BusinessMagazin

Tag: somn

  • Boala care nu te mai lasă să dormi niciodată. O maladie ereditară căreia medicina nu i-a găsit leacul

    Cel puţin zece milioane de oameni din întreaga lume sunt afectaţi de maladia pentru care nu s-a găsit încă niciun tratament. Boala este una ereditară care macină încet celulele nervoase, astfel că cei infectaţi vor mai putea dormi niciodată şi, în consecinţă, vor muri din cauza deteriorării fizice şi psihice accentuate.

    Aceasta afectează celulele nervoase şi conduce la apariţia unor găuri în talamus, acea parte a creierului care este responsabilă cu somnul şi odihna. Astfel, corpul nu îşi mai revine după oboseala acumulată în timpul zilei, iar persoana rămâne trează pentru tot restul timpului cât i-a mai rămas de trăit.

    Află care este boala ereditară care nu te mai lasă să dormi niciodată, pentru care medicina nu a găsit încă un leac

  • Cercetătorii au descoperit în sfârşit de unde provine senzaţia de deja vu

    Cercetătorii au descoperit o nouă explicaţie a particularităţii stranii din creierul uman, numită deja vu.

    Akira O’Conner, de Universitatea din St. Andrew, şi colegii săi au dezvoltat o tehnică de declanşare artificială a deja vu-ului. Pentru a obţine acest lucru echipa le-a prezentat participanţilor la studiu o serie de cuvinte înrudite, fără a dezvălui cuvântul care le leagă între ele. De exemplu, în cadrul unui test, echipa a oferit cuvintele pat, pernă, vis şi noapte fără a oferi şi termenul somn.

    Vezi aici de unde provine senzaţia de deja vu!

  • Factorii care provoacă senzaţia de cădere în gol atunci când dormi

    Cei care au trecut printr-o astfel de experienţă spun că somnul este întrerupt de o senzaţie de cădere în gol. Senzaţia de cădere în gol pe care o simţim este cunoscută ca ,,spasm hipnagogic”. Uneori, aceasta este acompaniată de o halucinaţie vizuală.

    Deşi, în majoritatea cazurilor, este un fenomen normal, poate fi o experienţă înspăimântătoare în cazurile extreme, împiedicând instalarea somnului, iar pe termen lung poate provoca o fornă de insomnie.

    Vezi aici ce îţi provoacă senzaţia de cădere în gol atunci când dormi

  • În caz de incendiu, trageţi un pui de somn

    În caz de incendiu, trageţi un pui de somn. Urmat de oameni, un asemenea îndemn ar duce, cel mai probabil, la moartea lor, însă pentru un mic animal insectivor din Australia reprezintă soluţia salvatoare.

    Atunci când au loc incendii de vegetaţie, animalul, numit echidnă cu cioc scurt, un mamifer ţepos ce aduce cu un arici, nu o rupe la fugă speriat, ci intră într-o stare de toropeală, în care metabolismul încetineşte şi temperatura corpului scade, după cum arată cercetări recente întreprinse de oameni de ştiinţă de la University of New England din statul australian New South Wales, scrie BBC.

    Acest mecanism de reacţie le permite să reziste la creşterile de temperatură din timpul incendiilor şi la zilele de aşteptare după trecerea dezastrului până când insectele, în special furnicile, cu care se hrănesc se întorc în zona afectată, susţin cercetătorii.

  • Compartimentele secrete din avioane care sunt dotate cu dormitoare şi zone de relaxare pentru stewardese – GALERIE FOTO

    Avioane precum Boeing 777 sau 787 efectuează frecvent zboruri de peste 10 ore, iar companiile aeriene fac tot posibilul ca pasagerii să se odihnească pe timpul cursei.

    Şi personalul trebuie însă să ia pauze, având uneori nevoie de câteva minute sau ore de somn. Dar nu pot să o facă la vedere, aşa că mai multe avioane de cursă lungă sunt prevăzute cu scări ce duc la un compartiment secret, dotat cu dormitoare şi zone de relaxare.

  • Boala de care suferă peste 800.000 de români, ignorată de sistemul asigurărilor

    O problemă identificată de obicei de aparţinători, sforăitul – sau apneea de somn – nu e doar un fenomen deranjant pentru ceilalţi, spun specialiştii, ci un pericol la adresa sănătăţii. În afară de zgomotul produs în timpul somnului, cei care suferă de apnee au dificultăţi în oxigenarea organismului. Practic, la un moment dat, aparţinătorii observă că persoana care sforăie nu respiră, iar în acest timp pot să apară probleme în oxigenarea sângelui.

    Sindromul de Apnee în Somn Obstructiv (SASO) – o boală a somnului frecventă, tratată şi în România din 1997, de la înfiinţarea primului laborator de somnologie, de către medicul Florin Mihălţan – este practic ignorată de sistemul asigurărilor de sănătate, deşi afectează peste 800.000 de oameni.

        „Adeseori, aparţinătorii sesizează şi lipsa respiraţiei, uneori secunde, alteori zeci de secunde, pe durata somnului. Atunci aparţinătorii se sperie, povestesc pacienţilor şi aşa ajung de obicei la medic. Aceste momente sunt deosebit de periculoase şi pot duce chiar la moartea subită în somn. Practic oxigenul nu mai ajunge la inimă, la creier şi poate duce la infarct miocardic, infarct cerebral sau accidente vasculare”, a declarat pentru Vocea Transilvaniei directorul Spitalului de Pneumofiziologie din Satu Mare, Sergiu Ioan.

    Nu doar formele severe de apnee sunt periculoase. Pacienţii care suferă de apnee, chiar dacă au un program de somn de 8 ore, nu se odihnesc suficient, spun specialiştii. Atunci când pacientul încetează să mai respire, chiar dacă este vorba de doar câteva secunde, momentul reluării oxigenării coincide cu o mică trezire şi, astfel, nu mai este respectat ciclul de somn profund. Adesea, pacienţii au dificultăţi în a rămâne treji pe parcursul zilei, aţipesc în faţa televizorului, în timp ce citesc sau mai grav, atunci când se află la volan.

        „A fost chiar o directivă europeană care vorbea chiar despre acest lucru. Ea prevede testare obligatorie pentru şoferii profesionişti. Cei care au probleme cu somnul nocturn acuză nu doar somnolenţă, ci şi lipsa de atenţie, acestea pe lângă problemele subiective ridicate de aparţinători”, a precizat doctorul Sergiu Ioan.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Un tânăr sibian nominalizat printre cei mai promiţători tineri din Europa

    Cornel Amariei este cercetător şi lucrează la o aplicaţie care să-i ajute pe nevăzători să vadă printr-un dispozitiv cu senzori. Asta după ce a mai făcut proiecte importante pentru companii de top. Mintea sa sclipitoare l-a plasat între cei 30 de tineri sub 30 de ani din topul revistei Forbes

    Foarte multă ambiţie şi determinare şi să fii pregătit să faci foarte multe sacrificii. Sacrificul făcut în ultimele 12 ore: nicio secundă de somn şi cred că a fost sacrificul suprem în ultimii 5-6-7 ani. Nu este uşor să fii antreprenor, nu e nicăieri în lume uşor acest lucru, dar sunt suficienţi care reuşesc şi reuşesc să trăiască bine din asta, spune Cornel Amariei.

    Cititi mai multe pe www.stiri.tvr.ro

    Foarte multă ambiţie şi determinare şi să fii pregătit să faci foarte multe sacrificii. Sacrificul făcut în ultimele 12 ore: nicio secundă de somn şi cred că a fost sacrificul suprem în ultimii 5-6-7 ani. Nu este uşor să fii antreprenor, nu e nicăieri în lume uşor acest lucru, dar sunt suficienţi care reuşesc şi reuşesc să trăiască bine din asta, spune Cornel Amariei. – See more at: http://stiri.tvr.ro/romani-de-top–cornel-amariei-si-ionut-budisteanu–remarcati-de-forbes_70195.html#sthash.iOrQccUS.dpuf
    Foarte multă ambiţie şi determinare şi să fii pregătit să faci foarte multe sacrificii. Sacrificul făcut în ultimele 12 ore: nicio secundă de somn şi cred că a fost sacrificul suprem în ultimii 5-6-7 ani. Nu este uşor să fii antreprenor, nu e nicăieri în lume uşor acest lucru, dar sunt suficienţi care reuşesc şi reuşesc să trăiască bine din asta, spune Cornel Amariei. – See more at: http://stiri.tvr.ro/romani-de-top–cornel-amariei-si-ionut-budisteanu–remarcati-de-forbes_70195.html#sthash.iOrQccUS.dpuf
    Cornel Amariei este cercetător şi lucrează la o aplicaţie care să-i ajute pe nevăzători să vadă printr-un dispozitiv cu senzori. Asta după ce a mai făcut proiecte importante pentru companii de top. Mintea sa sclipitoare l-a plasat între cei 30 de tineri sub 30 de ani din topul revistei ForbesCornel Amariei este cercetător şi lucrează la o aplicaţie care să-i ajute pe nevăzători să vadă printr-un dispozitiv cu senzori. Asta după ce a mai făcut proiecte importante pentru companii de top. Mintea sa sclipitoare l-a plasat între cei 30 de tineri sub 30 de ani din topul revistei Forbes. – See more at: http://stiri.tvr.ro/romani-de-top–cornel-amariei-si-ionut-budisteanu–remarcati-de-forbes_70195.html#sthash.iOrQccUS.dpuf
    Cornel Amariei este cercetător şi lucrează la o aplicaţie care să-i ajute pe nevăzători să vadă printr-un dispozitiv cu senzori. Asta după ce a mai făcut proiecte importante pentru companii de top. Mintea sa sclipitoare l-a plasat între cei 30 de tineri sub 30 de ani din topul revistei Forbes. – See more at: http://stiri.tvr.ro/romani-de-top–cornel-amariei-si-ionut-budisteanu–remarcati-de-forbes_70195.html#sthash.iOrQccUS.dpuf

  • Ce se întâmplă cu cu creierul şi cu corpul tău atunci când foloseşti telefonul înainte de culcare – VIDEO

    Lumina generată de ecranul device-ului are un efect negativ asupra creierului deoarece ochii sunt expuşi, iar acestia transmit creierului că nu este timpul pentru somn, care la rândul lui nu secretă melatonină, substanţă care asigură un somn profund, spune doctorul Daniel Siegel pentru Business Insider.

    Somnul le permite neuronilor activi să se odihnească şi celulelor gliale, care au un rol de susţinere  a neuronilor şi de hranire a acestora, să elimine toxinele acumulate de-a lungul zilei. Iar dacă omul nu doarme între 7 şi 9 ore, atunci toxinele rămân în corp de-a lungul zilei. Iar acest lucru duce la diferite efecte negative: concentrarea şi memoria au de suferit, abilitatea de a rezolva probleme este afectată şi nivelul de insulină este afectat, care influenţează metabolismul corpului, ce poate duce la îngrăşare.

    Pentru a preîntimpina aceste probleme, omul trebuie să doarmă cel putin 7-9 ore, şi să închidă gadgeturile cu cel puţin o oră înainte de culcare

     

  • STUDIU: Tulburările de somn, la fel de dăunătoare ca fumatul în declanşarea crizelor cardiace şi AVC

    Tulburările de somn ar trebui incluse în aceeaşi categorie de factori de risc alături de fumat, lipsa activităţilor fizice şi alimentaţia deficitară, precizează autorii acestei cercetări ştiinţifice. Studiul, prezentat la congresul Euro Heart Care organizat la Dubrovnik, în Croaţia, în colaborare cu Asociaţia croată a infirmierilor şi infirmierelor din domeniul cardiologiei, estimează că riscul de AVC creşte de patru ori în cazul persoanelor care suferă de tulburări de somn.

    Profesorul Valery Gafarov, de la Lee College Baytown, din statul american Texas, reaminteşte rata ridicată a mortalităţii ce a fost asociată cu maladiile cardiovasculare, de aproape 50% în cazul deceselor premature, iar 80% dintre aceste cazuri sunt provocate de infarct miocardic şi AVC. Ipoteza cercetătorului american se bazează pe o legătură foarte puternică între tulburările de somn şi dezvoltarea riscului cardiovascular. Profesorul Gafarov consideră că tulburările de somn ar trebui să fie considerate un factor de risc evitabil, care ţine de stilul de viaţă.

    Studiul, desfăşurat în cadrul programului MONICA (Multinational MONItoring of trends and determinants in CArdiovascular disease) al OMS, a examinat relaţia dintre tulburările de somn şi riscul pe termen lung de criză cardiacă şi AVC, pe un eşantion de 657 de bărbaţi, cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani, fără antecedente medicale, care au fost monitorizaţi timp de 14 ani. Calitatea somnului a fost evaluată la debutul studiului, în 1994, folosind Scala Jenkins.

    Pe durata studiului, cercetătorii au remarcat faptul că 63% dintre participanţii care au suferit o criză cardiacă sufereau şi de tulburări de somn.

    Aceste tulburări de somn au fost asociate la rândul lor cu anxietate, depresie, epuizare şi stres.

    Astfel, participanţii care sufereau de tulburări de somn prezentau un risc de infarct miocardic de până la 2,6 ori mai mare şi un risc de AVC de până la patru ori mai mare în raport cu participanţii care aveau un somn bun.

    Tulburările de somn apar în rândul persoanelor care dorm mai puţin de şapte ore pe noapte.

    Cele mai frecvente cazuri de tulburări de somn au fost înregistrate în rândul participanţilor văduvi şi divorţaţi, cu un nivel inferior de studii şi cu un statut socio-profesional modest.

  • 5 riscuri de sănătate legate de o durată prea lungă a somnului

    Potrivit huffingtonpost.com, prea mult somn poate creşte riscul de depresie. Printr-un studiu din 2014 realizat pe gemeni adulţi, cercetătorii au descoperit că durata lungă a somnului poate creşte riscul de depresie. Voluntarii care dormeau între 7 şi 9 ore pe noapte au prezentat circa 29% dintre simptomele de depresie, în timp ce aceia care dormeau mai mult de nouă ore au prezentat 49% dintre aceste simptome.

    Durata prea lungă sau prea scurtă a somnului ar putea afecta funcţionarea creierului. Un studiu din 2012, efectuat în rândul femeilor în vârstă, a arătat că femeile care dormeau mai mult de nouă ore pe noapte sau mai puţin de cinci ore au prezentat modificări ale creierului comparabile cu îmbătrânirea cu doi ani, faţă de vârsta lor reală.

    Durata somnului ar putea afecta capacitatea unei femei de a rămâne însărcinată. În 2013, în Coreea de Sud, o echipă de cercetare a analizat obiceiurile legate de somn ale unui număr de peste 650 de femei care urmau a fi supuse unei proceduri de fertilizare in vitro. Experţii au descoperit că rata gravidităţii era mai mare în rândul femeilor care dormeau 7-8 ore pe noapte şi mai mică în cazul femeilor care dormeau peste nouă ore pe noapte.

    Totuşi, studiul nu a stabilit o legătură cauzală clară. “Ştim că obiceiurile legate de somn pot afecta ritmul circadian, secreţiile hormonale şi ciclul menstrual”, a declarat doctorul Evan Rosenbluth, medic endocrinolog. “Efectul asupra infertilităţii este mai greu de dedus, pentru că sunt foarte mulţi factori care trebuie controlaţi şi luaţi în calcul”, a mai spus Rosenbluth.

    Prea mult somn creşte riscul de diabet. Într-un mic studiu realizat în Quebec, Canada, cercetătorii au descoperit că oamenii care dorm mai mult de opt ore pe noapte au un risc de două ori mai mare de a dezvolta diabet de tip II într-o perioadă de şase ani comparativ cu persoanele care dormeau între şapte şi opt ore pe noapte, chiar şi după ce au fost luate în calcul diferenţele de greutate.

    Somnul îndelungat poate afecta inima. Un studiu prezentat în 2012 la o întâlnire a American College of Cardiology (Colegiul American de Cardiologie, n.r.), a descoperit că opt sau mai multe ore de somn pe noapte sunt legate de o creştere a riscului de probleme cardiace. Studiul a analizat datele a peste 3.000 de persoane şi a ajuns la concluzia că oamenii care dorm mai mult au un risc de două ori mai mare de a suferi de angină şi de 1,1 ori mai mare de a suferi de boli are arterelor coronare.