BusinessMagazin

Tag: solutii

  • Bitdefender şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică din România oferă consultanţă tehnică, informaţii privind ameninţările şi tehnologie de securitate cibernetică pentru orice afacere, instituţie guvernamentală sau cetăţean al Ucrainei

    Bitdefender, una dintre cele mai puternice companii de soft create în România, care a devenit un lider global pe piaţa de soluţii de securitate cibernetică cu o jumătate de miliard de utilizatori la nivel global, şi-a extins colaborarea cu Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică din România (DNSC) pentru a oferi gratis expertiză în domeniul securităţii cibernetice, informaţii despre ameninţări informatice, dar şi tehnologie de ultimă generaţie pentru a sprijini populaţia Ucrainei şi aliaţii săi, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii Bitdefender şi DNSC.

    „Împărtăşind aceleaşi misiuni şi valori de integritate, libertate şi rezilienţă, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) al României – în parteneriat cu Bitdefender – va oferi consultanţă tehnică, informaţii privind ameninţările şi, în mod gratuit, tehnologie de securitate cibernetică pentru orice afacere, instituţie guvernamentală sau cetăţean al Ucrainei, pentru atât timp cât este necesar”, au transmis reprezentanţii celor două organizaţii.

    De asemenea, DNSC, în parteneriat cu Bitdefender, va oferi gratuit, timp de un an, tehnologii de securitate cibernetică produse de Bitdefender către orice companie sau entitate publică din spaţiul NATO sau al Uniunii Europene care doreşte să îşi crească nivelul de securitate prin înlocuirea soluţiilor de securitate cibernetică ce ridică semne de întrebare din punct de vedere tehnic sau geopolitic.

    „Ne menţinem angajamentul de a-i ajuta pe toţi cetăţenii, precum şi pe actorii din sectorul privat şi public din lumea liberă şi democratică, pentru ca planeta noastră să rămână liberă de conflicte. Invităm toate statele membre ale NATO şi ale Uniunii Europene să contribuie la acest efort”, au mai spus reprezentanţii DNSC.

    Reprezentanţii Bitdefender au mai transmis că pe măsură ce invazia din Ucraina se intensifică, ameninţarea atacurilor cibernetice desfăşurate de state-naţiune, de organizaţii cibernetice şi de simpatizanţi ai hacktivismului este amplificată în mod semnificativ. Această colaborare consolidată este concepută pentru a sprijini organizaţiile guvernamentale, infrastructurile critice, interesele economice şi securitatea personală a cetăţenilor care se confruntă cu un risc mai mare de atacuri distructive şi de spionaj cibernetic.

    „Suntem profund întristaţi de actul brutal şi neprovocat de război împotriva poporului liber din Ucraina şi ne angajăm să facem tot ce putem pentru a-l sprijini pe acesta şi pe aliaţii noştri din NATO. Ca români mândri şi ca o companie de cetăţeni globali, suntem alături de vecinii noştri din nord care luptă cu curaj pentru viitorul lor”, a spus Florin Talpeş, co-fondator şi CEO al Bitdefender.

     

  • SAP, producător german de soluţii software de business, cu activităţi şi în România, a închis biroul din Kiev şi a luat măsuri de protecţie pentru a-şi sprijini angajaţii din Ucraina

    Mai multe companii de tehnologie, printre care furnizorul german de soluţii software SAP SE şi fintech-ul britanic Revolut Ltd. sau platforma de proiectare şi dezvoltare a site-urilor web Wix.com, au anunţat că iau măsuri pentru a ajuta specialiştii IT ucrainieni, în contextul tensiunilor create de Rusia asupra Ucraina, potrivit publicaţiei Wall Street Journal (WSJ).

    Astfel, compania SAP- unul dintre cei mai puternici jucători europeni din industria de tehnologie, care este prezent şi pe piaţa din România – a anunţat că a închis biroul din Kiev şi a luat măsuri de protecţie pentru a-şi sprijini angajaţii, în timp ce compania Wix a spus că a evacuat angajaţii din Ucraina în Polonia şi Turcia.

    De asemenea, Brad Hoover, CEO-ul Grammarly, un start-up fondat în Ucraina, care a dezvoltat o platformă de asistenţă la scriere în limba engleză, a spus că „speră” ca situaţia dintre Rusia şi Ucraina să se detensioneze, însă, compania s-a pregătit şi „pentru ce e mai rău”.

    Brad Hoover a mai transmis printr-o postare pe platforma LinkedIn că Grammarly „rămâne dedicată Ucrainei”, şi încă are planuri de angajare pentru diferite roluri în echipă, arată WSJ.

    În ultimii ani, mai ales în ultimii doi ani pandemici care au transformat munca de la distanţă într-un avantaj, mai ales pentru jucătorii din industria de IT&C, companii din SUA şi Europa au externalizat servicii IT în Ucraina, astfel că în urma tensiunilor începute de Rusia, au avut loc întreruperi de internet în toată ţara, potrivit informaţiilor de la Institutul de Tehnologie din Georgia, conform WSJ.

     

     

  • Dezvoltatorul de software TARA Interactive mizează pe afaceri de 8 mil. lei în 2022, dublu faţă de 2021. Pentru anul curent, compania şi-a stabilit un buget de 500.000 euro pentru investiţii

    Compania locală TARA Interactive, specializată în furnizarea de servicii de dezoltare software şi consultanţă, estimează că anul acesta va reuşi să îşi dubleze businessul comparativ cu 2021, când cifra de afaceri s-a situat la 4 milioane lei, în creştere cu 65% faţă de 2020. Avansul înregistrat anul trecut a fost generat de cererea mai mare pentru digitalizare şi de nevoia companiilor de automatizare şi de identificare de soluţii pentru optimizarea proceselor şi a cheltuielilor.

    „În 2021 am avut o evoluţie bună în cadrul proiectelor desfăşurate în seg­mentele de fintech şi automa­tizare, e-commerce şi dezvoltări cus­tom complexe, care au avut com­ponente web, desktop şi de aplicaţii mobile. Estimăm pentru 2022 cel puţin o dublare a cifrei de afaceri, având în vedere contextul în care ne aflăm, mai exact faptul că avem o explozie a necesităţii de a utiliza produse digitale în cadrul proceselor inter­ne ale companiilor, pentru auto­ma­tizări şi optimizări de costuri, cât şi pentru interacţiunea pe care acestea le au cu clienţii lor. Ne bazăm pe un context favorabil industriei, dar şi pe inves­tiţiile în creştere efectuate de noi în 2021 şi care încep să aducă rezultate“, a declarat Vlad Lepădatu, managing partner în cadrul TARA Interactive.

    Compania şi-a stabilit pentru anul acesta un buget de investiţii de 500.000 de euro, dublu faţă de 2021, banii urmând a fi alocaţi pentru extinderea prezenţei pe piaţa de software internaţională, în special pentru mărirea portofoliului de clienţi în SUA şi vestul Europei, dar şi pentru dublarea echipei, la 70 de angajaţi, atât la biroul din Bucureşti, cât şi la cel din Chişinău.

    „Pentru 2022 am luat în calcul investiţii de 500.000 de euro, dintre care, cea mai mare parte va finanţa departamentele de marketing, vânzări şi HR. Către creşterea echipei am alocat aproximativ 25%, bugetul incluzând procesele de onboarding şi costurile aferente perioadei de adaptare, dar şi training adaptat pe nevoile fiecărui angajat şi la nivelul fiecăruia de expertiză. Oferim angajaţilor posibilitatea de a participa la cursuri de specialitate, cum ar fi învăţarea unor limbaje sau a unor framework-uri noi pentru developeri, cursuri pentru cei din departamentul de testare manuală şi automată. De asemenea, cei care au poziţii de conducere de la orice nivel, au posibilitatea să participe la cursuri de management cu o durată de 4 luni, pentru a înţelege mai bine cum funcţionează un business antreprenorial“, a precizat el.

    TARA Interactive se va axa anul acesta pe o mai bună acoperire a industriilor de fintech, e-commerce, logistică şi retail, cu accent pe zonele de automatizare a proceselor, robotizare, inteligenţă artificială şi procesare de informaţii de tip Big Data. În ceea ce priveşte evoluţia industriei, conducerea companiei mizează pe un avans mai accelerat al pieţei de software în 2022, pe fondul investiţiilor mai mari, ca urmare a intrării în piaţă a fondurilor europene. Proiectele vor pune accent, în special pe zona de Big Data şi AI, remarcându-se aici segmentul companiilor mari, a căror nevoie a evoluat de la soluţii software care stochează datele (soluţii de tip ERP, CRM) la o nevoie de a înţelege acele date şi a le interpreta într-un mod corect pentru a putea lua decizii bune şi în timp real.

     


     

  • Studiu: Companiile depind tot mai mult de aşa-numiţii „angajaţi externi” precum contractanţii, furnizorii de servicii, colaboratorii, dezvoltatorii şi chiar soluţiile tehnologice

    Forţa de muncă a companiilor depinde tot mai mult de aşa-numiţii „angajaţi externi”, care se referă la contractanţi precum lucrătorii temporari, furnizorii de servicii precum consultanţii de management sau agenţiile de comunicare, colaboratori externi, dezvoltatori şi chiar soluţii tehnologice precum inteligenţa artificială, roboţii, chatbots, după cum menţionează aproximativ 90% dintre participanţii la studiul Future of the Workforce Global Executive Study, realizat de Deloitte şi MIT Sloan Management Review.

    „Această nouă abordare privind structura forţei de muncă, pe care studiul Deloitte o denumeşte «ecosistemul forţei de muncă», reprezintă o schimbare semnificativă faţă de viziunea tradiţională, conform căreia companiile se bazau pe angajaţi cu normă întreagă, care aveau cariere cu o evoluţie mai degrabă liniară. Pe de altă parte, companiile au deocamdată sisteme şi procese de management, strategii privind forţa de muncă şi atragerea de competenţe, sisteme de management al performanţei şi politici de remunerare concepute pentru a se concentra asupra angajaţilor interni. Reconcilierea acestor două realităţi şi abordarea lor într-o manieră integrată devine o provocare majoră, cu implicaţii semnificative la nivel de strategie, leadership, cultură organizaţională”, a spus Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services, Deloitte România.

    O treime dintre companii (33%) se aşteaptă ca dependenţa lor de angajaţii externi să crească în următorii doi ani, în special în ceea ce priveşte soluţiile de tehnologie (73% dintre respondenţi), dezvoltatorii (61%) şi colaboratorii externi (48%). Această tendinţă se manifesta încă dinainte de pandemie şi cel mai probabil va continua şi după ce efectele sale se vor diminua, subliniază studiul.

    Deşi se bazează pe ideile şi competenţele angajaţilor externi, peste 70% dintre companii nu sunt pregătite pentru a gestiona o astfel de structură a forţei de muncă.

    Măsurile legate de forţa de muncă pe care le-au implementat organizaţiile pentru a se adapta la schimbările bruşte generate de pandemia de COVID-19 au constat în principal în oferirea de oportunităţi de învăţare şi dezvoltare (57%) şi în desemnarea de noi roluri angajaţilor existenţi (55%). De asemenea, 65% dintre companii au intensificat ritmul de automatizare a proceselor şi sarcinilor.

    Studiul subliniază că modul de lucru se schimbă, deoarece companiile au acum o abordare bazată pe echipe, pe proiecte, pe viteză, pe inovaţie şi pe relaţia dintre oameni. Organizaţiile se concentrează şi pe munca de la distanţă – o tendinţă prezentă dinainte de pandemie şi alimentată parţial de măsurile de carantină – datorită beneficiilor acesteia în mai multe arii, cum ar fi costurile companiilor cu sediile, constrângerile legate de imigraţie sau chiar creşterea eficienţei.

    O altă tendinţă majoră evidenţiată de studiu este evoluţia preferinţelor angajaţilor, pentru care sentimentul de sens pe care îl găsesc în muncă, flexibilitatea şi experienţele personalizate au devenit mai importante decât stabilitatea şi siguranţa locului de muncă. De asemenea, oamenii îşi construiesc tot mai des cariere cu structuri diferite şi de durată mai mare, care implică alinierea stilului de viaţă cu stilul de lucru, dobândirea de noi competenţe şi o viaţă profesională activă după vârsta de 65 de ani.

    Studiul Future of the Workforce Global Executive Study a fost efectuat de Deloitte şi MIT Sloan Management Review în rândul a peste 5.000 de respondenţi de pe toate continentele

     

     

  • (P) ESET: Totul despre suprafaţa de atac cibernetic – definiţie, riscuri şi soluţii pentru companii

    „Suprafaţa de atac cibernetic” este o formulare din ce în ce mai răspândită în multe dintre comunicările legate de riscurile de securitate IT. Pentru o mai bună evaluare a acesteia, este foarte importantă analiza modului de funcţionare a atacurilor şi a zonelor cu cea mai mare expunere pentru companiile sau organizaţiile vizate. Pandemia a influenţat specificitatea problemele de securitate, un efect secundar al schimbării dinamicii suprafeţei de atac informatic, ce a înregistrat o creştere exponenţială, într-un timp scurt şi cu o viteză mult mai mare decât până acum. Companiile ajung, din păcate, să aibă activele digitale şi fizice expuse actorilor malware specializaţi în crearea de atacuri persistente, tocmai prin gradul ridicat de dificultate în conturarea cât mai precisă a dimensiunii şi complexităţii suprafeţei de atac proprii.

    Din fericire, organizaţiile îşi pot îmbunătăţi vizibilitatea asupra suprafeţei de atac prin adoptarea unor strategii de bune practici. În cadrul acestora, companiile pot ajunge să definească concret paşii necesari pentru o scară cât mai mică a vulnerabilităţilor şi un grad de securitate cât mai ridicat.

    Care este suprafaţa de atac a unei companii?

    Suprafaţa atacului este compusă, la modul general, din activele fizice şi digitale pe care o organizaţie le deţine, şi care, în cazul unui atac de securitate, ar putea fi compromise. Acţiunile actorilor malware au motivaţii diverse, printre care se numără: instalarea de aplicaţii rău intenţionate pentru minarea de cripto-monede, atacurile de tip ransomware şi de furt de date, descărcarea troienilor bancari sau recrutarea sistemelor într-un botnet. Un lucru este cert, cu cât suprafaţa de atac este mai mare, cu atât riscurile sunt mai ridicate şi, în consecinţă, creşte interesul atacatorilor pentru compania dumneavoastră. 

     

    Să analizăm cu atenţie cele două categorii principale ale suprafeţei de atac:

    Suprafaţa fizică de atac

    Este formată din totalul dispozitivelor endpoint ce pot fi accesate „fizic” în cazul unui atac. Iată câteva exemple: telefoane/dispozitive mobile, memorii USB, calculatoare desktop, hard disk-uri, laptopuri.

    O altă componentă importantă a suprafeţei fizice de atac a organizaţiei o reprezintă factorul uman. Într-un scenariu de atac cibernetic, chiar angajaţii companiei pot deveni pioni însemnaţi, căzând pradă manipulării de tip phishing şi a variaţiunilor acesteia. Gradul de risc asociat acestora creşte, angajaţii derulând, de multe ori involuntar, acţiuni de tip „IT shadow”, prin utilizarea neautorizată şi nesupravegheată de aplicaţii şi dispozitive, care ocolesc filtrele de securitate ale companiei. Organizaţia poate fi expusă la ameninţări suplimentare prin lipsa unei securizări corespunzătoare a aplicaţiilor si dispozitivelor folosite.

    Suprafaţa de atac digitală

    Este formată din toate componentele hardware, software şi componentele conexe conectate la reţeaua unei organizaţii. Iată câteva exemple:

    Aplicaţii: pot reprezenta pentru atacatori un punct de intrare accesibil către sistemele si datele IT critice, vulnerabilităţile din aplicaţii fiind un fapt cunoscut.

    Codul software: componenţa sa, alcătuită într-un procent ridicat din părţi terţe, care pot conţine malware sau puncte slabe, îl face să fie un factor major de risc.

    Porturi: atacatorii scanează porturile deschise şi verifică perechile „serviciu-port” (de exemplu, portul TCP 3389 folosit pentru RDP). Vulnerabilităţile din acest nivel pot fi exploatate foarte uşor, dacă aceste servicii nu sunt configurate corespunzător sau conţin erori de cod.

    Servere: acestea ar putea fi atacate prin exploatări de vulnerabilităţi sau inundate de trafic în atacuri DDoS.

    Site-uri web: reprezintă un „punct fierbinte” al vulnerabilităţii digitale, cu mulţi vectori de atac specifici, inclusiv slăbiciuni la nivel de cod şi configurări greşite. Două dintre efectele cunoscute sunt eliminarea frauduloasă a paginii web sau implantarea unui cod rău intenţionat pentru drive-by şi alte atacuri (de exemplu, formjacking – integrarea de cod maliţios pentru extragerea ilegală a detaliilor bancare introduse în formularele online de cumpărare din pagina de plată).

    Certificate: depăşirea termenelor de valabilitate şi folosirea de certificate expirate atrag după sine atacuri de securitate.

    O cercetare din 2020, cu subiectul analizei scării actuale a suprafeţei de atac, făcută asupra companiilor aflate pe lista Financial Times Stock Exchange Index 30, a dezvăluit următoarele aspecte:

    • 324 certificate expirate
    • 25 de certificate care folosesc algoritmul de hash SHA-1 învechit
    • 743 posibile site-uri aflate în stadiu de testare expuse în internet
    • 385 de forme nesigure din care 28 au fost utilizate pentru autentificare
    • 46 de framework-uri web care prezentau vulnerabilităţi cunoscute
    • 80 de cazuri de utilizare a versiunii vechi PHP 5.x
    • 664 versiuni de server web cu vulnerabilităţi cunoscute

    Devine suprafaţa de atac din ce în ce mai mare?

    Deşi resursele informatice şi digitale au avut o dezvoltare însemnată de-a lungul anilor, pandemia a determinat investiţii masive, fără precedent. Accentul a fost pus pe suport pentru munca la distanţă şi pe menţinerea operaţiunilor comerciale funcţionale, cu fluctuaţii minore, într-un moment de cumpănă pentru piaţă. Astfel, suprafaţa de atac s-a extins semnificativ, prin următoarele situaţii:

    • Endpoint-urile folosite în munca de la distanţă (de exemplu, laptopuri, desktopuri)
    • Aplicaţiile şi infrastructura de tip cloud
    • Dispozitive IoT şi 5G
    • Utilizarea codului terţ şi a DevOps
    • Infrastructura de lucru la distanţă (VPN-uri, RDP etc.)

    Aceasta pare să devină calea de urmat. Multe companii şi-au diversificat si transformat modul de utilizare a fluxurilor de lucru digitale, având un impact considerabil faţă de procedurile şi operaţiunile obişnuite. Modificările şi adaptarea la noile cerinţe aduc noi riscuri pentru suprafaţa de atac, pentru că ar putea conduce la:

    • Atacuri de phishing  – se vor dezvolta noi căi prin care lipsa de conştientizare a securităţii în rândul angajaţilor să fie exploatată
    • Programe malware  – vulnerabilităţile noi la nivelul serverelor, aplicaţiilor şi restului de sisteme devin ţinte noi pentru atacatori
    • Parole furate sau atacuri de tip forţă brută pentru realizarea de conectări frauduloase
    • Exploatarea configurărilor greşite de sistem sau de autentificare (de exemplu, în conturile cloud)
    • Certificate web furate
    • şi multe altele

    Nu este nicio noutate popularitatea crescută a anumitor vectori de atac din cele cîteva sute  folosite de către actorii malware specializaţi în crearea de atacuri persistente. De aceea nu este de mirare că între ianuarie 2020 şi iunie 2021, ESET a găsit 71 de miliarde de încercări de compromitere via RDP configurat greşit.

    Cum să abordaţi corect riscurile specifice suprafeţei de atac

    Suprafaţa de atac este un factor cheie pentru stabilirea si implementarea unor metode eficiente de securitate cibernetică. Analiza şi înţelegerea dimensiunii sale sunt o primă etapă pentru o protecţie proactivă şi ajută la crearea de măsuri şi proceduri customizate.

    Audituri ale activelor şi ale soluţiilor de stocare folosite, teste de penetrare, scanări ale vulnerabilităţii şi alte activităţi similare sunt unelte pentru evaluarea dimensiunii suprafeţei de atac. Iată câteva metode pentru reducerea suprafeţei de atac şi a riscului cibernetic asociat:

    • Aplicarea de patch-uri, corecţii şi configurări specifice de management de risc
    • Consolidarea endpoint-urilor şi renunţarea la hardware-ul vechi
    • Actualizarea software-ului şi a sistemelor de operare
    • Segmentarea reţelelor
    • Folosirea celor mai bune practici DevSecOps
    • Gestionarea vulnerabilităţilor
    • Reducerea riscului din lanţul de aprovizionare
    • Implementarea de măsuri de securitate a datelor (de exemplu, criptare puternică)
    • Managementul puternic al verificării identităţii/accesului
    • Adoptarea unui model de securitate zero trust
    • Înregistrarea şi monitorizarea prin log-uri a sistemelor
    • Implementarea de programe de instruire care să sporească conştientizarea riscurilor

    Mediul IT corporativ este foarte dinamic şi într-o fluctuaţie permanentă de personal şi hardware: sosiri şi plecări continue în rândul angajaţilor, utilizare pe scară largă a VM-urilor, containerelor şi micro serviciilor şi trafic intens de elemente hardware şi software. Este prioritar un management de gestiune prin instrumente agile şi inteligente care funcţionează pe baza datelor, în timp real, ce are ca premise principale „vizibilitatea şi controlul”. 

    ESET oferă o paletă de soluţii antivirus şi antimalware, cu protecţie multi-strat integrată, care pot depista din timp atacuri tip ransomware, evitând astfel daune la nivelul resurselor şi reputaţiei companiei. ESET PROTECT Advanced se adresează nevoilor IMM-urilor şi oferă prin layer-ul ESET Dynamic Threat Defense, protecţie de tip cloud-sandbox pentru sisteme (împotriva ransomware-ului şi ameninţărilor de tip zero-day) şi protecţie dedicată prin criptare completă a hard disk-urilor (pentru datele stocate pe laptopuri, în caz de furt şi pierdere). Produsul răspunde, aşadar, provocării de a gestiona şi proteja reţelele IT business în faţa ameninţărilor cibernetice de înaltă complexitate.

    Soluţia poate fi testată gratuit, în infrastructura din compania dumneavoastră, fără nicio obligaţie ulterioară. Pentru mai multe detalii despre aceasta şi descărcarea unei variante de test, daţi click aici.

     

  • Mircea Bozga, Partener PwC România: Complexitatea inutilă în companii poate deveni o ţintă pentru atacurile cibernetice. Ce înseamnă şi care sunt soluţiile?

     

    Trei sferturi dintre organizaţii spun că operaţiunile lor de afaceri sunt foarte complexe, ceea ce implica riscuri ridicate de securitate cibernetică, arată cel mai recent raport Digital Trust Insights 2022, realizat de PwC la nivel global. De aceea, consecinţele unui atac cibernetic, precum pierderile financiare sau o revenire dificilă la normal, sunt principalele temeri ale respondenţilor cu privire la complexitatea modelelor de afaceri.

    Ce înseamnă complexitate?

    Complexitatea nu este o problema în sine, fiind adesea un rezultat al dezvoltării afacerii. Cu cât o organizaţie este mai mare, cu atât va fi mai complexă, având nevoie de mai mulţi oameni şi tehnologii pentru a servi o bază de clienţi în creştere. Nu în ultimul rand, unele complexităţi sunt necesare –  cum ar fi cele impuse de cerinţele de reglementare sau raportare, asigurarea siguranţei şi a calităţii, managementul riscului, etc. Un proces de simplificare a activităţilor, a proceselor, a tehnologiei care le susţine, trebuie să urmeze o strategie bine pusă la punct. Dar din păcate costurile creării unei complexităţi inutile nu sunt evidente şi de regulă optimizarea proceselor nu este privită ca prioritate zilnică. Mai puţin în cazul unui atac cibernetic.

    Potrivit raportului, datele par a fi principalul motiv de îngrijorare. Guvernanţa datelor şi infrastructura aferentă ocupă primul loc în topul domeniilor de complexitate „inutilă şi evitabilă” din punct de vedere securitate, mai ales în rândul companiilor mari. Spre exemplu, păstrarea inutilă a datelor sensibile ale persoanelor cu care o companie nu mai face afaceri –  organizaţia continuă să consume resurse pentru a le proteja deoarece ele pot o constitui o ţintă pentru hackeri.

    De asemenea, arhitectura IT a multor companii cuprind sisteme vechi şi dificil de integrat. Iar presiunile asupra acestor structuri s-au intensificat pe măsură ce companiile au vrut să ţină pasul cu nativii digitali, dar şi din cauza pandemiei COVID-19, care a impus adoptarea rapidă de soluţii digitale noi, multe operate din afara organizaţiei. Din această perspectivă, lipsa integrării soluţiilor tehnologice, nerespectarea proceselor de gestionare a datelor sau asumarea riscurilor cu terţii fără a le cuantifica sau mitiga sunt obiceiuri nefericite astăzi. Companiile dezvoltă aceste obiceiuri în numele vitezei sau le acceptă şi le asimilează din rezistenţă la schimbare.

    În schimb, companiile denumite ”nativi digitali”, care operează în întregime online, tind să utilizeze cele mai noi tehnologii, care sunt concepute pentru a se conecta şi a opera împreună.

    Ce presupune simplificarea operaţiunilor?

    Companiile cunosc riscurile complexităţii, dar cu toate aceste doar 35% dintre respondenţii studiului au implementat o simplificare a operaţiunilor lor şi un sfert spun că nu au făcut nimic sau că de acum încep să pună în aplicare această strategie.

    Organizaţiile au nevoie, în acest moment, de consolidarea aplicaţiilor din tehnologie astfel încât să nu mai fie vulnerabile în faţa atacurilor cibernetice şi au început să fie tot mai atente la investiţiile lor în tehnologie.

    De exemplu, folosirea serviciilor de cloud poate ajuta în simplificarea proceselor din cadrul afacerii şi în simplificarea arhitecturii IT. De asemenea, o astfel de mişcare oferă flexibilitate şi poate accelera inovarea. Făcute corect, transformările digitale bazate pe cloud pot fi sigure, eficiente şi de succes, securitatea în cloud fiind principala prioritate de investiţii a respondenţilor la sondaj.

    Este de cinci ori mai probabil ca organizaţiile care au obţinut cele mai bune rezultate în materie de securitate cibernetică în ultimii doi ani să aibă operaţiuni simplificate la nivelul companiei. Aceste organizaţiile s-au concentrat pe consolidarea relaţiei cu furnizorii de tehnologie, definirea sau realinierea mixului intern şi a serviciilor gestionate, reorganizarea funcţiilor şi modalităţi de lucru şi crearea unui cadru integrat de administrare a datelor.

    Simplificarea unei organizaţii necesită timp, schimbare de strategie şi modificări ale culturii companiei.

    Global Digital Trust Insights 2022 a fost realizat în perioada iulie şi august 2021 în rândul a 3.602 de directori generali, de tehnologie şi securitate din industrii precum tehnologia, mass-media, telecomunicaţii, producţie industrială, servicii financiare, retail, energie, utilităţi şi energie, sănătate şi servicii publice şi guvernamentale.


     

  • Bitdefender mizează pe creşterea notorietăţii la nivel global şi angajează doi vicepreşedinţi străini

     Producătorul de soluţii de securitate informatică Bitdefender anunţă numirea americancei Amy Blackshaw şi a olandezului Dennis Goedegebuure în roluri strategice de vicepreşedinţi în echipele de marketing. Blackshaw va fi responsabilă de activitatea de marketing pentru produse şi tehnologii în divizia de soluţii pentru companii, în timp ce Goedegebuure se va ocupa de procesul de atragere de noi clienţi în cadrului departamentului consumer.
    „Amy şi Dennis sunt lideri cu rezultate dovedite în domeniile lor de activitate şi suntem bucuroşi că s-au alăturat echipei Bitdefender. Succesul lor în dezvoltarea unor strategii eficiente de marketing şi vânzări va continua să susţină poziţionarea Bitdefender drept unul dintre cei mai de încredere furnizori de soluţii şi tehnologii la nivel global”, spune Florin Talpeş, CEO al Bitdefender.
    Blackshaw se alătură echipei Bitdefender de la RSA Security LLC, unde a fost responsabilă de activitatea globală de marketing pentru divizia NetWitness. În noul rol, Blackshaw se va concentra pe poziţionarea şi lansarea de noi produse şi servicii care să răspundă nevoilor de securitate ale companiilor.
    Înainte de Bitdefender, Goedegebuure a lucrat în companii precum PayPal, Venmo, Fanatics, Airbnb şi eBay, unde a contribuit din poziţii de top management la creşterea bazei de clienţi şi la strategii de optimizare pentru motoare de căutare. Ca vicepreşedinte, va fructifica experienţa sa vastă în SEO, reţele de socializare, marketing integrat şi data science ca să intensifice atragerea de noi clienţi şi să dezvolte notorietatea soluţiilor de securitate pentru acasă.
     
    Bitdefender este un lider recunoscut în domeniul securităţii IT, care oferă soluţii superioare de prevenţie, detecţie şi răspuns la incidente de securitate cibernetică.  Compania a inovat constant în domenii precum antimalware, Internetul Lucrurilor, analiză comportamentală şi inteligenţă artificială, iar tehnologiile Bitdefender sunt licenţiate către peste 150 dintre cele mai cunoscute branduri de securitate din lume. Fondată în 2001 de soţii Florin şi Măriuca Talpeş, compania Bitdefender are clienţi în 170 de ţări şi birouri pe toate continentele. 

  • Vinci Energies, parte a gigantului francez Vinci, cumpăra Frigotehnica, liderul naţional pe piaţa soluţiilor de frig, de la ROCA Investments: „Au existat mai mulţi potenţiali cumpărători“

    ♦ ROCA a cumpărat producătorul de soluţii de refrigerare Frigotehnica în prima jumătate a anului 2018 ♦ Vinci Energies este parte din grupul Vinci, unul dintre cei mai mari jucători mondiali în concesiuni, construcţii şi energie, cu afaceri de 50 mld. euro, a preluat Frigotehnica, lider naţional pe piaţa soluţiilor de frig, de la ROCA. Tranzacţia reprezintă primul exit al fondului de investiţii dintr-o companie şi va fi analizată de Consiliul Concurenţei, urmând a fi efectivă în momentul obţinerii aprobării.

    Tranzacţia reprezintă primul exit al ROCA dintr-o companie şi va fi analizată de Consiliul Concurenţei, urmând a fi efectivă în momentul obţinerii aprobării.

     „Această tranzacţie reprezintă o validare concretă din partea pieţei pentru ROCA, dar şi confirmarea îndeplinirii misiunii noastre de a duce companiile în care investim la următorul nivel. Exiturile nu definesc modelul nostru de business, însă atunci când apar oportunităţi din care toate părţile au de câştigat, ele trebuie luate în considerare. Deşi au existat mai mulţi potenţiali cumpărători, în alegerea partenerului potrivit ne-am bazat pe criteriul de a asigura evoluţia companiei pentru îndeplinirea misi­unii Frigotehnica şi în concordanţă cu valorile ROCA Invest­ments şi ale grupului Impetum din care ROCA face parte“, spune Rudi Vizental, CEO ROCA Investments.

    Prin achiziţia producătorului de soluţii de refrigerare, Vinci Energies are în plan diversificarea portofoliului, cât şi dezvoltarea strategică pe plan naţional şi regional.

    VINCI Energies este holdingul din România a unui gigant de 50 mld. euro.

    ”Odată cu achiziţia Frigotehnica, extindem portofoliul activităţilor noastre în România şi suntem încântaţi să primim în grupul nostru un jucător regional important cu experienţă vastă în soluţiile de frig“, spune Eric Devigne, director general Vinci Energies Europa Centrală şi de Est.

    Rudi Vizental, CEO ROCA Investments: Exiturile nu definesc modelul nostru de business, însă atunci când apar oportunităţi din care toate părţile au de câştigat, ele trebuie luate în considerare.

    ROCA Investments a preluat producătorul de soluţii de refrigerare Frigotehnica în prima jumătate a anului 2018. Plat­forma de investiţii a fost fondată de CITR Group, fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl – proprietarii Dedeman -, omul de afaceri Dan şucu şi Astra Rail Management, companie controlată de Thomas Manns, având un capital social iniţial de 4,5 milioane de euro, la care au contribuit toţi asociaţii.

    După preluarea de către ROCA, Frigotehnica a început o perioadă de restructurare financiară, operaţională şi eficientizarea pe toate palierele de business. Frigotehnica a avut anul trecut venituri de 126 mil. lei şi un profit net de 5,7 mil. lei, conform datelor Ministerului de Finanţe.

    Compania dezvoltă sisteme frigo­rifice la cheie, soluţii integrate de frig pentru toate sectoarele de activitate şi se implică pe fiecare segment din procesul dezvoltării unui proiect, de la consul­tanţă, proiectare, execuţie, construc­ţie, până la instalare şi mentenanţă. Printre clienţii săi se numără Kaufland, Lidl, Profi, Auchan, Carrefour, Cora, Selgros, Metro, Penny (rewe), Mega Image, CTP Invest, Global Vision.

    „Pentru ROCA, această investiţie a reprezentat nu doar «skin in the game», ci şi «soul in the game», iar misiunea noastră de a scala businessul continuă chiar şi după exit. Tranzacţia reprezintă un moment de maturizare pentru ROCA Investments, iar pentru Frigo­tehnica reprezintă un pas important în realizarea misiunii sale de a deveni un centru de excelenţă în frig pentru Europa Centrală şi de Est“, a spus Ionuţ Bindea, investment manager ROCA Investments, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Frigotehnica.

    ROCA a fost înfiinţată în urmă cu mai bine de trei ani şi este prezentă în 10 judeţe ale ţării, în 5 mari sectoare de activitate: agrifood, logistică, servicii industriale, producţie materiale de construcţii, îngrijirea personală. Cele 13 companii din portofoliu (din care două inactive) au generat în 2020 o cifră de afaceri cumulată de 98 milioane EUR, un profit operaţional (EBITDA) de 5 milioane EUR şi au peste 1.000 de angajaţi.

  • FintechOS, startup-ul din industria financiară lansat de Teodor Blidăruş şi Sergiu Neguţ, a atras o investiţie de 10 milioane dolari de la IFC, parte a unei runde de finanţare de 60 de milioane de dolari

    FintechOS, furnizor de soluţii digitale pentru industria financiară lansat în 2017 de  Teodor Blidăruş şi Sergiu Neguţ, a atras o investiţie de 10 milioane dolari de la IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, ca parte a rundei de finanţare Seria B a cărei valoare totală s-a ridicat la 60 de milioane de dolari.

    „Astăzi, tehnologia financiară este prea des un inhibitor mai degrabă decât un factor care favorizează incluziunea. Instituţiile financiare, atât cele mari, cât şi cele mici, pur şi simplu nu au instrumentele potrivite la un preţ potrivit pentru a satisface cerinţele pieţei. Tehnologii emergente puternice, cum ar fi cea low-code, nu sunt utilizate. Acest lucru îi afectează, cel mai acut, pe consumatorii din partea de jos a piramidei”, a spus Teodor Blidăruş, co-fondator şi CEO al FintechOS.

    Soluţiile lansate de FintechOS permit băncilor, asigurătorilor şi fintech-urilor să construiască oferte hiperpersonalizate, rentabile comercial, şi care satisfac nevoile specifice ale comunităţilor cu acces limitat la servicii financiare.  

    Investiţia va ajuta FintechOS să dezvolte instrumentele necesare creşterii accesului la servicii în comunităţile mai puţin conectate la sistemul financiar-bancar. IFC va sprijini, de asemenea, strategia de extindere a FintechOS prin facilitarea parteneriatelor cu reţeaua sa de clienţi şi parteneri bancari. 

    „În ultimii ani, guvernul, companiile şi organizaţiile de investiţii s-au angajat într-un dialog din ce în ce mai intens în jurul tematicii ESG (Environmental, Social and Governance) abordând incluziunea financiară în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite”, a declarat Sergiu Neguţ, cofondator, CFO & COO la FintechOS. „În ciuda acestui aspect, se fac prea puţini paşi concreţi pentru a aduce servicii financiare digitale simple, clare, uşor de accesat, de către oricine, oriunde. Având amprenta investiţională globală a IFC, acest parteneriat va permite mai multor bănci şi instituţii financiare din întreaga lume să construiască aceste soluţii esenţiale şi să le integreze în ecosistemele existente.” 

    Potrivit Băncii Mondiale, 1,7 miliarde de persoane la nivel global nu folosesc servicii bancare, iar pentru a deservi acest segment de populaţie, instituţiile financiare investesc în tehnologie ca parte a unor strategii mai ample de transformare digitală.  

    Soluţiile FintechOS oferă băncilor şi companiilor de asigurări posibilitatea să lanseze pe piaţă produse financiare digitale în doar câteva săptămâni.  

    „Serviciile financiare digitale sunt esenţiale pentru stimularea incluziunii financiare şi accelerarea acestui proces. Pandemia a sporit, pe de o parte, gradul de utilizare a acestor servicii, dar a scos în evidenţă, totodată, faptul că multe instituţii financiare încă se luptă să depăşească provocările legate de transformarea digitală, necesară pentru conectarea acelor comunităţi cu acces zero sau limitat la servicii financiar-bancare”, a declarat Henrik Bläute, responsabil cu investiţiile la IFC.

     Runda de finanţare Serie B a FintechOS a fost condusă de Draper Esprit. Pe lângă IFC, au participat la rundă investitorii existenţi Earlybird Digital East, Gapminder Ventures, LAUNCHub Ventures şi OTB Ventures. Valoarea totală a rundei a fost de 60 milioane USD.

  • Călătorie în Oraşul Viitorului. Ascuns într-un mic colţ al Bucureştiului, viitorul ne spune o poveste despre tehnologie în care eroul principal e natura

    Poate ne-am aştepta ca un oraş al viitorului să fie un fel de muzeu al tehnologiei, în care nuanţele de gri metalizat intră în contrast cu albastrul standardizat al ecranelor, unde Wi-Fi-ul ţine loc de aer, iar cei mai verzi copaci sunt în reclame. Cu toate acestea, o abordare mai realistă, cum este experimentul Oraşul Viitorului imaginat de echipa EFdeN, arată că protejarea naturii trebuie să fie scopul, iar tehnologia mijlocul, nu invers.

    Să pornim de la o zi cu totul obişnuită, o dimineaţă de lucru normală, în sistem hibrid, desigur. Ieşi pe uşă pentru a te îndrepta spre birou, păşeşti de pe terasă pe iarbă, iar prima oprire este la staţia de încărcare de lângă casa ta, unde ai lăsat maşina „la priză” peste noapte.

    Aşa o încarci de obicei, pentru că ştii că o încărcare rapidă sau ultra-rapidă îţi poate afecta bateria, exact aşa cum se întâmplă când îţi încarci telefonul.

    În drum spre maşină treci pe lângă florile pe care le-ai plantat pentru a încuraja natura să trăiască pe lângă tine. Prin agricultură urbană ai ajuns să ai un mic ecosistem în jurul casei, cu flori colorate care atrag albine, câţiva pomi fructiferi şi câteva petice de teren cultivate cu roşii şi castraveţi. Totul a început de când ai decis să foloseşti drept fertilizator compostul obţinut din resturile de mâncare din bucătărie.

    Urci la volan, iar ultimul lucru pe care îl auzi în curte este zumzetul albinelor care dau târcoale grădinii tale urbane. Ca un ecou, zumzetul maşinii tale electrice continuă ce au început albinele odată ce ai pornit la drum.

    Conduci spre birou şi treci pe lângă mai multe staţii de autobuz în care unii oameni îşi încarcă telefonul, în timp ce alţii şi-au băgat laptopul în priză şi s-au apucat de ultimele corecturi la prezentarea pregătită pentru şedinţa cu managementul. Staţiile au prize, Wi-Fi şi afişaj electronic – toate acestea fiind alimentate de curentul produs chiar de staţie, fie prin panourile de pe acoperiş, fie printr-o mică eoliană urbană pe care o are ataşată.

    Corina Fugaru, project manager, EFdeN Sustainable City: „Totul trebuie gândit interconectat şi credem că aşa ar trebui să funcţioneze şi un oraş în mărime naturală. Dacă blocul x are surplus de energie poate să furnizeze şi pentru blocul y.

    Ajuns la birou, parchezi maşina şi decizi că vei lucra de afară în prima parte a zilei. În curtea clădirii tale de birouri există aşa-numiţi copaci fotovoltaici. Structura în formă de copac este acoperită de panouri fotovoltaice care produc suficientă energie pentru prizele care stau la baza trunchiului, atât pentru cei care le utilizează pentru a-şi încărca telefonul sau laptopul, cât şi pentru cei care vor să încarce bicicleta sau trotineta electrică.

    Aceasta ar putea fi o dimineaţă obişnuită în Oraşul Viitorului, un oraş construit în jurul naturii, care îşi propune să integreze cât mai multe servicii urbane, dar folosind cât mai puţine resurse. Aşa ar putea arăta un colţ simplu din realitatea anului 2030, 2040 sau 2050 – când oamenii, administraţiile şi companiile înţeleg că discuţia despre oraşele viitorului se poartă sub umbrela cuvântului sustenabilitate.

    Până atunci, o parte din realităţile de mai sus există în campusul de 4.000 mp al Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Aici, echipa EFdeN, cel mai important ONG local destinat cercetării şi dezvoltării de soluţii pentru un trai urban sustenabil, concentrat mai ales pe zona de energie solară, a început încă din 2015 să pună bazele a ceea ce se propune din anul 2019 drept un model de bune practici pentru administraţiile locale.

    Astfel, cu sprijinul ENGIE România, EFdeN construieşte în Bucureşti EFdeN Sustainable City, primul prototip de oraş sustenabil din România. Acesta a plecat de la casele cu care ONG-ul a ajuns în finala competiţiei internaţionale Solar Decathlon – Casa 4C şi Casa Signature – iar în jurul acestora au fost dezvoltate mai multe puncte de interes.

    Interiorul Casei Singature, care are 100 mp şi a fost gândită ca o locuinţă pentru un expat sau pentru un cuplu tânăr.

    Fresh Barul construit în mare parte din materiale rămase de la construcţia Casei Signature şi prin reutilizarea unor materiale.

    Camera tehnica a Casei Signature

    În acest moment, echipa de peste 60 de persoane a EFdeN a lansat pentru prima dată şi un concurs pentru cei care vor să propună concepte pe diferite puncte de interes. Jurizarea a avut loc la scurt timp după redactarea acestui articol, iar soluţiile câştigătoare vor fi implementate în Oraşul Viitorului până la finalul anului 2021. Prin urmare, o parte din soluţiile ilustrate sunt deja prezente în campusul Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, însă unele există momentan doar la stadiul de idee, concept sau secţiune scoasă la concurs.

    „Noi ne-am axat de-a lungul timpului pe case solare, tehnologii integrate şi odată cu Sustainable City ne-am gândit să diversificăm aria energiei regenerabile, către zone precum energie eoliană sau energie cinetică, spre exemplu”, a explicat Corina Fugaru, project manager, EFdeN Sustainable City.

    Concursul se axează pe nouă puncte de interes principale: case sustenabile, educaţie, energie, resurse, mobilitate, agricultură, sănătate, artă şi cercetare. Pe fiecare punct de interes va exista un singur câştigător al cărui proiect va ajunge să fie implementat în Sustainable City, iar una dintre cele mai importante reguli ale concursului cere ca cel puţin jumătate dintr-o echipă care se înscrie să fie formată din studenţi.

    În acest moment, casele dezvoltate de EFdeN şi plasate în campusul din Sectorul 2 al Capitalei au fost gândite cu soluţii diferite şi pe structuri diferite, adaptate ediţiilor respective ale Solar Decathlon. Totuşi, ambele au în comun un deziderat al tranziţiei energetice: bilanţ energetic pozitiv.

    Dincolo de zona de producere de energie, structura unei case contează enorm în bilanţul energetic final. În discuţia despre modul în care construim casele din Oraşul Viitorului, materialele utilizate în construcţie au un rol extrem de important, iar soluţiile precum polistirenul nu sunt încurajate.

    Un copac fotovoltaic care poate fi utilizat pentru încărcarea laptopului, telefonului sau a trotinetei electrice.

    „Vata bazaltică este o soluţie sustenabilă, putem trece de la polistiren la vată şi de la beton la lemn. În continuare este conceptul că în România trebuie să îmi fac casă din beton. Noi ştim să construim din cărămidă şi beton pentru că sistemul comunist din asta a construit şi aşa au fost formaţi oamenii. În lemn oamenii au mai puţină încredere, dar soluţiile actuale de lemn de tip CLT sunt viabile şi foarte bune. În Singapore şi în alte ţări se fac chiar şi clădiri de zece nivele”, a mai explicat Fugaru.

    O altă soluţie sustenabilă în construcţia unei case este reprezentată de pământ sau chirpici, ceea ce duce cu gândul la România rurală sau la urbanul mic, unde oamenii îşi construiesc în continuare locuinţe din astfel de materiale. Un element ca acesta ar putea fi prezervat într-un viitor mai sustenabil.

    „Ar trebui păstrate aceste lucruri, dacă vorbim de chirpici şi cât de sustenabil este, sau de cânepă şi de lână ca izolaţie pentru pereţi. În conceptul viitor poate chiar vrem să includem un astfel de element”.

    Un alt element care ar putea fi prezervat vine tot din mediul rural şi se aliniază cu intrarea pe terasa de la Casa Signature dezvoltată de EFdeN. Pentru acea ediţie a competiţiei internaţionale, echipa de români a fost nevoită să adapteze casa la condiţiile climatice din Dubai, unde a fost găzduită finala.

    Astfel, EFdeN a gândit o terasă semiumbrită, cu spaţiu verde, ca o zonă de petrecere a timpului liber. Dincolo de designul futurist al întregii Case Signature, inclusiv al terasei, intrarea aminteşte de multe gospodării din mediul rural, unde oamenii îşi încropesc mici grădini proprii şi chiar terase cu acoperiş format dintr-o structură de viţă de vie.

    Macheta în miniatură a Oraşului Viitorului, în forma în care a fost lansat de EFdeN.

    Însă într-un oraş al viitorului această terasă este acoperită de panouri, la fel ca întreaga casă. În curtea Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, energia produsă de Casa Signature alimentează mai multe instalaţii din jurul ei, inclusiv o zonă de relaxare conturată ca un Fresh Bar, în „inima” EFdeN Sustainable City.

    Conectarea la reţea, intrarea în logica prosumatorului şi utilizarea energiei suplimentare produsă de o clădire pentru a acoperi necesarul unei alte clădiri – toate acestea fac parte dintr-o paradigmă de comunitate, care redevine importantă în Oraşul Viitorului.

    „Totul trebuie gândit interconectat şi credem că aşa ar trebui să funcţioneze şi un oraş în mărime naturală. Dacă blocul x are surplus de energie poate să furnizeze şi pentru blocul y. Vrem să fim un model şi în partea de comunitate, să fie acest ajutor reciproc, pentru că s-a pierdut puţin ideea de comunitate”.

    Oraşul Viitorului va arăta însă diferit chiar şi atunci când ieşim pentru a ne petrece timpul liber. Spre exemplu, la o plimbare prin parc am putea observa o zonă în care stâlpii de iluminat sunt alimentaţi de energia produsă de zona de workout din acel parc.

    Ne-am aminti cum s-au schimbat vechile zone de workout, prea puţin utilizate în anii ’20 pentru că îi aşteptau pe bucureşteni cu aparate ruginite şi instalaţii defecte. Acum, într-un viitor mai sustenabil, aparatele sunt gândite astfel încât utilizarea lor să pună la lucru energie cinetică, care ajunge în final să alimenteze măcar o mică parte a parcului.

    Casa 4C are un bilanţ energetic pozitiv, cu un surplus anual de 2.500 KWh.

    Sera aeroponică din Casa 4C, care funcţionează atât ca strategie pasivă, cât şi ca spaţiu de relaxare şi urban farming.

    Pe acelaşi principiu, într-o lume mai sustenabilă ai putea să dansezi şi să produci energie. Am putea observa în cluburi mai multe soluţii de tip e-dance floor. Practic, energia cinetică este pusă din nou la lucru, iar fiecare pas de pe ringul de dans contribuie la producţia de energie.

    Tehnologia bazată pe energia cinetică poate fi impementată atât prin pavele pe trotuare, cât şi pe şosea, prin zonele intens circulate. La fel ca alte soluţii ilustrate în EFdeN Sustainable City, echipa de la EFdeN studiază şi în acest sens concepte care pot servi ca exemplu de bune practici.

    La intersecţia dintre producţia de energie şi artă sustenabilă, un ring de dans care produce energie ar putea fi un element central al tranziţiei energetice în acest sector. Totodată, în această categorie intră şi designul din materiale reciclate sau încurajarea unor forme de artă axate pe reutilizare.

    „Vrem să gândim cât mai mult pe refolosire, până la urmă Cei Trei R sunt pe etape: reduci consumul, e partea de refolosire – tot ce poţi prelua de undeva şi să îl reîntorci în ciclul de utilizare – şi apoi partea de reciclare. Aceasta ar trebui să fie ultima etapă din ciclu. Dacă reduci şi refoloseşti ai şi mai puţin de reciclat”.

    Pentru ca Oraşul Viitorului pe care îl construieşte echipa EFdeN să devină realitate, efortul trebuie să fie unul unitar, în care atât statul, cât şi mediul privat abordează pas cu pas fiecare aspect nesustenabil al vieţii noastre de zi cu zi.

    În acelaşi timp, fiecare persoană poate începe să gândească mai sustenabil şi să se autoeduce plecând de la momente care par neînsemnate, dar care contează la un bilanţ final cumulat.

    „Când ne spălăm pe dinţi închidem apa la chiuvetă, când facem duş nu o lăsăm să curgă continuu o jumătate de oră, când scoatem un dispozitiv din priză scoatem şi încărcătorul lui pentru că va consuma în continuare dacă îl lăsăm în priză, când ieşim din cameră închidem televizorul sau laptopul”.

    Acestea sunt câteva lucruri pe care le poate face chiar şi un copil începând de mâine, pentru a construi o lume puţin mai sustenabilă. Totodată, un adult poate începe prin a schimba becurile cu filament din casă cu becuri cu led, întrucât acestea consumă mai puţin, sau prin instalarea unui filtru de apă la chiuvetă pentru a reduce consumul de plastic.

    Pentru cei mai ambiţioşi, obţinerea de compost din resturile de mâncare poate fi un punct interesant de plecare pentru a dezvolta o mică zonă de agricultură urbană, în interiorul unei case sau chiar în interiorul unui apartament. Pe aceeaşi idee, agricultura urbană poate începe şi printr-o seră aeroponică, care consumă cu 80% mai puţină apă. De asemenea, un copac fotovoltaic îşi poate face loc în curtea unei case, aşa cum colectarea selectivă este la îndemâna oricui. 

    Oricare din aceste lucruri îţi poate aduce o şansă în plus să te trezeşti mâine dimineaţă în Oraşul Viitorului. Călătoria chiar a început.