BusinessMagazin

Tag: sefi

  • Cine vrea să fie şef în lumea arabă: Fondul suveran din Abu Dhabi, un gigant de 700 miliarde dolari, îşi caută oameni de management

    Fondul suveran al Abu Dhabi-ului, unul dintre cele mai mari fonduri din lume, caută oamenii pentru a-şi dezvolta sistemul de management care gestionează active de 697 miliarde dolari, potrivit Bloomberg.

    Autoritatea de Investiţii din Abu Dhabi plănuieşte „să adauge mai multe poziţii noi, majoritatea în segmentul de investiţii şi în roluri de cercetare” în departamentele de instrumente cu venit fix şi în departamentul de trezorerie, potrivit raportului anual al entităţii.

    Randamentul anualizat al fondului cu o istorie de 20 de ani a scăzut la 5,4% pentru anul acesta, faţă de 6,5% în anul anterior.

    Veniturile fondului au scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 11 ani, dar datele sunt limitate încât fondul a început raportarea abia în 2008.

    Cu toate acestea, performanţa fondului se ridică la nivelul pieţei, în contextul în care randamentul mediu anualizat pe indicele S&P pentru ultimii 20 de ani se ridică la 5,6%.

    Fondurile suverane au început să realizeze mai multe investiţii directe în contextul în care trebuie să genereze la rândul lor câştiguri într-un mediu cu dobânzi scăzute.

    Una dintre cele mai mari tranzacţii în care s-a implicat fondul anul acesta este achiziţia diviziei de produse de îngrijire corporală de la Nestle, împreună cu EQT Partners, într-o tranzacţie de 10 miliarde dolari.

     

  • Ţară, ţară, vrem bancheri: Cele mai mari bănci nordice îşi caută şefi

    Vânătorii de talente s-au pus la lucru în ţările nordice, în contextul în care unele dintre cele mai mari instituţii financiare din regiune au nevoie de executivi noi, potrivit Bloomberg.

    Mai multe bănci mari din regiune îşi înlocuiesc directorii după un val de demisii şi concedieri.

    Bănci precum Swedbank, Nordea Bank şi ABN Amro îşi caută în prezent directori executivi, în timp ce Svenska Handelsbanken, DNB şi Danske Bank şi-au schimbat conducerile în urmă cu doar câteva luni.

    Motivele pentru care aceste bănci mari au nevoie de şefi noi variază, de la scandaluri de spălare de bani şi până la planuri de reorganizare eşuate.

    Însă provocarea este la fel de mare pentru toate băncile în contextul în care există o criză de talente şi de oameni potriviţi pentru aceste poziţii, atrage atenţia publicaţia americană.

    Folke Friis-Frederiksen, partener în firma de recrutare Korn Ferry, susţine că pe hârtie variantele sunt numeroase, însă realitatea diferă.

    Problemele industriei bancare în regiune variază de la lipsa de oameni pentru aceste poziţii de top, şi până la pachetele salariale care sunt mai mici pentru aceste poziţii faţă de alte zone din lume.

    Mai mult, noua generaţie de executivi trebuie să se confrunte cu un climat de reglementare mult mai dur, în contextul în care reglementatorii din regiune schimbă standardele cu privire la conduita etică – după un val de scandaluri care a lovit regiunea.

     

     

     

  • Ce cred cu adevărat şefii despre tine dacă trimiţi e-mailuri în weekend

    „E-mailurile trimise în afara programului, seara sau în weekend, dau bine în ochii şefului” – este unul dintre exemplele de mituri corporatise analizate de specialistul în resurse umane Sorin Faur într-un interviu anterior acordat Business MAGAZIN. „Este adevărat, până la urmă între doi angajaţi care au aceleaşi atribuţii, cel care îşi răpeşte din timpul personal pentru a răspunde unui mail pare mai implicat. Nu trebuie să fim genii pentru a realiza că în spate poate fi doar jocul unui angajat interesat să facă o impresie bună, dar dacă mailul acela rezolvă o problemă reală, valoarea este acolo”, observă Sorin Faur.

    Aceste comportamente nu trebuie încurajate, consideră specialistul. „Există o raţiune pentru care ziua de lucru are o durată limitată (să nu uităm că ziua de muncă de opt ore şi weekendurile libere sunt un drept câştigat, nu a fost mereu aşa): este vorba despre productivitate, life balance şi creativitate.” Pe de altă parte, observă el, în ziua de astăzi însă, graniţa dintre viaţa privată şi muncă este destul de difuză: „Putem răspunde la un e-mail al unui client din tramvai în drum spre casă şi asta înseamnă muncă, la fel cum în timpul serviciului putem sta pe net.”
    Sorin Faur spune că un astfel de mit apare şi se perpetuează când un comportament iniţial întâmplător generează o reacţie pozitivă. Astfel, miturile pot avea un rol important pentru companii pentru că reprezintă, de fapt, modul în care sunt perpetuate o serie de comportamente încurajate sau apreciate la un moment dat în organizaţie. „În măsura în care acele comportamente chiar sunt pozitive şi produc valoare, mitul nu face decât să perpetueze ceea ce este bine. Pe de altă parte, aspectele negative apar atunci când comportamentul iniţial care a generat mitul este golit de conţinut şi răstălmăcit astfel încât ajunge să perpetueze forma, nu fondul şi, prin urmare, să facă rău.”

  • Ce fac şefii celor mai mari companii din lume zilnic? – VIDEO

    31% – Muncă 
    25% – Activităţi personale
    29% – Somn
    10% – Navetă, drum până la serviciu
    5% – Relaxare

  • Procurorii militari extind acuzaţiile pentru şefii din Jandarmerie în dosarul violenţelor de la protestul din 10 august 2018

    Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că Parchetul General a extins acuzaţiile în dosarul privind protestul din 10 august 2018 faţă de şefii din Jandarmerie (Cătălin Sindile, Laurenţiu Cazan şi Sebastian Cucoş).

    Decizia vine după ce procurorul general interimar, Bogdan Licu, a declarat joi că va avea o întâlnire cu şefii principalelor structuri de parchet din cadrul Ministerului Public, dar şi cu reprezentanţii secţiei parchetelor militare cu care va discuta despre evoluţia dosarului privind protestul din 10 august 2018.

    „În prima zi ca procuror general interimar, mă voi pune la curent cu principalele probleme care există în activitatea de urmărire penală. Voi avea întâlniri cu şefii principalelor structuri de parchet, iar primii pe care îi voi chema la mine vor fi cei din secţia parchetelor militare. Cu aceştia discuţiile se vor axa pe două teme importante. Prima şi cea mai importantă, stadiul cercetărilor în dosarul violenţelor din 10 august şi a doua temă – modul în care a fost soluţionat dosarul Revoluţiei”, a declarat, joi, Bogdan Licu.

    Şefii din Jandarmerie au fost puşi, de altfel, sub acuzare în acest dosar pe 21 septembrie 2018, fiind acuzaţi de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals. Alături de şefii din Jandarmerie a fost pus sub acuzare, la acel moment, şi secretarul de stat în MAI Dan Mihai Chirică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi şefi de la Facebook au dezertat peste noapte, lăsându-l pe Zuckerberg să se descurce singur cu problemele

    Săptămâna aceasta, Facebook şi celelalte platforme ale reţelei de social media, au suferit cea mai mare întrerupere din istorie, după o probleme la servere în timpul unei configurări.

    Cox, care este şi un apropiat al lui Zuckerberg, a pornit ca inginer programator în cadrul Facebook, şi a construit o serie de elemente cheie ale reţelei, inclusiv News Feed-ul. 
     
    Deşi nu a oferit un motiv pentru plecarea lui Cox din companie, Zuckerberg a insistat că ”a discutat şi că îşi doreşte să facă altceva” pentru câţiva ani. Daniels, a preluat funcţia de şef al WhatsApp, după mai mulţi ani în care a condus Internet.org, o iniţiativă care îşi propunea creşterea conectivităţii la Internet peste tot în lume. 
     

  • Poate vine criza mai repede, ca să se mai liniştească lucrurile

    Nu înţeleg nimic din ce se întâmplă în societate, nu înţeleg noile generaţii, dau vina pe educaţia oferită de stat, care nu livrează (termen corporatist) ceea ce au ei nevoie pe banda sau bancul de lucru.
    Rareş Măcinică, managing director la operatorul logistic Lagermax AED România, spune că cel mai greu mesaj de dimineaţă este acela în care un angajat anunţă printr-un SMS că nu mai vine la muncă.
    De unde să iei peste noapte un alt angajat, cum poţi să-l înlocuieşti atât de repede?
    Problemele din România se găsesc peste tot în Europa şi mai ales în Europa Centrală şi de Est, care s-a trezit că economiile occidentale le fură forţa de muncă. Germania, cea mai puternică şi cea mai mare economie a Europei, a ajuns cu rata şomajului la cel mai scăzut nivel din istoria recentă.
    În ultimii zece ani, Germania a avut o creştere a numărului locurilor de muncă cu 5 milioane, iar în acest moment numărul locurilor vacante a ajuns la un nivel record de 1,2 milioane.
    Într-un articol din Financial Times dedicat celebrelor mittelstand – companiile mici şi mijlocii germane – Claus Mai, directorul financiar al grupului eMAG, un producător de maşini-unelte, spune că nu mai găseşte angajaţi în Germania şi de aceea trebuie să se ducă după ingineri în Europa de Est, India sau China.
    Din cauza acestei crize, livrarea produselor către clienţi are de suferit, iar directorul financiar al grupului eMAG salută recenta reducere a cererii din ultimele luni, pentru că nu mai făcea faţă comenzilor.
    Germania a extins Uniunea Europeană către Europa de Est pentru a putea să ia din fostele ţări comuniste forţă de muncă.
    Acum, şi fostele ţări comuniste au nevoie de angajaţi şi se uită după oameni în Ucraina, Republica Moldova, fostele ţări sovietice, iar companiile din România se uită după vietnamezi şi nepalezi.
    Având în vedere necesarul de forţă de muncă de pe piaţă, sunt companii, manageri, directori de HR care se întreabă în fiecare zi când vine odată criza pentru a mai linişti lucrurile, pentru a-i ţine pe oameni în companii mai mult timp, pentru a reduce presiunea pe creşterile de salarii.
    În România, în perioada 2005-2008 a fost o vânzoleală continuă a angajaţilor pentru că oamenii plecau peste noapte, la prima ofertă primită, ceea ce provoca mari dureri de cap angajatorilor.
    În 2008, România ajunsese la 4,8 milioane de salariaţi.
    Dar peste noapte a venit criza şi, într-un an şi ceva, s-au pierdut 600.000 de locuri de muncă, ceea ce a fost destul de cumplit, având în vedere că aproape toţi aceştia aveau credite în spate.
    Între 2009 şi până la finalul lui 2012 companiile au avut parte de linişte, au putut să taie salariile, nici nu se mai punea problema de majorări salariale, fără prea mare scandal. Cei care au avut şansa să-şi păstreze jobul au devenit „cei mai buni” angajaţi.
    Aproape nimeni nu protesta public atunci când erau micşorate salariile în sectorul privat, pentru că fiecare ştia că nu există alternativă în piaţă.
    Criza a fost ca o mană cerească pentru companii, manageri şi directorii de HR, pentru că nu mai aveau această problemă cu forţa de muncă.
    Din acest motiv unii se întreabă când vine noua criză, pentru a stopa presiunea din piaţă de căutare de angajaţi, de încercare de ţinere a salariaţilor existenţi, de majorări salariale, de oferire de pachete care de care mai sofisticate, în încercarea de a reuşi să atragă noi oameni.
    O criză mătură şi din concurenţă, ceea ce pentru companiile solide reprezintă un avantaj.
    În perioada crizei, companiile aveau puterea.
    După 2012, când economia a ieşit din criză, salariile au crescut cu 50% la nivelul salariului mediu şi cu 100% la nivelul salariului minim. Chiar şi în aceste condiţii, România a reuşit să-şi refacă forţa de muncă, numărul de salariaţi urcând de la 4,2 la 4,9 milioane. Angajatorii estimează necesarul de forţă de muncă la încă un milion, oameni pe care nu-i găsesc.
    Aşa că mulţi ar vrea să revină criza pentru a reuşi să mai aşeze lucrurile în companie şi să nu se trezească dimineaţă cu SMS-ul „Nu mai vin la muncă”. 

  • În primele patru zile ale anului 2019, şefii companiilor de top din această ţară au câştigat cât angajaţii lor în întreg anul

    Şefii companiilor incluse în indicele bursier FTSE 100 au atins acest prag în jurul orei locale 13.00, cu două ore mai devreme decât anul trecut, după o creştere de 11% a veniturilor, conform CIPD, o asociaţie a prefesioniştilor din resurse umane, şi a gupului de cercetare High Pay Centre.

    Veniturile femeilor au fost depăşite chiar mai devreme, la ora 8:30 dimineaţă.
     
    În topul veniturilor din Marea Britanie se află Jeff Fairburn de la Persimmon, cu un venit de 47.087.000 lire sterline şi un raport de 1.130:1, urmat de Simon Peckham de la Melrose Industries, cu 42,7 milioane lire sterline şi un raport de 1.134:1 şi Rob Perrins de la Berkeley Group cu 27,9 milioane lire şi un raport de 273:1.
     
    Media directorilor executivi din top 10 este 20,7 milioane lire sterline şi un raport de 506:1.
     
    În ciuda eforturilor guvernului britanic de a face plăţile directorilor executivi mai transparente, decalajul dintre directorii executivi şi angajaţi rămâne ridicat. Şefii FTSE câştigă de 133 ori mai mult decât angajaţii lor, de la 47 de ori în 1998, raportat la salariul mediu.
     
    “Pentru a spori nivelul de trai, avem nevoie de creştere economică şi de inovare, dar trebuie să asigurăm şi o distribuţie corectă a creşterii”, spune Luke Hilyard, directorul High Pay Center.
     
    Disparităţile din Marea Britanie reflectă creşterea mai largă a inegalităţii veniturilor în majoritatea ţărilor dezvoltate.
     
    Noi reguli, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie, solicită tuturor companiilor din Marea Britanie cu mai mult de 250 de angajaţi să-şi facă publice salariile, începând cu anul viitor, şi să justifice bonusurile pentru conducerea companiilor.
     
     

  • Teodorovici: Dacă ANAF-ul nu-şi va respecta planul de încasări, vom lua măsuri

    „Dacă ANAF-ul nu-şi va respecta planul de încasări, vom lua măsuri. (…) Aşa am declarat şi în Guvern”, a afirmat Teodorovici, miercuri seara, într-o emisiune la Digi24, admiţând că şefii instituţiei pot fi schimbaţi, la finalul acestui an.

    Ministrul finanţelor a menţionat că, faţă de anul trecut, în prezent, încasările ANAF sunt mai mari, dar, din planul de încasări asumat la începutul acestui an, instituţia a realizat 95%. „Nu voi accepta o revizuire a planului în scădere. Sunt obligaţi să vină cu măsuri concrete”, a subliniat Teodorovici.

    Oficialul de la MFP a adăugat că planul ANAF ar trebui să fie acela de a colecta la bugetul de stat toate încasările datorate de contribuabili, „dar acesta este o utopie”, oferind exemplul încasărilor din TVA, care au crescut, dar nu suficient.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCANDAL de proporţii în televiziune: Unul dintre cei mai cunoscuţi şefi de la TV a fost DAT AFARĂ

    Leslie Moonves, puternicul şef al postului CBS încă din 2006, una dintre figurile emblematice din televiziunea americană a ultimelor două decenii, şi-a dat demisia duminică în urma unui nou val de acuzaţii de hărţuire sexuală, scrie Reuters. 
     
    Plecarea sa din funcţia de CEO şi preşedinte a fost confirmată oficial de companie într-o declaraţie care coincide cu anunţul că s-a ajuns la o înţelegere cu principalii acţionari ai CBS, Shari Redstone şi National Amusements Inc. 
     
     
    Directorul de operaţiuni Joe Ianniello va prelua poziţia de CEO interimar, câtă vreme se va căuta un înlocuitor permanent. 
     
    Demisia executivului vine după ce şase femei l-au acuzat de hărţuire sexuală, într-un raport publicat duminică de revista New Yorker. Acuzaţiile femeilor se referă la incidente care s-ar fi petrecut între anii 1980 şi 2000.