Melania Knauss-Trump, un fotomodel din Slovenia, are şanse mari să ajungă Prima Doamnă a Statelor Unite, dacă Donald Trump, soţul ei şi principalul contracandidat al lui Hillary Clinton, va câştiga alegerile prezidenţiale din SUA.
Donald Trump, unul dintre favoriţii în cursa pentru preşedinţia Statelor Unite, s-a căsătorit în 2004 cu Melania Knauss, un fotomodel din Slovenia, scrie Business Insider.
Conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, iar companii precum cele enumerate mai sus au profitat de asta şi au crescut foarte mult. Airbnb este evaluată la peste 25 de miliarde de dolari, iar Uber este evaluată în prezent la peste 50 de miliarde de dolari. Însă nu totul a mers perfect, Uber a luptat cu rivalii şi cu autorităţile de reglamentare, chiar şi în România, unde Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se interzice transportul în regim de taxi de către persoane care nu sunt transportatori autorizaţi. În Rio de Janeiro a fost interzis, iar în multe ţări europene au fost proteste legate de asta. „Uber are procese cam peste tot în lume, iar Airbnb are o puternică opoziţie chiar la el acasă, în San Francisco. Este poate unul din semnele că asistăm la o evoluţie de natură disruptivă care deranjează companiile tradiţionale, care pierd cota de piaţă şi clientela în faţa platformelor prin care clienţii intră în legătură directă unii cu alţii“, a spus Aurelian Dochia, analist economic.
Un alt produs asemănător, însă destinat pentru circulaţia în afara oraşelor este BlaBlaCar. Spre deosebire de Uber, BlaBlaCar a obţinut aprobarea autorităţilor de reglementare din întreaga lume, modelul său de afacere fiind diferit: dacă transportul cu Uber presupune plata călătoriei (stabilind un plafon minim), şoferii BlaBlaCar nu obţin bani cash în urma serviciilor oferite, pasagerii plătind doar preţul combustibilului consumat în timpul călătoriei şi eventuale alte costuri presupuse de respectiva cursă.
Conceptul de consum colaborativ există de foarte mult timp, întotdeauna a fost o practică comună între prieteni, rude sau vecini, însă acest concept a ieşit din zona de comunitate, odată cu expansiunea internetului, către un model de business. Dezvoltarea tehnologiei şi globalizarea au ucis distanţa. Acum, oricine are acces la pieţele globale în timp real, astfel că oamenii pot face schimb de idei, bunuri, finanţe sau resurse. „Sharing economy este o inovaţie care are potenţialul de a schimba în mod revoluţionar modelul de afaceri al multor activităţi, care sporeşte potenţialul de creştere al economiei mondiale şi poate în timp să determine schimbări majore în comportamentul de consum şi acumulare al oamenilor“, este de părere Aurelian Dochia.
În acest context a apărut şi Eurosender, firmă care acţionează ca un intermediar care preia online comenzile de livrare, apoi identifică o companie de curierat care să realizeze transportul. Eurosender oferă servicii integrate în 26 de ţări şi a pornit anul trecut ca un start-up în Slovenia, iar în urmă cu două săptămâni s-a lansat şi în România. Clientul interesat să trimită un colet dintr-o ţară în alta apelează la Eurosender, stabileşte expeditorul şi destinatarul, plăteşte în avans cu cardul un tarif calculat automat de platformă, apoi platforma alege ce curier va livra pachetul.
Eurosender lucrează în prezent cu un număr important de curieri precum DPD, UPS, GLS, iar în viitor şi cei de la TNT sau DHL li se vor alătura. Compania a fost fondată în mai 2014, în Slovenia, de către tinerii antreprenori Jan Štefe şi Tim Potočnik, alături de dezvoltatorul web Žiga Janež. Ideea i-a venit lui Tim Potočnik în timp ce se afla în Varşovia, într-un program de studii în străinatate. „M-am trezit într-o cameră plină de bagaje care trebuia să fie trimise înapoi acasă. Am sunat la companii de curierat şi după mai multe apeluri am găsit pe cineva care vorbea engleză. Într-un final, cineva mi-a trimis o pagină de Excel, iar eu a trebuit să-mi calculez preţul“, a mărturisit Potočnik.
Împreună cu colegii lui a creat un prototip, iar în mai 2014 platforma a fost lansată. 14 zile mai târziu a venit şi prima comandă. „La început a fost greu, eram doar trei tipi care încercau să convingă manageri de companii că suntem parteneri buni, că este o afacere bună“, povesteşte Tim Potočnik. „Am început cu studenţii pentru că ei adoptă repede noile tehnologii, apoi au urmat expaţii, apoi firmele mici şi mijlocii, iar acum vrem să intrăm şi în e-commerce, dar şi în marketplace-uri precum markt.de“.
Pentru România, compania are ca obiectiv pentru 2016 o medie de 3.500 de comenzi pe lună plasate de români, în condiţiile unei valori medii a comenzii de 45 euro în prezent. Costurile pentru expediţii sunt cu până la 70% mai mici decât costurile de curierat standard, datorită volumului realizat, susţine Eurosender. Pentru un pachet care este trimis din România către Italia un client plăteşte 270 de dolari la UPS sau 357 la DHL, dar la Eurosender va plăti 25 de euro, exemplu dat de reprezentanţii companiei. Acest factor este unul important, în special, datorită faptului că segmentul pe care se concentrează compania este format din studenţi, expaţi sau IMM-uri. Livrarea produselor se face între 2 şi 6 zile în Europa, iar în România livrarea se face în 24 sau 48 de ore.
În Slovenia compania are deja înregistrate pe platformă aproximativ 1.000 de companii de la începutul acestui an. Extrapolând la potenţialul României, Eurosender se aşteaptă la un portofoliu de peste 2.500 de IMM-uri în următorul an. „Pe un termen de trei ani, obiectivul nostru este să devenim cea mai mare companie care oferă servicii logistice prin comenzi online pe piaţa locală. Dincolo de numărul mare de români care au rude plecate la muncă sau la studii, potenţialul de creştere este determinat de principalele avantaje oferite clienţilor – costuri mai scăzute, confortul şi economia de timp datorate platformei facil de accesat, urmăririi comenzii şi livrării door-to-door“, a declarat Gabriela-Mihaela Buzoianu, country manager eurosender pentru România: „Noi ne concentrăm pe segmentul românilor care trăiesc în Europa, să devenim un fel de liant între românii din străinătate şi familiile rămase în ţară“.
La câteva luni de la lansare, platforma a beneficiat de investiţii de 25.000 de euro de la compania de media din Germania ProSiebenSat1 şi de 40.000 de euro prin fondul Silicon Gardens, fapt care a dus la extinderea companiei pe segmentul B2B. Eurosender a mai atras o investiţie de 220.000 de euro din partea unui grup de investitori sloveni, atingând astfel o evaluare de 3,6 milioane de euro. Eurosender are o cifră de afaceri de 300.000 de euro în 2014 şi estimează o creştere pentru 2015 undeva la 500-600.000 de euro.
Modelul de consum colaborativ promovează o distribuţie echitabilă a bunurilor şi a veniturilor, aşadar reprezintă o ameninţare la adresa modelelor tradiţionale de afaceri. „Ca toate inovaţiile care măresc productivitatea şi eficienţa, noile modele de business ce se experimentează astăzi vor sfârşi prin a cuceri piaţa. Poate că locurile de muncă ale unor şoferi de taxi sunt ameninţate în acest fel, însă consumatorii sunt cei care au ultimul cuvânt“, afirmă Dochia. Cu cât mai multe persoane vor trece de reticenţa de a folosi shared services, reticenţă asemănătoare cu cea legată de shopping-ul online în urmă cu 10-15 ani, cu atât aceste afaceri vor creşte tot mai mult.
“Luăm în considerare, în mod egal, această opţiune, dar acest moment nu a venit încă. Sperăm într-o soluţie europeană, dar dacă ne pierdem speranţa la acest nivel, dacă duminică (la summitul UE convocat pentru gestionarea crizei migraţiei) nu obţinem (ajutor) suficient, atunci totul va fi posibil pentru că vom fi fost lăsaţi de unii singuri”, a declarat Miro Cerar la televiziunea publică slovenă, în cursul nopţii de joi spre vineri.
Slovenia speră să obţină în cadrul summitului de duminică de la Bruxelles un ajutor financiar de 140 de milioane de euro, precum şi asistenţă logistică şi umanitară pentru a face faţă fluxului de imigranţi.
Slovenia pledează, de asemenea, pentru un control mai eficient la frontiera dintre Grecia şi Turcia, măsură convenită de cele 28 de state membre ale UE, dar care întârzie să fie implementată.
La summitul de duminică de la Bruxelles, convocat de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au fost invitaţi să participe reprezentanţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Germania, Grecia România, Serbia, Slovenia şi Ungaria.
Până vineri dimineaţă, 47.510 de imigranţi au intrat în Slovenia, la o săptămână de la închiderea frontierei dintre Ungaria şi Croaţia. Dintre aceştia, 9.339 de imigranţi au sosit în ultimele 24 de ore.
Joi, ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, aflată în vizită la punctul de frontieră din Spielfeld, prin care intră în Austria majoritatea imigranţilor care provin din Slovenia, a solicitat, de asemenea, ca UE să “construiască o fortăreaţă europeană”. Însă astfel de propuneri sunt dezaprobate de ministrul social-democrat al Apărării din Austria, Gerald Klug, care le denunţă numindu-le “erori ale aprecierii politice”.
Aproximativ 7.000 de imigranţi au intrat, joi, în Austria din Slovenia, potrivit cifrelor publicate vineri de poliţia austriacă. În plus, alte 4.500 de persoane aşteptau, vineri dimineaţă, să intre în Austria în punctul de frontieră de la Spielfeld.
După ce au fost blocaţi afară, în ploaie şi frig, zile şi nopţi la rând, zeci de mii de imigranţi care încearcă să ajungă în vestul Europei prin Balcani şi-au pierdut răbdarea.
Un incendiu izbucnit la principala tabără de refugiaţi de la frontiera Sloveniei cu Croaţia a distrus miercuri aproximativ 12 corturi instalate de armată, în timp ce numeroşi imigranţi, majoritatea bărbaţi tineri, scandau: “Lăsaţi-ne să plecăm!”.
Guvernul a informat că investighează în continuare cauzele incendiului, însă poliţia din tabără a declarat pentru AP că imigranţii au incendiat pături furnizate de UNHCR intenţionat, pentru a protesta faţă de condiţiile din tabăra de la periferia oraşului Brezice.
Mulţi dintre cei care cereau să poată pleca din Slovenia către Austria, Germania şi alte state din Uniunea Europeană au intrat în ţară cu o noapte înainte, traversând înot râul Sutla, care marchează frontiera dintre Slovenia şi Croaţia. Aproximativ 1.000 de persoane au trecut prin apa rece care le ajungea până la piept.
Mulţi imigranţi din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa sunt dezamăgiţi, pentru că la începutul călătoriei lor în Turcia li s-a spus că partea cea mai grea se va încheia după ce vor ajunge în state UE, precum Croaţia sau Slovenia. Mulţi se aşteptau ca alte ţări să le permite trecerea liberă către statele occidentale mai prospere, în special Germania.
“Nu credeam că Europa este aşa: fără respect pentru refugiaţi, nu ne tratează cu demnitate. De ce este Europa aşa?”, se întreba Ari Omar, un imigrant din Irak.
Secretarul de stat din Ministerul sloven de Interne, Bostjan Sefic, a declarat că tabăra de la Brezice a fost construită pentru a adăposti 250 de persoane, nu 4.000 câte au intrat în ţară începând de marţi.
În aceste condiţii, peste 3.000 de persoane care au traversat frontiera miercuri noapte au fost nevoite să stea în lanul de porumb, înconjurate de poliţie şi armată, până ce autocarele le vor putea transporta spre Austria.
“Fluxul de migranţi din ultimele trei zile ne depăşeşte toate capacităţile”, a anunţat Guvernul într-un comunicat, în urma unei reuniuni de urgenţă, în noaptea de luni spre marţi.
O lege urmează să fie prezentată în Parlament, în vederea extinderii – în mod excepţional – a puterilor de intervenţie a armatei, limitate în prezent la o asistenţă logistică.
Slovenia – o ţară mică, de două milioane de locuitori – a anunţat că peste 8.000 de migranţi au pătruns pe teritoriul său, dinspre Croaţia, numai luni, mulţi dintre ei traversând “frontiera verde”, adică prin natură, ci nu prin puncte de trecere oficiale.
Concomitent, doar 2.000 de migranţi şi-au putut continua drumul, luni, către Austria, potrivit autorităţilor de la Ljubljana, care au acuzat luni autorităţile austriece că permit intrarea unui număr limitat de migranţi, ceea ce Viena a dezminţit.
Poliţia austriacă a anunţat marţi că 4.280 de persoane au sosit luni din Slovenia, adică mai mult decât dublu decât a anunţat Ljubljana.
În faţa acestei situaţii, Guvernul sloven a anunţat marţi că vrea să prezinte, în Parlament, un amendament la legea apărării, cu scopul de a extinde competenţele armatei cu acest titlu excepţional.
“Acest amendament va permite să se încredinţele militarilor sarcini suplimentare, în circumstanţe foarte particulare şi cu acordul Parlamentului”, se precizează în comunicat.
Amendamentul la legea apărării urma să fie prezentat în Parlament marţi, potrivit postului naţional sloven de radio.
Premierul Miro Cerar (centru) dă asigurări că “asta nu înseamnă stare de urgenţă”. Însă este necesar ca Slovenia să reacţioneze, în contextul în care Croaţia “refuză să colaboreze” în vederea gestionării crizei migrării, le-a spus el unor jurnalişti.
“Este iluzoriu să se aştepte de la o ţară de două milioane de locuitori să oprească, gestioneze şi rezolve ceea ce ţări mult mai mari nu au reuşit să facă”, subliniază Guvernul în comunicat.
Fluxul de migranţi s-a reorientat către Slovenia sâmbătă, după ce Ungaria, principala ţară de tranzit până atunci, şi-a închis frontiera refugiaţilor în noaptea de vineri spre smbătă.
“Primul autocar a ajuns la punctul vamal Gruskovje, la frontiera croato-slovenă, iar imigranţii vor fi înregistraţi”, a declarat, pentru Reuters, Bojan Kitel, un purtător de cuvânt al Poliţiei slovene.
Oficialul citat nu a precizat câţi extracomunitari sunt la bordul autocarului.
Ungaria a închis, începând de sâmbătă, frontiera cu Croaţia, în cadrul măsurilor extreme pentru limitarea afluxului de imigranţi din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii.
Slovenia a anulat toate cursele feroviare venind din Croaţia, astfel că imigranţii pot ajunge pe teritoriul sloven doar pe cale rutieră sau pe jos.
Slovenia şi Croatia au anunţat vineri că nu vor restricţiona fluxul de imigranţi extracomunitari atât timp cât Austria şi Germania manifestă disponibilitatea de a-i primi.
“Experimentul” a avut legătură cu gardurile de sârmă ghimpată pe care Ungaria le-a ridicat la frontierele cu Serbia şi Croaţia, potrivit Guvernului de la Budapesta, citat de agenţia de stat.
Ministrul de Interne Sandor Pinter urmează să o întâlnească pe omologul său sloven Vesna Gyorkos Znidar luni dimineaţa, pentru a clarifica eventuale “neînţelegeri” şi pentru a discuta despre “sistemul controlului şi patrulării la frontieră”, a anunţat ministerul într-un comunicat.
Premierul Viktor Orban a anunţat, după ce a fost primit vineri la Viena că Guvernul ungar nu plănuieşte să construiască vreun gard la frontiera cu Slovenia.
El a precizat că sunt în curs lucrări în vederea “curăţirii” unei fâşii de pământ de-a lungul frontierei, pentru ca pe aceasta să poată să fie desfăşurat “echipament mobil”, fără să facă alte preizări.
Dat fiind că Slovenia este membră a zonei Schengen, la frontiera cu Ungaria nu trebuie să se construiască ceva care nu poate fi “îndepărtat” într-o zi, a spus Orban.
Slovenia este mulţumită de decizia Ungariei de a dezmembra bariera de sârmă ghimpată pe care Budapesta a instalat-o pe o porţiune a frontierei comune joi, a declarat vineri ministrul sloven de Externe Karl Erjavec.
Tensiunile s-au înregistrat în satul croat Harmica, situat la graniţa cu Slovenia, unde numeroşi imigranţi au rămas blocaţi după ce au fost suspendate serviciile feroviare.
Un grup de imigranţi a încercat să traverseze frontiera pe jos, moment în care poliţiştii sloveni au recurs la gaze lacrimogene.
Bostjan Sefic, secretar de stat în Ministerul sloven de Interne, a acuzat Croaţia că încalcă regulile Uniunii Europene şi acordul Schengen prin decizia de a nu mai înregistra imigranţii.
Ulterior, premierul sloven, Miro Cerar, a declarat că dacă presiunea devine prea mare, ar putea încerca să formeze coridoare care să permită libera trecere a imigranţilor.
Mii de imigranţi au intrat din Serbia în Croaţia zilele trecute, după ce Ungaria şi-a închis frontiera cu statul sârb şi a blocat ruta refugiaţilor spre nordul Europei.
Croaţia anunţase iniţial că imigranţii vor fi bineveniţi, dar vineri a afirmat că este supraaglomerată, după sosirea a 17.000 de persoane începând de miercuri. Autorităţile croate au închis atunci toate punctele de trecere a frontierei cu Serbia, cu excepţia celui de pe drumul principal dintre Belgrad şi Zagreb.
Oficialii croaţi au început ulterior să trimită imigranţii spre nord fără a-i înregistra, înfuriind Slovenia şi Ungaria.
Toate cele trei state sunt membre ale Uniunii Europene, dar numai Ungaria şi Slovenia fac parte din spaţiul Schengen, unde, odată ajunşi, imigranţii pot merge spre ţările mai prospere din nordul Europei, în special Germania.
Autorităţile au oprit toate trenurile de pasageri care veneau din Croaţia la punctul de trecere a frontierei de la Dobova şi au intensificat controalele la frontieră, folosind mai multe echipe de patrulare şi un elicopter.
Un grup de 150 de refugiaţi a sosit din Croaţia joi seara, au anunţat oficiali din poliţia slovenă. Acesta reprezintă cel mai mare grup de imigranţi care încearcă să intre în ţară de la declanşarea crizei refugiaţilor în Europa, potrivit statisticilor poliţiei.
“Îi vom trimite înapoi în Croaţia în cel mai scurt timp”, a declarat Anton Stubljar, din cadrul poliţiei din Novo Mesto.
Oficialii sloveni au avertizat că nu le vor oferi imigranţilor un coridor de tranzit spre nordul Europei, adăugând că o astfel de decizie ar fi contrară regulilor UE privind azilul.
Premierul sloven, Miro Cerar, a declarat joi că ţara sa este hotărâtă să respecte regulile Schengen. “Nu putem permite să treacă graniţa unor persoane care nu îndeplinesc condiţiile de intrare în Uniunea Europeană”, a declarat el la postul de televiziune TV Slovenia.
Autorităţile au oprit toate trenurile de pasageri care veneau din Croaţia la punctul de trecere a frontierei de la Dobova şi au intensificat controalele la frontieră, folosind mai multe echipe de patrulare şi un elicopter.
Un grup de 150 de refugiaţi a sosit din Croaţia joi seara, au anunţat oficiali din poliţia slovenă. Acesta reprezintă cel mai mare grup de imigranţi care încearcă să intre în ţară de la declanşarea crizei refugiaţilor în Europa, potrivit statisticilor poliţiei.
“Îi vom trimite înapoi în Croaţia în cel mai scurt timp”, a declarat Anton Stubljar, din cadrul poliţiei din Novo Mesto.
Oficialii sloveni au avertizat că nu le vor oferi imigranţilor un coridor de tranzit spre nordul Europei, adăugând că o astfel de decizie ar fi contrară regulilor UE privind azilul.
Premierul sloven, Miro Cerar, a declarat joi că ţara sa este hotărâtă să respecte regulile Schengen. “Nu putem permite să treacă graniţa unor persoane care nu îndeplinesc condiţiile de intrare în Uniunea Europeană”, a declarat el la postul de televiziune TV Slovenia.