BusinessMagazin

Tag: sedinta

  • Acţiunile Tesla continuă să scadă: Declin de 9% în ultima şedinţă de tranzacţionare. Vânzări în lipsă de aproape 14 mld. dolari de când Musk a decis să cumpere Twitter, nivel record anul acesta

    Acţiunile Tesla (TSLA) s-au depreciat cu 8,9% la finele şedinţei de tranzacţionare de joi, 22 decembrie, după ce au pierdut circa 11% marţi, pe un rulaj de 200 de milioane de acţiuni, faţă de o medie de 81 de milioane de acţiuni în ultimele 52 de săptămâni, scrie MarketWatch.

    Tesla a fost cea mai activă, cât şi cea mai slab performantă acţiune din indicii S&P 500 şi Nasdaq 100. Deşi acţiunile nu au închis sub pragul psihologic de 125 de dolari, compania a atins cel mai scăzut nivel din septembrie 2020.

    Noul declin a adus capitalizarea Tesla la sub 400 miliarde de dolari, emitentul ieşind astfel din topul 10 al celor mai valoroase companii incluse în S&P 500.

    Tesla, aproape să încheie cel mai slab an din istoria companiei

    „Short sellerii (vânzătorii în lipsă – n.r.) şi-au continuat pe bună dreptate strategia, Tesla fiind cel mai profitabil short de anul acesta. De când Elon Musk a anunţat în aprilie că vrea să cumpere Twitter, short-urile pe acţiunile TSLA s-au reflectat în marcări de profituri de 13,74 miliarde de dolari”, spune platforma de analiză S3 Partners.

    De la începutul anului până în prezent, acţiunile Tesla au pierdut 64,4%, faţă de un minus de aproape 20% pe S&P 500. Nasdaq Composite s-a depreciat cu 34%.

     

  • Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse următoarele subiecte:

    Evoluţii privind situaţia de securitate în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Implicaţii pentru România.

    Îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României pentru asigurarea securităţii în domeniu prin adaptarea operativă şi dezvoltarea de noi capacităţi de producţie energetice, în contextul războiului din Ucraina.

    Raport privind măsurile adoptate de România în vederea punerii în aplicare a regimului de sancţiuni, instituit pe plan internaţional, în perioada octombrie 2021 – septembrie 2022.

    Măsuri privind modernizarea Armatei României.

    În cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, au precizatcei de la Administraţia Prezidenţială.

  • Leul continuă să se aprecieze în faţa euro: BNR afişează în şedinţa de joi un curs de 4,87 lei/euro

    BNR a anunţat joi, 18 august, o cotaţie de referinţă de 4,8793 pentru lei în raport cu euro, în scădere de la 4,8849 miercuri.

    La sfârşitul săptămânii trecute, pe 12 august, cursul de schimb a marcat prima zi în care a coborât sub 4,90 lei/euro, după 16 luni în care s-a situat peste prag.

    În ultima perioadă, moneda naţională s-a înscris pe o tendinţă de apreciere în raport cu euro, cotaţia de joi consemnând un nivel apropiat de cel înregistrat în data de 4 martie 2021, când cotaţia de referinţă pentru lei în raport cu euro a fost de 4,8784, potrivit datelor agregate de BNR

    Un curs de schimb leu/euro mai mic, alături de nivelurile mult mai scăzute ale dobânzilor la creditele în euro comparativ cu cele la creditele în lei, stimulează creditarea în euro.

    Tot joi, un dolar american era cotat la 4,8008 lei, faţă de 4,8018 miercuri.

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat astăzi la 7,97%, în scădere de la 7,98% cât a fost cotat miercuri.

     

  • Ar putea BNR să majoreze dobânda de referinţă într-o şedinţă de urgenţă? Ce spun analiştii financiari

    Do

    bânda de referinţă a Băncii Naţionale a României este în acest moment de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparaţie, dobânda de referinţă din Ungaria este aproape dublă: 7,25%.

    Federal Reserve (Fed – banca centrală a SUA) a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, după o şedinţă care a durat două zile. Este cea mai abruptă creştere din ultimii 28 de ani. De asemenea, banca centrală a Elveţiei a surprins pieţele şi a majorat dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază (0,5 pp.). Peste noapte, pentru a treia oară în trei săptămâni, banca centrală din Ungaria a majorat dobânda de referinţă şi a urcat-o la 7,25, adică aproape dublu faţă de nivelul din România.

    România are în acest moment o rată a dobânzii de politică monetară (dobândă de referinţă) de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparaţie, în Ungaria dobân­da de referinţă este de 7,25%, aproape dublă, în Polonia este de 6% şi în Cehia de 5,75%.  Într-un climat în care toate băncile centrale îşi întăresc politica monetară, în unele cazuri spre surprinderea pieţelor, care sunt şansele ca şi Banca Naţională a României să surprindă piaţa şi să majoreze dobânda de referinţă înaintea şedinţei de politică monetară, programată pentru 6 iulie?

    „Nu cred că dobânda de politică monetară va fi majorată înainte. Mai este destul de puţin până la următoarea şedinţă şi probabil că atunci BNR va majora rata dobânzii de politică monetară cu 75 de puncte de bază“, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    De asemenea, Florin Andrei, analist economic şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, este de părere că Banca Naţională nu va majora dobânda de politică monetară înainte de şedinţa de politică monetară din 6 iulie.„Mă îndoiesc că banca naţională va face acest pas într-o şedinţă neanunţată, pentru că ratele sunt peste Lombard (dobânda la care băncile iau împrumuturi pe termen scurt de la BNR – n. red.). ROBOR e la 6,17 (în 17 iulie – n. red.), Lombard la 4,75.

    Piaţa este peste şi, mai mult decât atât, dacă BNR ar veni cu o modificare de dobânda într-o şedinţa neaşteptată ar crea volatilitate“, argumentează Florin Andrei.

    De altfel, şi reacţia Fed de a majora dobânda cu 0,75 pp., prima de acest gen din ultimii 28 de ani, a creat volatilitate în piaţă, a mai adăugat el. De asemenea, unii economişti sunt de părere că Fed a avut o reacţie exagerată prin creşterea abruptă a dobânzii-cheie, spune şi Adrian Codirlaşu.

    „Sunt şi păreri că Fed a reacţionat exagerat. Dacă ne uităm, pare că inflaţia în State a atins vârful. Inflaţia se învârte în jurul aceleiaşi valori şi apare ideea că se plafonează“, spune Codirlaşu.

    Cu o inflaţie de 14,5%, rata dobânzii de politică monetară este, în acest moment, de 3,75%, după ce Banca Naţională a României a majorat-o cu încă 75 de puncte de bază în mai. La finalul lui 2021, dobânda-cheie a BNR era de 1,75%, când inflaţia era de 8,2%. Prima majorare din acest an a venit în ianuarie (Ă0,25 pp.), ca mai apoi BNR să mai majoreze de încă trei ori dobânda de referinţă.

    Creşterea dobânzilor temperează consumul, scad unele preţuri deci, însă există şi reversul medaliei: creşterile prea bruşte de dobânzi pot bloca economia, de aici şi reticenţa multor bănci centrale de a duce o politică monetară prea agresivă în primă fază. Cu toate acestea, creşterea inflaţiei mult peste aşteptări a determinat reacţii din partea tuturor băncilor centrale şi singurul instrument pe care acestea le au la îndemână pentru a încerca să tempereze creşterea preţurilor este urcarea dobânzilor, pentru a frâna creditarea.

  • Băncile centrale din SUA, Elveţia sau Ungaria au surprins pieţele prin majorări neaşteptate sau mari de dobânzi. Ar putea BNR să majoreze dobânda de referinţă într-o şedinţă de urgenţă? Ce spun analiştii financiari

    Federal Reserve (Fed- banca centrală a SUA) a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, după o şedinţă care a durat două zile. Este cea mai abruptă creştere din ultimii 28 de ani. De asemenea, banca centrală a Elveţiei a surprins pieţele şi a majorat dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază (0,5 pp.). Peste noapte, pentru a treia oară în trei săptămâni, banca centrală din Ungaria a majorat dobânda de referinţă şi a urcat-o la 7,25, adică aproape dublu faţă de nivelul din România.

    România are în acest moment o rată a dobânzii de politică monetară (dobândă de referinţă) de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparaţie, în Ungaria dobânda de referinţă este de 7,25%, aproape dublă, în Polonia este de 6% şi în Cehia de 5,75%.  Într-un climat în care toate băncile centrale îşi întăresc politica monetară, în unele cazuri spre surprinderea pieţelor, care sunt şansele ca şi Banca Naţională a României să surprindă piaţa şi să majoreze dobânda de referinţă înaintea şedinţei de politică monetară, programată pentru 6 iulie?

    „Nu cred că dobânda de politică monetară va fi majorată înainte. Mai este destul de puţin până la următoarea şedinţă şi probabil că atunci BNR va majora rata dobânzii de politică monetară cu 75 de puncte de bază”, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    De asemenea, Florin Andrei, analist economic şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, este de părere că Banca Naţională nu va majora dobânda de politică monetară înainte de şedinţa de politică monetară din 6 iulie.

    „Mă îndoiesc că banca naţională va face acest pas într-o şedinţa neanunţată, pentru că ratele sunt peste Lombard (dobânda la care băncile iau împrumuturi pe termen scurt de la BNR – n. red.). ROBOR e la 6,17 (în 17 iulie – n. red.), Lombard la 4,75. Piaţa este peste şi, mai mult decât atât, dacă BNR ar veni cu o modificare de dobânda într-o şedinţa neaşteptată ar crea volatilitate”, argumentează Florin Andrei.

    De altfel, şi reacţia Fed de a majora dobânda cu 0,75 pp., prima de acest gen din ultimii 28 de ani, a creat volatilitate în piaţă, a mai adăugat el. De asemenea, unii economişti sunt de părere că Fed a avut o reacţie exagerată prin creşterea abruptă a dobânzii-cheie, spune şi Adrian Codirlaşu.

    „Sunt şi păreri că Fed a reacţionat exagerat. Dacă ne uităm, pare că inflaţia în State a atins vârful. Inflaţia se învârte în jurul aceleiaşi valori şi apare ideea că se plafonează”, spune Codirlaşu.

    Cu o inflaţie de 14,5%, rata dobânzii de politică monetară este, în acest moment, de 3,75%, după ce Banca Naţională a României a majorat-o cu încă 75 de puncte de bază în mai. La finalul lui 2021, dobânda-cheie a BNR era de 1,75%, când inflaţia era de 8,2%. Prima majorare din acest an a venit în ianuarie (+0,25 pp.), ca mai apoi BNR să mai majoreze de încă trei ori dobânda de referinţă.

    Creşterea dobânzilor temperează consumul, scad unele preţuri deci, însă există şi reversul medaliei: creşterile prea bruşte de dobânzi pot bloca economia, de aici şi reticenţa multor bănci centrale de a duce o politică monetară prea agresivă în primă fază. Cu toate acestea, creşterea inflaţiei mult peste aşteptări a determinat reacţii din partea tuturor băncilor centrale şi singurul instrument pe care acestea le au la îndemână pentru a încerca să tempereze creşterea preţurilor este urcarea dobânzilor, pentru a frâna creditarea.

     

     

  • Acţiunile americane deschid pe roşu ultima şedinţă de tranzacţionare din luna aprilie: Amazon scade cu 12,5% din cauza rezultatelor trimestriale. Nasdaq, gata să încheie cea mai slabă lună din martie 2020

    Bursele americane au deschis sesiunea de tranzacţionare de vineri în teritoriu negativ, indicele Nasdaq Composite pregătindu-se se încheie cea mai slabă lună din martie 2020, când început selloff-ul generat de Covid-19, scrie CNBC.

    La ora publicării ştirii, acţiunile gigantului din e-commerce Amazon coborau cu 12,5% din cauza celui mai recent raport financiar. Compania fondată de Jeff Bezos a suferit prima pierdere trimestrială din 2015 încoace, după ce vânzările au încetinit considerabil în primele trei luni ale anului. Acţiunile societăţii nu au mai avut o dinamică atât de rea din 2014.

    Indicele marilor companii din industria tech se deprecia cu 1,1% la jumătate de oră de la startul şedinţei. Cu tot atât scădea şi S&P 500, iar Dow Jones Industrial Average era pe minus cu 0,4%

    Investitorii din Statele Unite s-au confruntat luna aceasta cu noile decizii de politică monetară ale Rezervei Federale, o inflaţie galopantă, noile cazuri de coronavirus din China şi războiul din Ucraina.

    Nasdaq a înregistrat o scădere de 13%, cea mai proastă performanţă lunară de la începutul pandemiei, conform Google Finance. Dow Jones şi S&P sunt pe minus cu 4%, respectiv 8% în acelaşi interval.

    „Actuala dinamică a pieţei pare pregătită să realizeze tranziţia de la o corecţie lungă şi dureroasă către ceva mult mai alarmant… De exemplu, momentul martie 2020 a provocat declinuri extrem de dure, însă recuperări la fel de rapide. Episodul din zilele noastre pare să impună pierderi de durată investitorilor care s-au îngrămădit în piaţă în timpul raliului din 2021”, consideră Michael Shaoul, preşedinte al administratorului de active Marketfield Asset Management.

    Până acum, circa 80% din companiile prezente în S&P 500 care şi-au anunţat rezultatele financiare din T1 au reuşit să întreacă aşteptările analiştilor. Aproximativ 50% dintre emitenţii incluşi în S&P şi-au publicat rapoartele din primele trei luni ale anului.

     

  • Wall Street, cea mai slabă şedinţă din octombrie 2020 încoace. De ce a scăzut vineri cu aproape 3% cea mai puternică bursă din lume? “Singura concluzie pozitivă ar putea fi că sentimentul a devenit prea pesimist”

  • Coşmarul continuă pentru UiPath – acţiunile au scăzut sub pragul de 20 de dolari şi au luni un minus de 1,2% înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare din New York. În 8 zile preţul a scăzut de la 31,4$ la 19,9$

    UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, continuă să se confrunte cu o perioadă dură pe piaţa bursieră americană – după o scurtă revenire acţiunile au reînceput să scadă, iar tendinţa se păstrează şi luni în tranzacţiile realizate înainte de deschiderea bursei. Vineri acţiunile UiPath au închis la un preţ de 19,94 dolari, iar luni cotaţia scăzuse la 19,7 dolari, un minus de 1,2%, în tranzacţiile pre-market.

    În 8 zile practic preţul acţiunilor UiPath a scăzut de la 31,4 dolari la 19, dolari, piaţa sancţionând dur mai multe anunţuri ale companiei care au fost în contradicţie cu estimările analiştilor. Capitalizarea bursieră a UiPath a scăzut în aceste condiţii la 10,8 miliarde de dolari. Faţă de începutul anului acţiunile UiPath au un minus de 55%, de la 43,87$ la 19,94$.


     

  • Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila: Nu avem probleme deosebite ca urmare a valului de refugiaţi

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat sâmbătă că sistemul de sănătate din România nu are probleme deosebite ca urmare a valului de refugiaţi.

    Alexandru Rafila a spus că refugiaţii din Ucraina nu prea au avut nevoie de serviciile oferite de sistemul sanitar din România.

    „Numărul de solicitări este redus. Au fost 107 solicitări la serviciile de ambulanţă, 177 de persoane se află la unităţile de primiri urgenţe şi aproximativ 80 de persoane sunt internate în spitalele din România”, a explicat Alexandru Rafila.

    Ministrul Sănătăţii a mai spus că se încearcă verificarea refugiaţilor „astfel încât să fie identificate persoanele, mai ales copiii, cu boli transmisibile”.

    „Nu avem probleme deosebite până în momentul de faţă.. dar trebuie să fim în stare de alertă”, a precizat Rafila

    Declaraţia a fost făcută la finalul şedinţei de Guvern de sâmbătă.

  • USR: Propunerea de tăiere a indemnizaţiilor de şedinţă la Consiliile consultative AJOFM, respinsă

    Propunerea USR a fost respinsă cu 51 de voturi „pentru”, 73 „împotrivă” şi o abţinere.

    Senatorul USR Ştefan Pălărie – fost preşedinte al Comisiei de Muncă din Senat, a argumentat, în şedinţa de Plen, că nu poţi susţine că „nu ai bani să creşti salariile profesorilor” dar, în schimb, să menţii nişte indemnizaţii pentru nişte oameni care nu produc niciun fel de plusvaloare pentru instituţiile în cadrul cărora activează.

    „Dacă nu sunt bani, haideţi să facem bani – spun eu. Haideţi să tăiem banii plătiţi aiurea pe consilii consultative la nivel judeţean. Doar în anul 2019, la nivel naţional s-au platit peste 5 milioane de lei membrilor acestor comisii – în timp ce angajaţii publici – sunt oricum plătiţi de stat, încă o dată, deoarece participă la sedinţele consultative în timpul orelor de program. Asta daca participă. Cum anume ajută aceste consilii consultative lucrurile? Nu ştim!”, a spus Ştefan Pălărie.

    Potrivit USR, activitatea Consiliilor consultative nu poate fi evaluată, având în vedere că acestea nu au obligaţia de a întocmi rapoarte de activitate, nici măcar anuale, singurul act care atestă întrunirea în şedintă este un proces verbal care se comunică lunar Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

    Iniţiativa, care aparţine deputatei USR Pollyanna Hangan, urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional.