puterii militare a Rusiei, aliaţii săi pot decide să facă tot posibilul pentru a o susţine, fără să se implice într-o confruntare militară directă cu Rusia sau să încalce acordul de la Minsk. În acest fel ar ajuta nu doar Ucraina, ci şi recuperarea valorilor şi principiilor UE care par să fi fost pierdute, a conchis Soros, precizând faptul că susţine acest din urmă scenariu.
Consiliul Uniunii Europene a aprobat miercuri o propunere a Comisiei Europene privind acordarea unui împrumut de 1,8 miliarde de euro Ucrainei, la o săptămână după ce Parlamentul European şi-a dat acordul pentru distribuirea fondurilor. Acesta este cel de al program de asistenţă macrofinanciară acordat Ucrainei de către statele UE de la începerea conflictului cu rebelii pro-ruşi.
Fondul Monetar Internaţional a aprobat Ucrainei, la jumătatea clunii martie, un program de finanţare în valoare de 17,5 miliarde de dolari, pe termen de patru ani, pentru a ajuta ţara să nu intre în incapacitate de plată, pe fondul conflictului cu rebelii pro-ruşi.
Ajutorul face parte dintr-un program mai amplu de 40 de miliarde de dolari, care ar trebui să includă sprijin din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene şi economii de 15 miliarde de dolari care trebuie negociate cu deţinătorii de obligaţiuni ale statului ucrainean.
Guvernul de la Kiev anticipează că economia s-ar putea contracta în acest an cu până la 11,9%, din cauza conflictului din estul ţării care efectează industria ucraineană.
Noul program cu FMI înlocuieşte programul pe doi ani convenit în aprilie anul trecut, evaluat la acea dată la 17 miliarde de dolari. Guvernul de la Kiev a accesat 27% din fondurile disponibile din vechiul program.
“În acest moment, suntem la o bifurcaţie de drumuri şi cred că ambele variante sunt posibile”, a afirmat Soros într-un interviu pentru Bloomberg, referindu-se la posibilitatea ca Grecia să iasă din zona euro.
“Poţi să continui să o împingi înapoi la infinit”, prin plata dobânzilor fără ştergerea datoriei, a afirmat Soros, însă “nu va exista niciun surplus, întrucât economia Greciei se scufundă”.
Miliardarul american consideră că negocierile dintre premierul grec Alexis Tsipras şi creditorii internaţionali ai Greciei ar putea să se încheie cu un eşec, ducând astfel la ieşirea ţării din zona euro.
“Acum este un joc în care doar înfrângerea mai este o posibilitate şi cea mai bună opţiune este să o scoată la capăt într-un fel sau altul. Grecia este o problemă care a fost gestionată prost de toate părţile de la început”, a declarat Soros.
Tsipras s-a întâlnit luni seară cu cancelarul german Angela Merkel la Berlin, pentru a discuta despre situaţia Greciei. În urma întrevederii, premierul elen a declarat că a avut “discuţii pozitive” cu Merkel, în timp ce cancelarul german a afirmat că Grecia trebuie să rămână în Europa şi că Germania tratează toate statele din zona euro în mod egal.
Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. Creditorii Greciei au condiţionat însă continuarea programului de bailout de adoptarea unor reforme concrete de către guvernul elen în sensul limitării cheltuielilor bugetare.
În acest context, preşedintele Parlamentului European Martin Schulz a declarat marţi că se aşteaptă ca un nou acord între Grecia şi creditorii săi să fie încheiat în cursul acestei săptămâni, “pentru a putea debloca cea mai urgentă finanţare”.
De asemenea, un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena a anunţat tot marţi că Grecia va prezenta partenerilor din zona euro un plan cu reforme concrete “cel mai târziu luni”.
Îngrijorările privind incapacitatea guvernului de a plăti salariile şi pensiile în această lună, precum şi posibilitatea ca Grecia să rămână fără lichidităţi până la finalul lunii aprilie au crescut în ultima perioadă, în lipsa unui acord definitiv între guvernul de la Atena şi creditorii săi externi.
Soros s-a născut la Budapesta în 1930, fiu al unui avocat ce fusese prizonier în timpul primului război mondial. A emigrat în 1947 în Anglia, unde a urmat cursurile London School of Economics, obţinând o diplomă şi, ulterior, titlul de doctor în filosofie. În 1956 Soros s-a mutat la New York, unde a lucrat ca trader şi ca analist. Planul era să locuiască în Statele Unite timp de cinci ani, să strângă 500.000 de dolari şi să se întoarcă în Anglia pentru a porni o afacere. Însă în timpul petrecut în America, Soros a decis să devină investitor, convins că a dezvoltat o teorie care îi va aduce o marjă mare de profit.
În 1967, First Eagle Funds i-a dat ocazia să conducă un fond de investiţii offshore, iar rezultatele bune i-au permis ca în 1970 să înfiinţeze Soros Management Fund. A urmat o perioadă în care Soros, bazându-se în primul rând pe speculaţii bursiere, a reuşit să strângă zeci de miliarde de dolari.
Episodul care l-a adus în lumina reflectoarelor pe George Soros s-a petrecut în 1992, atunci când omul de afaceri a pariat împotriva lirei sterline, vânzând echivalentul a zece miliarde de dolari într-o singură zi. În doar câteva zile lira sterlină s-a depreciat puternic, aducându-i lui Soros un profit de peste un miliard de dolari şi porecla „Omul care a spart Banca Angliei“.
Soros este un filantrop activ încă din anii ’70, finanţând organizaţii din Africa de Sud care ajutau studenţii de culoare să urmeze cursurile universităţilor. El a finanţat de asemenea promovarea unor mesaje împotriva violenţei în state din centrul şi sud-estul Europei, în special după destrămarea URSS. Până în prezent, Soros a donat către acţiuni caritabile peste 7 miliarde de dolari.
Într-un interviu acordat celor de la The Washington Post în 2003, George Soros a spus că obiectivul său principal este înlăturarea din funcţie a preşedintelui american George W. Bush. „Dacă cineva îmi garantează înlăturarea lui, aş fi dispus să renunţ la toată averea mea.“ În cadrul alegerilor din 2004, el a donat zeci de milioane de dolari organizaţiilor democrate.
George Soros are cinci copii din două căsnicii anterioare şi este în prezent căsătorit cu Tomiko Bolton. El a publicat zeci de cărţi şi articole, fiind considerat unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din lume.
Soros, în vârstă de 84 de ani, probabil cel mai influent şi respectat investitor financiar, alături de Warren Buffet, a renunţat să mai administreze banii clienţilor încă din 2011 şi a dezvăluit oaspeţilor unei cine găzduite joi seara că încredinţează fondurile familiei directorului de investiţii Scott Bessent.
“M-am mai retras de mai multe ori în trecut, dar de data asta decizia este definitivă. Îmi dedic toată energia activităţilor filantropice”, a spus investitorul.
Soros a fondat primul său fond de hedging împreună cu Jim Rodgers, în 1973, dar nu a devenit faimos până când nu a pariat 1 miliard de lire sterline împotriva Băncii Angliei, în aşa-numita “miercure neagră”, în 1993.
El a mizat pe faptul că Marea Britanie a intrat în Mecanismul European al Ratelor de Schimb cu un nivel prea ridicat al lirei şi a avut dreptate. Guvernul condus la acea dată de John Major a cheltuit 2 miliarde de lire pentru susţinerea lirei, iar dobânda de politică monetară a urcat pentru scurt timp la 12%, dar Executivul a fost nevoit să se recunoască înfrânt.
Soros a spus joi că de la criza din 2008 legătura dintre pieţele financiare şi afacerile internaţionale este tot mai strânsă, ceea ce face lucrurile dificile, relatează MarketWatch.
“Acest fapt a sporit nivelul incertitudinilor, volatilităţii şi impredictabilităţii, pe pieţele financiare şi în afacerile internaţionale…Astfel interacţiunea sporită dintre cele două domenii se transpune în şocuri externe pentru ambele”, a arătat Soros.
De exemplu, sancţiunile financiare şi prăbuşirea preţurilor petrolului, împreună, au provocat o criză financiară în Rusia. Niciunul dintre aceşti factori nu ar fi provocat singuri acest lucru, a explicat magnatul.
“Acest fapt a făcut ca rolul managerilor fondurilor de hedging să devină foarte dificil. Marile oportunităţi sunt în mare parte pierdute sau percepute ca şocuri”, a arătat Soros.
El a adăugat că nivelul ridicat al incertitudinilor şi volatilităţii îl face să fie mai puţin optimist decât pieţele, întrucât aceşti factori descurajează asumarea de riscuri şi cererea de investiţii.
“Europa trebuie să se trezească şi să recunoască faptul că este atacată de Rusia. Liderii europeni nu tratează corect situaţia şi dacă nu vor acorda un program de sprijin impresionant în schimbul unui plan de reforme agresive, Ucraina probabil se va prăbuşi”, a afirmat Soros într-un articol publicat în publicaţia New York Review of Books, transmite Bloomberg.
Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk, aflat în Germania pentru a solicita suplimentarea programului internaţional de salvare condus de FMI, în valoare de 17 miliarde de dolari, a spus că conflictul separatist este o ameninţare pentru Europa şi că populaţia din estul ţării este “ostatică teroriştilor ruşi”.
Cancelarul german Angela Merkel a apreciat eforturile noului guvern de la Kiev de continuare a măsurilor de reformare a economiei, într-o conferinţă de presă comună cu Iaţeniuk.
Economia Ucrainei s-a contractat anul trecut cu 7,5%, potrivit băncii centrale, conflictul din estul ţării decimând industria concentrată în regiune, iar guvernul vrea suplimentarea programului de ajutor cu 15 miliarde de dolari.
Comisia Europeană a propus deja acordarea Ucrainei a unor împrumuturi suplimentare de 1,8 miliarde de euro, în acest an şi în 2016. Furnizarea ajutorului, care necesită acordul Parlamentului European şi al Consiliului European, va depinde de respectarea de către Ucraina a condiţiilor programului cu FMI, care prevăd măsuri precum consolidarea fiscală, schimbări în industria energiei şi cea bancară.
Vizita lui Iaţeniuk în Germania coincide cu sosirea la Kiev a unei delegaţii a FMI. Autorităţile ucrainene vor să obţină deblocarea a trei tranşe din programul cu FMI cel mai devreme în această lună, din care două au fost amânate anul trecut din cauza duratei negocierilor de formare a guvernului, în urma alegerilor anticipate.
“Ne aflăm într-o situaţie financiară critică. Timpul este esenţial”, a spus miercuri ministrul de Finanţe Natalie Jaresko.
Suplimentarea ajutorului nu va necesita restructurarea datoriilor în valută, a spus Jaresko, adăugând că guvernul răspunde îngrijorării creditorilor prin tratarea unor probleme vechi, precum corupţia, evaziunea fiscală şi întârzierile apărute în vânzarea unor active de stat.