De la cele care recomandă o conduită preventivă pentru eliminarea oricărui pericol pentru participanţii la trafic, până la cele cu mesaje haioase. Unul dintre cele des-întâlnite e un peşte stilizat, pe care unii îl consideră simbolul unor secte sau al adpţilor vreunei religii obscure.
Tag: simbol
-
Simbolul reuşitei: propriul Versailles
Printre cele mai cunoscute astfel de reşedinţe moderne se numără un penthouse din Las Vegas, cu încăperi înalte de aproape 10 metri şi dulapuri cu foiţă de aur, candelabru şi scară de marmură, şemineuri şi antichităţi din epoca originalului ori copii ale acestora.
O altă reşedinţă stil Versailles se găseşte în Long Island, iar construcţia sa a durat circa patru ani. Uşa din fier forjat a casei este o copie a unei uşi de la palatul francez, iar balustrada scării din holul impunătoarei clădiri este o imitaţie a celei aflate la Micul Trianon, palatul reginei Maria Antoaneta. Cel care şi-a construit această casă cu 120 de camere urmează să se mute în ea, dar are de gând să o scoată la vânzare pentru suma de 100 de milioane de dolari, aproape cam cât l-a costat investiţia.
La Los Angeles există şi o reşedinţă inspirată de Micul Trianon, care se laudă cu podele copiate după cele din Sala Oglinzilor de la Versailles, un candelabru de cristal din secolul al XVIII-lea în sala de la intrare şi balcoane de marmură şi fier forjat.
Reşedinţele stil Versailles sunt foarte scumpe de realizat nu numai datorită materialelor şi rarităţii meşterilor care pot lucra la aşa ceva, ci şi faptului că pe vremuri cei care-şi construiau asemenea case nu trebuia să-şi bată capul cu reţele de electricitate şi sisteme de climatizare, care într-o casă modernă trebuie bine ascunse, spun experţii imobiliari.
-
Simbolul reuşitei: propriul Versailles
Printre cele mai cunoscute astfel de reşedinţe moderne se numără un penthouse din Las Vegas, cu încăperi înalte de aproape 10 metri şi dulapuri cu foiţă de aur, candelabru şi scară de marmură, şemineuri şi antichităţi din epoca originalului ori copii ale acestora.
O altă reşedinţă stil Versailles se găseşte în Long Island, iar construcţia sa a durat circa patru ani. Uşa din fier forjat a casei este o copie a unei uşi de la palatul francez, iar balustrada scării din holul impunătoarei clădiri este o imitaţie a celei aflate la Micul Trianon, palatul reginei Maria Antoaneta. Cel care şi-a construit această casă cu 120 de camere urmează să se mute în ea, dar are de gând să o scoată la vânzare pentru suma de 100 de milioane de dolari, aproape cam cât l-a costat investiţia.
La Los Angeles există şi o reşedinţă inspirată de Micul Trianon, care se laudă cu podele copiate după cele din Sala Oglinzilor de la Versailles, un candelabru de cristal din secolul al XVIII-lea în sala de la intrare şi balcoane de marmură şi fier forjat.
Reşedinţele stil Versailles sunt foarte scumpe de realizat nu numai datorită materialelor şi rarităţii meşterilor care pot lucra la aşa ceva, ci şi faptului că pe vremuri cei care-şi construiau asemenea case nu trebuia să-şi bată capul cu reţele de electricitate şi sisteme de climatizare, care într-o casă modernă trebuie bine ascunse, spun experţii imobiliari.
-
Ce reprezintă litera ”i” din cuvântul “iPhone”? De ce a ales Steve Jobs această literă?
Cele mai multe dintre produsele Apple sunt recunoscute după iniţiala “i”. Fie că vorbim de iMac, iPod, iPhone sau iPad, prefixul este omniprezent pe piaţă începând cu lansarea lui iMac, în anul 1998. Ce reprezintă, însă, această literă?, notează Descoperă.ro
La un eveniment organizat de Apple în 1998, Steve Jobs a făcut public produsul iMac. Tot atunci, antreprenorul american a explicat care este semnificaţia numelui dispozitivului pe care l-a creat. “iMac simbolizează legătura dintre lumea fascinantă a internetului şi simplitatea unui Macintosh. Am ales acest nume pentru a le oferi clienţilor noştri exact ceea ce îşi doresc: o conexiune la internet simplă şi rapidă”.
În cadrul aceleiaşi prezentări, Jobs a mai explicat că litera “i” înseamnă şi “individualitate”, “instruire”, “informare” şi “inspiraţie”. Dat fiind faptul că aceşti termeni nu se află în strictă legătură cu internetul, unele voci susţin că, în acel moment, Apple nu s-a gândit neapărat la acest domeniu, atunci când au ales numele produsului iPod.
De la lansarea primului iPhone, în anul 2007, iniţiala “i” nu a mai fost folosită pentru a denumi dispozitive Apple. În acest sens, avem ca exemple Apple Watch-ul şi Apple TV-ul, care puteau purta numele “iWatch” sau “iTV”.
-
Ce reprezintă litera ”i” din cuvântul “iPhone”? De ce a ales Steve Jobs această literă?
Cele mai multe dintre produsele Apple sunt recunoscute după iniţiala “i”. Fie că vorbim de iMac, iPod, iPhone sau iPad, prefixul este omniprezent pe piaţă începând cu lansarea lui iMac, în anul 1998. Ce reprezintă, însă, această literă?, notează Descoperă.ro
La un eveniment organizat de Apple în 1998, Steve Jobs a făcut public produsul iMac. Tot atunci, antreprenorul american a explicat care este semnificaţia numelui dispozitivului pe care l-a creat. “iMac simbolizează legătura dintre lumea fascinantă a internetului şi simplitatea unui Macintosh. Am ales acest nume pentru a le oferi clienţilor noştri exact ceea ce îşi doresc: o conexiune la internet simplă şi rapidă”.
În cadrul aceleiaşi prezentări, Jobs a mai explicat că litera “i” înseamnă şi “individualitate”, “instruire”, “informare” şi “inspiraţie”. Dat fiind faptul că aceşti termeni nu se află în strictă legătură cu internetul, unele voci susţin că, în acel moment, Apple nu s-a gândit neapărat la acest domeniu, atunci când au ales numele produsului iPod.
De la lansarea primului iPhone, în anul 2007, iniţiala “i” nu a mai fost folosită pentru a denumi dispozitive Apple. În acest sens, avem ca exemple Apple Watch-ul şi Apple TV-ul, care puteau purta numele “iWatch” sau “iTV”.
-
Ce reprezintă litera ”i” din cuvântul “iPhone”? De ce a ales Steve Jobs această literă?
Cele mai multe dintre produsele Apple sunt recunoscute după iniţiala “i”. Fie că vorbim de iMac, iPod, iPhone sau iPad, prefixul este omniprezent pe piaţă începând cu lansarea lui iMac, în anul 1998. Ce reprezintă, însă, această literă?, notează Descoperă.ro
La un eveniment organizat de Apple în 1998, Steve Jobs a făcut public produsul iMac. Tot atunci, antreprenorul american a explicat care este semnificaţia numelui dispozitivului pe care l-a creat. “iMac simbolizează legătura dintre lumea fascinantă a internetului şi simplitatea unui Macintosh. Am ales acest nume pentru a le oferi clienţilor noştri exact ceea ce îşi doresc: o conexiune la internet simplă şi rapidă”.
În cadrul aceleiaşi prezentări, Jobs a mai explicat că litera “i” înseamnă şi “individualitate”, “instruire”, “informare” şi “inspiraţie”. Dat fiind faptul că aceşti termeni nu se află în strictă legătură cu internetul, unele voci susţin că, în acel moment, Apple nu s-a gândit neapărat la acest domeniu, atunci când au ales numele produsului iPod.
De la lansarea primului iPhone, în anul 2007, iniţiala “i” nu a mai fost folosită pentru a denumi dispozitive Apple. În acest sens, avem ca exemple Apple Watch-ul şi Apple TV-ul, care puteau purta numele “iWatch” sau “iTV”.
-
O reţetă uitată într-o cutie de amintiri a transformat-o într-o multimilionară. Povestea unui preparat devenit mâncarea simbol a unei ţări
Când tatăl lui Hiroe Tanaka a murit, acesta a lăsat în urmă o reţetă care avea să-i schimbe viaţa fiicei sale. A fost un act de iubire. Fiica sa adora kushikatsu, mâncarea japoneză vândută pe stradă, iar el a petrecut ore în şir pentru a-i perfecţiona gustul.
Biletul scris de mână de către tatăl ei, în care explica fiecare detaliu despre cum să pregătească reţeta, a ajutat-o pe Tanaka să salveze un restaurant de la faliment, în 2008, să treacă de la stadiul de angajat cu jumătate de normă, la vicepreşedinte al companiei numite după ea, pentru ca într-un final să o transforme într-o multimilionară. Acum, Tanaka trasează strategiile unei companii ce valorează 82 de milioane de dolari, Kushikatsu Tanaka Co, notează Bloomberg.
“Simt că îi aduc un tribut tatălui meu în fiecare zi”, spune Tanaka, în vârstă de 46 de ani. “Şi totul se întâmplă datorită acestei reţete”.
Kushikatsu, legume şi carne, prăjite pe frigăruie, apoi servite cu sos, este un preparat comun pe străzile din Osaka, unde Tanaka a copilărit. Este însă mai puţin cunoscut în alte zone din ţară. Când era mică şi lumea o întreba ce vrea să mănânce, Tanaka spunea întotdeauna kushikatsu. Iar tatăl e a realizat un lucru la care alţii nu s-au gândit: gătitul este o artă. Uleiul, aluatul şi sosul necesitau dozele perfecte. Ani de zile, a perfecţionat reţeta.
Când Tanaka a împlinit 21 de ani, şi-a pierdut tatăl. Tânăra a început să lucreze în departamentul administrativ al unei companii de publicitate, după ce a decis să nu mai continue studiile la universitatea de literatură. Apoi a încercat să creeze reţeta perfectă de kushikatsu. Fără succes însă. La sfârşitul anilor 90, pentru că şi-a dorit să afle cât mai multe despre gătit, s-a angajat la Nuki, care conducea un bar în Osaka. Aici a testat tot felul de reţte de kushikatsu. Când Nuki s-a extins în Tokyo, câţiva ani mai târziu, Tanaka s-a mutat în capitală pentru a lucra împreună la restaurnat de lux pe care el l-a deschis. Aici, câţiva ani mai târziu, a hotărât să renunţe: reţeta perectă de kushikatsu s-a pierdut odată cu moartea tatălui ei, şi-a spus ea.
-
O reţetă uitată într-o cutie de amintiri a transformat-o într-o multimilionară. Povestea unui preparat devenit mâncarea simbol a unei ţări
O reţetă pierdută, scrisă de un tată, a transformat-o într-o multimilionară pe fiica sa.
Când tatăl lui Hiroe Tanaka a murit, acesta a lăsat în urmă o reţetă care avea să-i schimbe viaţa fiicei sale. A fost un act de iubire. Fiica sa adora kushikatsu, mâncarea japoneză vândută pe stradă, iar el a petrecut ore în şir pentru a-i perfecţiona gustul.
Biletul scris de mână de către tatăl ei, în care explica fiecare detaliu despre cum să pregătească reţeta, a ajutat-o pe Tanaka să salveze un restaurant de la faliment, în 2008, să treacă de la stadiul de angajat cu jumătate de normă, la vicepreşedinte al companiei numite după ea, pentru ca într-un final să o transforme într-o multimilionară. Acum, Tanaka trasează strategiile unei companii ce valorează 82 de milioane de dolari, Kushikatsu Tanaka Co, notează Bloomberg.
“Simt că îi aduc un tribut tatălui meu în fiecare zi”, spune Tanaka, în vârstă de 46 de ani. “Şi totul se întâmplă datorită acestei reţete”.
Kushikatsu, legume şi carne, prăjite pe frigăruie, apoi servite cu sos, este un preparat comun pe străzile din Osaka, unde Tanaka a copilărit. Este însă mai puţin cunoscut în alte zone din ţară. Când era mică şi lumea o întreba ce vrea să mănânce, Tanaka spunea întotdeauna kushikatsu. Iar tatăl e a realizat un lucru la care alţii nu s-au gândit: gătitul este o artă. Uleiul, aluatul şi sosul necesitau dozele perfecte. Ani de zile, a perfecţionat reţeta.
Când Tanaka a împlinit 21 de ani, şi-a pierdut tatăl. Tânăra a început să lucreze în departamentul administrativ al unei companii de publicitate, după ce a decis să nu mai continue studiile la universitatea de literatură. Apoi a încercat să creeze reţeta perfectă de kushikatsu. Fără succes însă. La sfârşitul anilor 90, pentru că şi-a dorit să afle cât mai multe despre gătit, s-a angajat la Nuki, care conducea un bar în Osaka. Aici a testat tot felul de reţte de kushikatsu. Când Nuki s-a extins în Tokyo, câţiva ani mai târziu, Tanaka s-a mutat în capitală pentru a lucra împreună la restaurnat de lux pe care el l-a deschis. Aici, câţiva ani mai târziu, a hotărât să renunţe: reţeta perectă de kushikatsu s-a pierdut odată cu moartea tatălui ei, şi-a spus ea.
-
Ricky Martin, mişcare SURPRINZĂTOARE de carieră. NIMENI nu se aştepta la aşa ceva
Sex-simbolul latin, Ricky Martin, este cunoscut lumii îndregi prin numeroasele hit-uri pe care le-a produs de-a lungul anilor. Însă acum este pregătit să împărtăşească cu fani o nouă latura a sa.
Despre ce este vorba?
-
Smaraldul, mereu la modă
Cei care doresc să-şi completeze colecţia o pot face la o licitaţie organizată de casa Guernsey la finalul lunii aprilie la New York, scrie CNN, unde se vor pune în vânzare peste douăzeci de smaralde şlefuite şi neşlefuite, precum şi bijuterii cu asemenea pietre, provenite din colecţia unui expert în smaralde, Manuel Marcial de Gomar.
Vedetele licitaţiei sunt nişte smaralde recuperate de pe epava galionului spaniol Nuestra Senora de Atocha, scufundat în largul coastei Floridei în 1622, precum şi smaraldul de 887 de carate La Gloria, pe care casa de licitaţie se aşteaptă să-l vândă pentru suma de 4 sau 5 milioane de dolari.