BusinessMagazin

Tag: serviciu

  • Revoluţie la ANAF: Anunţul făcut de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pe care trebuie să-l ştie toată lumea. Vezi aici toate detaliile

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a dezvoltat un nou serviciu electronic, SEMINARII WEB, care va fi pus la dispoziţia contribuabililor începând cu luna mai 2022, conform unui comunicat recent publicat pe pagina oficială a instituţiei.

    Prin intermediul acestui serviciu unităţile fiscale vor susţine sesiuni online de informare a contribuabililor pe diferite teme de interes.

    În luna mai temele seminariilor vor viza, în mod exclusiv, completarea şi depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – formular 212.

    Calendarul pentru seminariile din luna mai este următorul:

    • 11.05.2022 (10:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru venituri din activităţi agricole;
    • 13.05.2022 (12:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru veniturile din profesii liberale;
    • 16.05.2022 (14:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru venituri din prestarea activităţilor de înfrumuseţare/întreţinere corporală;
    • 17.05.2022 (14:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru venituri din activităţi independente;
    • 18.05.2022 (14:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru veniturile obţinute din meditaţii particulare;
    • 19.05.2022 (10:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru veniturile din activităţi comerciale;
    • 20.05.2022 (11:00) – Completarea şi depunerea declaraţiei unice pentru veniturile din investiţii.

    Instituţia le reaminteşte contribuabililor că pentru completarea şi depunerea declaraţiei unice, contribuabilii pot obţine informaţii şi astfel:

    · apelând Serviciul central de asistenţă telefonică a contribuabililor-Call–center, la numărul de telefon 031.403.91.60;

    · prin e-mail, accesând Formularul de contact disponibilpe portal https://www.anaf.ro/asistpublic/ şi în serviciul SpaţiulPrivatVirtual

    · urmărind canalul de Youtbe al ANAF, unde vor fi publicatematerialevideo/modele de completare a Declaraţiei unice.

    Lista seminariilor ce se vor susţine lunar şi link-ul pentru înscrierea participanţilor se vor publica pe site-ul ANAF în secţiunea Asistenţă contribuabili–Servicii oferite contribuabililor.

     

  • eMAG stabileste taxa fixa pentru livrarea la easybox, pentru comenzile eMAG si cele de pe Marketplace

    Retailerul eMAG aplică de astăzi o taxă fixă de 9,99 lei la livrarea la easybox, atât pentru clienţii care comandă de la eMAG, cât şi de un comerciant din Marketplace.

    În cazul în care un client plasează o comandă care conţine produse de la mai mulţi selleri, această taxă se va aplica pentru fiecare seller în parte.

    „Oamenii caută soluţii cât mai simple, care să le ofere flexibilitate în organizarea timpului, iar cu ajutorul tehnologiei, livrarea la locker reuşeşte acest lucru, dovadă fiind adopţia foarte rapidă a acestei metode de către clienţi, deoarece astăzi, una din două comenzi plasate pe eMAG este livrată la easybox. Mai mult, oferirea acestui serviciu de către eMAG şi pentru comenzile plasate la selleri vine şi cu economii la bugetele clienţilor, care acum vor achita o taxă de livrare, în medie, cu 25% mai mică pentru fiecare comandă pe care o efectuează în Marketplace”, a declarat Stejara Pircan, Senior VP eMAG.

    Serviciul rămâne gratuit pentru clienţii care au un abonament Genius, pentru produsele cu marcajul Genius.

    Serviciul easybox, dezvoltat de către Sameday, a fost extins în toată ţara, ajungând la 2.700 de unităţi. Având în vedere preferinţa tot mai accentuată a oamenilor pentru livrarea la locker, eMAG are în vedere extinderea acestui tip de serviciu şi către reţelele altor curieri.

    În plus,  serviciul Genius cu livrare rapidă şi transport gratuit la easybox a ajuns la peste 340.000 de clienţi activi.

     

  • Schimbări uriaşe la eMag. Cât veţi plăti de acum să vă fie livrate produsele

    Retailerul eMAG aplică de astăzi o taxă fixă de 9,99 lei la livrarea la easybox, atât pentru clienţii care comandă de la eMAG, cât şi de un comerciant din Marketplace.

    În cazul în care un client plasează o comandă care conţine produse de la mai mulţi selleri, această taxă se va aplica pentru fiecare seller în parte.

    „Oamenii caută soluţii cât mai simple, care să le ofere flexibilitate în organizarea timpului, iar cu ajutorul tehnologiei, livrarea la locker reuşeşte acest lucru, dovadă fiind adopţia foarte rapidă a acestei metode de către clienţi, deoarece astăzi, una din două comenzi plasate pe eMAG este livrată la easybox. Mai mult, oferirea acestui serviciu de către eMAG şi pentru comenzile plasate la selleri vine şi cu economii la bugetele clienţilor, care acum vor achita o taxă de livrare, în medie, cu 25% mai mică pentru fiecare comandă pe care o efectuează în Marketplace”, a declarat Stejara Pircan, Senior VP eMAG.

    Serviciul rămâne gratuit pentru clienţii care au un abonament Genius, pentru produsele cu marcajul Genius.

    Serviciul easybox, dezvoltat de către Sameday, a fost extins în toată ţara, ajungând la 2.700 de unităţi. Având în vedere preferinţa tot mai accentuată a oamenilor pentru livrarea la locker, eMAG are în vedere extinderea acestui tip de serviciu şi către reţelele altor curieri.

    În plus,  serviciul Genius cu livrare rapidă şi transport gratuit la easybox a ajuns la peste 340.000 de clienţi activi.

     

  • Ruşii dau în judecată Apple după ce serviciul de plată a fost retras din Rusia

    O firmă de avocatură din Rusia a anunţat vineri că a intentat un proces împotriva gigantului tehnologic american Apple. Ruşii solicită despăgubiri de 1,28 milioane de dolari pentru consumatorii afectaţi de retragerea serviciului de plată Apple din Rusia.

    Firma de avocatură Chernyshov, Lukoyanov & Partners a declarat că Apple a încălcat drepturile consumatorilor ruşi după ce compania a restricţionat utilizarea serviciului său integrat Apple Pay la 1 martie, ca răspuns la trimiterea de trupe de către Moscova în Ucraina, anunţă Reuters.

    Prin acţiunea în justiţie, care a fost depusă la un tribunal din Moscova, se solicită daune de 90 de milioane de ruble, care, potrivit avocaţilor, includ despăgubiri pentru „daunele morale” cauzate cetăţenilor.

    De asemenea, firma de avocatură doreşte ca Apple să reia funcţionarea serviciilor Apple Pay pentru utilizatorii ruşi.

    Cifra totală ar putea creşte, deoarece firma de avocatură invită în continuare mai mulţi reclamanţi să se alăture procesului.

    Partenerul principal Konstantin Lukoyanov a declarat că pretenţiile vizează compania mamă.

    „Prin urmare, pretenţiile din procesul nostru sunt îndreptate în primul rând către compania-mamă şi în al doilea rând către unităţile sale subsidiare”, a explicat acesta într-un comunicat.

    Firma de avocatură a declarat că decizia Apple de a opri serviciile Apple Pay în Rusia a redus funcţionalitatea dispozitivelor sale vândute pe piaţa locală, scăzând astfel valoarea acestora, acţiuni despre care a spus că sunt nedrepte şi discriminatorii în conformitate cu legislaţia rusă.

    Aceeaşi firmă de avocatură poartă un proces similar împotriva companiei de streaming Netflix, care în luna martie şi-a suspendat serviciile în Rusia.

  • Schimbări uriaşe: Netflix vrea să lanseze o versiune mai ieftină a serviciului care să aibă publicitate, după ce ani de zile a oferit doar filme şi emisiuni TV fără reclame

    Netflix plănuieşte să creeze o versiune mai ieftină a serviciului său care să aibă publicitate, o schimbare importantă pentru companie, după ce ani de zile a oferit doar filme şi emisiuni TV fără reclame.

    Co-preşedintele executiv Reed Hastings a adus în discuţie potenţialul publicităţii în cadrul unei convorbiri telefonice de marţi cu investitorii, după ce Netflix a înregistrat o pierdere de 200.000 de clienţi în primul trimestru – primul declin de acest fel din ultimul deceniu – şi a prognozat o nouă scădere de 2 milioane în acest trimestru.

    Netflix şi-a transformat afacerea de streaming într-un gigant online cu aproape 222 de milioane de clienţi la nivel global. Dar creşterea numărului de abonaţi s-a oprit, iar veniturile din ultimul trimestru, în creştere cu 9,8%, la 7,87 miliarde de dolari, au ratat previziunile Wall Street. Netflix estimează, de asemenea, că există peste 100 de milioane de persoane care vizualizează serviciul fără să plătească pentru el.

    “Cei care au urmărit Netflix ştiu că am fost împotriva complexităţii publicităţii şi un mare fan al simplităţii abonamentului”, a declarat Hastings în cadrul apelului. “Sunt un fan mai mare al alegerii consumatorului, iar a permite consumatorilor care ar dori un preţ mai mic şi sunt toleranţi la publicitate să obţină ceea ce doresc, are mult sens”.

    Compania va lucra la crearea unei versiuni a serviciului cu suport publicitar în următorul an sau doi, a spus Hastings.

     

  • Starlink, serviciul de net prin satelit deţinut de Elon Musk, a început să ia comenzi din România, la un preţ de 529 de lei pe lună

    Starlink, serviciul de internet prin satelit lansat de o companie deţinută de antreprenorul american Elon Musk, autorizat în România în urmă cu o lună, a început să preia comenzi de la clienţii locali, la un preţ de 529 de lei pe lună. Livrarea echipamentelor de conectare costă 410 lei iar kitul în sine 3.200 de lei. Vitezele maxime promise sunt de 250 Mbps pentru download şi de 20 Mbps pentru upload, abonamentul neavând şi limite pentru traficul lunar de date.

  • Dilema oligarhului rus distrus de sancţiunile europene: Voi putea oare să am o menajeră sau şofer? Nu ştiu cum vom supravieţiui

    Înainte ca băncile europene să îngheţe tranzacţiile cu Rusia, soţia oligarhului rus Petr Aven alerga disperată pe străzile Londrei cu un singur scop: să scoată din bancomate cât mai mult cash pentru a se pregăti de lovitura sancţiunilor europene, scrie Financial Times.

    După ce UE şi Marea Britanie au început lupta împotriva oligarhilor, Aven şi-a pierdut accesul la contul bancar, la activele sale şi înclusiv la un apartament din cartierul londonez de lux St James.

    Fostul academician, politician şi om de afaceri Petr Aven are o avere estimată la 4,5 miliarde de lire sterline conform calculelor guvernului britanic. Cu toate acestea acesta susţine că nu ştie dacă va putea plăti facturile.

    „Afacerea noastră este complet distrusă. Tot ceea ce am construit în ultimii 30 de ani s-a dus. Acum suntem forţaţi să începem o viaţă nouă”, a declarat miliardarul.

    Pentru oligarh provocarea începerii unei noi vieţi este aproape imposibilă.

    „Voi putea oare să am o menajeră sau şofer? Eu nu conduc, poate fiica mea va face acest lucru. Nu înţelegem cum ar trebui să supravieţuim”, a mai spus Aven.

    Petr Aven, care a fost fotografiat luna trecută alături de Vladimir Putin împreună cu mai mulţi oligarhi, a intrat în vizorul comunităţii internaţionale din cauza legăturilor cu liderul de la Kremlin, dar şi pentru că el conduce Alfa-Bank (fără legătură cu grupul elen Alpha Bank – n. red.).

    „Aven este un important om de afaceri şi un oligarh pro-Kremlin”, au decretat autorităţile britanice care au pus sechestru pe averea sa.

    Mai mult, miliardarul de 67 de ani este obligat să părăsească ţara în mai puţin de trei săptămâni. Opţiunile sale sunt destul de limitatate, acestea rezumându-se la plecarea în Latvia, Rusia sau SUA, pe baza paşapoartelor şi vizelor pe care le deţine. Cu toate acestea, el îşi doreşte să rămână în Marea Britanie alături se soţia şi fiica sa de 8 ani.

    Petr Aven împreună cu Mikhail Fridman, au pus baza unui conglomerat bancar de servicii financiare şi investiţii în haoticii ani ’90 ai Rusiei. Mare parte din averea sa a provenit din investiţiile în petrol realizate în aceeasi perioadă, de pe urma cărora a deschis un joint venture alături de gigantul petrolier BP în 2003.

    Oligarhul rus nu renunţă  la lupta pentru averea sa şi este gata să atace sancţiunile în instanţă, despre care spune că sunt neîntemeiate. Cea mai mare problemă cu care se confruntă pe acest plan este găsirea unui avocat britanic care să obţină dezghetarea unei sume suficiente de mari din conturile sale pentru a plăti consultanţa juridică necesară luptei împotriva sancţiunilor.

    „Avocaţii britanici nu vor să lucreze cu ruşii. Mi s-a spus că este aproape imposibil să rezolv problema sancţiunilor”, a mai spus Petr Aven.

    Miliardarul susţine că cel mai important moment al vieţii sale nu a fost îmbogăţirea din anii ’90, ci perioada în care a ocupat poziţia de Ministru al Relaţiilor Economice Externe. După ce politicianul rus Egor Gaidar a devenit prim-ministrul interimar a lui Boris Elţin, acesta l-a ajutat pe Aven să preia portofoliul şi i-a cerut sprijinul în reconstruirea economiei ruse post-sovietice.

  • Un start-up românesc anunţă lansarea singurului serviciu de interogare conturi dezvoltat local şi autorizat de BNR

    Start-up-ul românesc Smart Fintech lansează un nou produs de open banking, Smart Accounts, descris de reprezentanţii businessului drept unicul serviciu de interogare de conturi dezvoltat în România şi autorizat de Banca Naţională a României. Potrivit lor, soluţia se adresează atât persoanelor fizice şi juridice, care vor putea să-şi acceseze toate conturile bancare într-un singur loc, cât şi tuturor companiilor care operează date financiar-bancare ale clienţilor, precum platformele de facturare, de management al finantelor personale, IFN-urile sau furnizorii de servicii ERP, fiind gândită să fie implementată direct în platformele acestora.

    „Smart Accounts este un produs headless (prin care serviciile bancare sunt integrate direct în platformele fintech, livrând conţinut şi experienţă potrivite fiecărui canal şi utilizator) care, prin intermediul API-urilor, aduce automatizarea integrală a tranzacţiilor şi plăţilor potenţialilor clienţi, direct de la cont la cont. În prezent aceştia manevrează datele manual sau doar cu mici automatizări prin API-uri”, transmite Mihaela Georgescu, cofondator Smart Fintech, printr-un comunicat. Potrivit ei, din considerente de securitate, controlul asupra accesului la date rămâne la utilizatorul final, care permite acordarea consimţământului către platformele folosite pentru o perioadă de 90 de zile, cu posibilitatea ulterioară de prelungire.

    Reprezentanţii businessului spun că prin integrarea soluţiei de interogare de conturi în platformele proprii, businessurile care devin parteneri  Smart Fintech au acces la date despre profilarea clienţilor proprii, lucru care le permite să ia decizii strategice bine informate în ceea ce priveşte ofertarea ulterioară de produse şi servicii. Mai mult, partenerii integraţi Smart Fintech nu mai sunt nevoiţi să treacă prin procesul de autorizare, furnizorul terţ de servicii autorizat acţionând ca intermediar între bancă şi aceştia.

    „Partenerii noştri pot analiza comportamentul de cheltuire şi calcula scorul de performanţă al fiecărui profil de client, pentru ca ulterior să îi poată adresa oferte de produse şi servicii optime, bazate pe contextul şi profilul financiar al acestuia”, explică Ana-Maria Georgescu, cofondator şi Sales & Marketing Manager, Smart Fintech.
    De cealaltă parte, utilizatorul final, fie că este persoană fizică sau juridică, beneficiază de implementarea soluţiei Smart Accounts în platformele pe care le utilizează prin accesul la detaliile legate de conturi, tranzacţii şi istoricul lor, şi solduri. Toate aceste informaţii facilitează realizarea unor previziuni financiare, precum şi sesizarea oportunităţilor de economisire şi de investire.

    Până în luna iunie 2022, atât Smart Pay, serviciul de iniţiere plăţi al companiei, cât şi Smart Accounts vor reuni cele mai importante 12 bănci din România şi Revolut, acoperind atât conturile de persoane fizice, cât şi juridice.

    „Ne propunem ca până la finalul anului să avem încheiate 20 parteneriate pentru Smart Accounts şi estimăm un volum de 500.000 interogări per bancă. Deja câţiva dintre partenerii noştri au testat produsul în SandBox (un mediu virtual izolat de testare care le permite utilizatorilor să ruleze programe şi aplicaţii fără a le afecta), fiind mulţumiţi de întreaga experienţă şi de oportunităţile disponibile, iar acum aşteaptă lansarea pentru a putea finaliza implementarea în sistemul lor”, încheie Mihaela Georgescu.
     

  • MApN: reintroducerea serviciului militar obligatoriu şi mobilizarea rezerviştilor sunt teme false

    Temele reintroducerii serviciului militar obligatoriu pentru cetăţenii români şi ale mobilizării rezerviştilor sunt false şi circulă în spaţiul public, în special în mediul online, de foarte multă vreme, avertizează Ministerul Apărării Naţionale, într-o postare pe Facebook. 

    „În România, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin legea nr. 395 din 16 decembrie 2005. Potrivit acestui act legislativ, începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus, se suspendă (art. 2). Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii (art. 3). Ca atare, reluarea încorporărilor se poate face DOAR în situaţia decretării uneia dintre cele trei stări menţionate mai sus”, arată ministerul.

  • Ce se întâmplă în caz de război în România: În ce condiţii pot fi luaţi bărbaţii la război şi cine va fi mobilizat

    E notoriu faptul că în prezent serviciul militar poate fi efectuat pe baza de voluntariat, adică, armata nu mai e obligatorie. Acest aspect rezultă din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat. Astfel, s-a dispus în sensul în care începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus, se suspendă. Totuşi, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, pot efectua, pe bază de voluntariat, orice formă a serviciului militar, fără discriminare.

    Pe de altă parte însă, aceeaşi Lege 395/2005, în articolul 3, dispune că pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii. Aceasta înseamnă că în cazul declarării stării de război sau stării de mobilizare, ori în ipoteza instituirii stării de asediu, „armata redevine obligatorie.

    Cine declară sau instituie starea de război, mobilizare sau asediu?

    Constituţia României ne spune în articolul 65 alineatul (2) că Parlamentul, Camera Deputaţilor şi Senatul în şedinţă comună, e cel care poate declara mobilizarea totală sau parţială precum şi starea de război. Totodată, articolul 93 din Constituţia României arată că Preşedintele României e cel care instituie starea de asediu şi starea de urgenţă. După cum s-a văzut recent, în temeiul acestui articol al Constituţiei României, Preşedintele României a declarat starea de urgenţă în raport de situaţia pandemică generată de Covid-19.

    Despre starea de război, mobilizare, asediu

    Constituţia României, în ceea ce priveşte starea de război, starea de mobilizare şi starea de asediu se completează practic cu Legea nr. 355 din 20.11.2009 privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război şi cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 1 din 21.01.1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă. Din aceste dispoziţii normative aflăm detaliile privind cele 3 ipoteze de interes, în special procedurile de urmat în ceea ce priveşte fiecare stare declarată sau instituită.

    Cine nu poate fi obligat să execute serviciul militar în caz de stare de mobilizare, război sau asediu?

    Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare arată că cetăţenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt consideraţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, iar femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar.

    Regula de mai sus însă are şi excepţii, în sensul în care Legea nr. 446/2006 arată categoriile de persoane care sunt scoase din rândul cetăţenilor încorporabili. Astfel, cei care nu îndeplinesc serviciul militar sunt: „cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical; personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani; persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum şi cele arestate preventiv sau trimise în judecata până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală”, precum şi cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiţii, au persoane în întreţinere.

    Un aspect interesant de remarcat este dat de articolul 4 al Legii 446/2006 care prevede că „cetăţenii care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză sa îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ”. În acest caz nu am vorbi de o neîndeplinire a serviciului militar, ci doar despre faptul că, practic, cel încorporat poate refuza să poarte armă.

    Despre procedura încorporării

    Legea 446/2006 detaliază procedura prin care cetăţeanul român este încorporat, această procedură implicând medicul de familie, istoricul medical, comisia locală de încorporare, etc.

    De scos în evidenţă în acest context este faptul că deşi vorbim de o procedură legată de serviciul militar, mijloacele de apărare a drepturilor există în mod clar. Astfel, deciziile comisiilor locale se pot contesta la comisia judeţeană de încorporare. În orice caz, „dacă recruţii consideră că au fost lezaţi într-un drept sau interes legitim, după epuizarea căilor de atac, se pot adresa instanţelor competente.” Deci orice cetăţean se poate adresa în final instanţelor de judecată, în faţa unui judecător care o să rezolve acţiunea promovată de acesta, orice cetăţean îşi poate apăra în mod concret drepturile.

    Despre sancţiuni în caz de refuz al încorporării

    Nu e necunoscut faptul că în cazul încălcării unei obligaţii stabilite de lege există şi sancţiuni. În materia încorporării, există sancţiuni contravenţionale, care pot consta în amenzi care pot varia între 500 şi 8.000 lei (raportându-ne la valoarea salariului minim brut pe economie), conform Legii 446/2006. Pot exista şi sancţiuni penale, Codul penal sancţionând infracţiunile de sustragere de la serviciul militar sau de la luarea în evidenţă militară sau neprezentarea la încorporare sau concentrare. Totuşi, cu privire la aceste infracţiuni, trebuie îndeplinite anumite condiţii strict prevăzute de Codul penal.

    Concluzii

    Toate aceste aspecte arătate mai sus trebuie conştientizate cu titlu de informare deoarece, cel puţin din perspectiva serviciului militar, există extrem de multe variabile care depind atât de circumstanţele internaţionale, cât şi de cele interne. Trebuie avut în vedere şi că Parlamentul, cu numărul corespunzător de voturi poate modifica dispoziţiile legale prezentate (cu excepţia Constituţiei, a cărei modificare ar necesita o revizuire a acesteia).

    Există multe incertitudini. În orice caz, ce nu trebuie uitat este faptul că mereu există mijloace prin care drepturile românilor să fie protejate, înrolarea fiind de asemenea un subiect privitor la care în eventualitatea unui conflict, se poate ajunge în final în faţa unui judecător.