Tag: sector

  • Christian Năsulea despre scandalul impozitării sectorului IT. “Toată lumea trebuie impozitată la fel şi toată lumea trebuie impozitată mai puţin”

    Scandalul impozitării sectorului IT a stârnit mai multe reacţii şi discuţii în contradictoriu. Pe de-o parte s-au aflat cei care susţin că toată lumea ar trebui impozitată la fel, pe de altă parte cei care sunt de părere că facilităţile fiscale acordate sectorului IT au contribuit masiv la dezvoltarea acestuia din ultimii ani şi că ar trebui ca această practică să continue. Profesorul universitar Christian Năsulea este de părere că dezvoltarea sectorului IT pe baza facilităţilor fiscale duce la o concluzie: toată lumea ar trebui impozitată mai puţin.

    „Avem o chestiune în economie care se numeşte curba Laffer şi care practic arată că există un punct optim în care statul colectează cei mai mulţi bani la buget şi că acest punct optim nu este acolo unde taxele sunt foarte mari, ci undeva unde taxele sunt relativ mici, suportabile, la un nivel pe care populaţia îl simte ca fiind just. Este o greşeală să crezi că vei colecta mai mulţi bani la buget crescând taxele”, a spus lect. univ. dr. Christian Năsulea, profesor de economie în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Astfel, profesorul a adus un argument pentru care dimensiunea şi numărul de taxe să fie mai mici în România. De asemenea, în cadrul interviului acordat revistei Business Magazin, Christian Năsulea mai spune că facilităţile fiscale acordate sectorului IT şi dezvoltarea ulterioară a acestuia arată că toate sectoarele ar trebui impozitate mai puţin.

    „E corect ca munca să fie impozitată la fel. Toată munca, până la urmă, e tot muncă. Munca pe care o depune un programator nu e cu nimic mai specială decât munca pe care o depune un şofer de TIR. Sunt tot nişte oameni, care cu eforturile şi capacităţile lor generează valoare adăugată. Ar trebui ca terenul de joc să fie egal pentru toată lumea, toată lumea să fie egală în faţa legii fiscale. Concluzia pe care putem să o tragem, văzând ce bine a mers sectorul IT scutit de impozite, este că ar trebui să impozităm mai puţin pe toată lumea.”

    Christian Năsulea mai crede că aparatul bugetar român actual este supradimensionat şi neproductiv, iar o parte dintre angajaţii din sectorul public ar putea contribui la dezvoltarea economică din România şi ar putea avea venituri mai mari în sectorul privat.

    „De fapt, trebuie să încetăm să mai luăm atât de mulţi bani de la oamenii productivi şi să facem sectorul public să fie mai mic, pentru că oricum un sector public atât de mare nu ne ajută, nu îi ajută nici pe oamenii aceia care sunt angajaţi acolo, de fapt, pentru că îi ţine blocaţi într-un fel de capcană a sărăciei. Ar avea venituri mai mari dacă s-ar duce să lucreze într-un sector privat care să nu fie tras înapoi atât de mult de greutatea sectorului public. Ar trebui să muncească mai mult, dar nu ar fi blocaţi într-un dead-end job (fără perspective – n.red.).”

    De asemenea, în ideea în care s-ar putea lua o măsură pentru creşterea colectării de taxe la bugetul de stat, profesorul mai crede că, dacă este greu să se reducă dimensiunea taxelor, numărul taxelor ar putea scădea şi astfel statul ar fi mai performant în colectarea acestora.

    „În primul rând cred că ne dezavantajează foarte tare în România faptul că avem taxe foarte mari şi foarte multe. Este mai greu să scazi foarte rapid dimensiunea taxelor, dar cred că se poate face ceva ca să scadă rapid numărul lor. Dacă s-ar putea ajunge de la zecile de taxe, impozite, accize şi contribuţii care trebui plătite în momentul de faţă, la o structură mai fiabilă cu un număr foarte mic de taxe şi contribuţii, ca să poată fi făcute declaraţiile mult mai uşor, cred că ne-ar ajuta enorm. Asta ar fi măsura numărul unu care ar trebui luată astăzi de Ministerul de Finanţe.”

    Continuând ideea optimizării fiscal-bugetare şi creşterea calităţii vieţii populaţiei, Năsulea mai spune că este nevoie de o reformă şi în zona serviciilor educaţionale. El dă ca exemplu ideea voucherelor, în care statul colectează banii pentru educaţie şi acordă automat un voucher pentru fiecare copil, cu care părinţii să se poată duce să achiziţioneze de unde doresc servicii educaţionale pentru copiii lor.

    „Este ineficient să fii obligat, ca părinte, să duci copilul la o şcoală pe care tu nu o consideri OK şi să fie nevoie să plăteşti suplimentar nişte sume ca să îi iei meditaţii dacă vrei să aibă parte de o educaţie de calitate. Învăţământul ar fi în continuare obligatoriu şi gratuit pentru copii, însă, lăsând decizia de achiziţionare a serviciilor educaţionale în mâinile părinţilor, am crea o piaţă concurenţială care ar duce la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii în învăţământul românesc.”

    Sectorul public arhaic şi sectorul privat în era tehnologiei

    România se află pe locurile de la coada clasamentului european în ceea ce priveşte gradul de digitalizare în sectorul public, dar şi în ceea ce priveşte competenţele digitale ale populaţiei. Cu toate acestea, sectorul IT este unul foarte dezvoltat, iar competenţele românilor din domeniu sunt recunoscute la nivel mondial.

    „Facem confuzia de a considera că statul român este egal cu România. România este o ţară care, din punct de vedere tehnologic, este foarte avansată. În mediul privat se întâmplă lucruri absolut incredibile”, explică profesorul. „România este, de fapt, superdezvoltată din acest punct de vedere; suntem în urmă doar în ceea ce priveşte sectorul public. Statul român este cel care este arhaic, care nu progresează, pentru că avem un stat supradimensionat, pentru că motivaţia celor care au condus în ultimii ani nu a fost să ducă societatea mai departe, ci să obţină foloase în nume propriu, şi astfel am ajuns să fim neperformanţi în domeniul ăsta.” Mai mult decât atât, completează Năsulea, sectorul public este cel care trage în jos sectorul privat.

    În următorii 15-20 de ani se vor accentua efectele a ceea ce se vede deja manifestându-se acolo unde apar tehnologii noi care schimbă modelele tradiţionale. Se observă că în foarte multe domenii apar tehnologii care schimbă regulile jocului din acel sector, mai spune profesorul, oferind exemplul conflictului dintre companiile de ridesharing şi cele de taxi.

    „Avem ca exemplu conflictul dintre Uber şi firmele de taxi, care, în opinia mea, este rezultatul unei schimbări ireversibile. Intrarea pe piaţă a serviciilor de ridesharing a schimbat modelul tradiţional de alocare a resurselor pe piaţa transportului de persoane, într-un mod care face să fie practic imposibil să stăm pe loc sau să ne mai întoarcem la modul în care se făceau lucrurile înainte. Oamenii care se luptă astăzi cu schimbarea asta sunt ca birjarii de acum 100 de ani care protestau împotriva automobilului. Nu au putut să oprească automobilul şi de fapt este nerezonabil să încerci să te lupţi cu o schimbare de genul acesta. Cred că acesta este trendul, acesta este tipul de modificări care se vor manifesta în toate sectoarele economice.”

    O altă tendinţă de viitor este mobilitatea ridicată a forţei de muncă şi a oamenilor în general. Persoanele nu se mai identifică neapărat cu locul în care s-au născut şi tind să aibă o mobilitate mult mai mare decât în trecut, crede Năsulea. „Ce observ eu, din interacţiunea cu studenţi din diverse ţări, este o creştere a mobilităţii oamenilor. Văd tot mai mulţi studenţi care, de exemplu, sunt născuţi în Guatemala, au făcut facultatea undeva în SUA, după care au venit în Europa să deschidă un start-up în Berlin, după care s-au înscris la un master în Marea Britanie şi s-au mutat în ultimul an la Sofia ca să lucreze în consultanţă. Este şi mai interesant că acest fenomen nu se manifestă doar într-o anumită pătură a societăţii, ci la nivel general. Aceasta este o modificare substanţială care a început recent şi va schimba regulile jocului.”

    Una dintre tehnologiile viitorului este blockchain, specialiştii apreciindu-i utilitatea în diferite zone – cu precădere în sistemul public, dar implementată de obicei în sectorul privat. Astfel, tehnologia blockchain ar putea fi folosită, spre exemplu, pentru a rezolva probleme legate de proprietate, eliminând în timp mare parte a litigiilor legate de cine deţine un teren, explică Năsulea. „Dacă ar fi folosit un blockchain pentru a securiza aceste date, ar fi preîntâmpinate problemele foarte frecvente în unele ţări, unde drepturile de proprietate asupra terenurilor sunt slabe pentru că nu există suficiente informaţii.” Tehnologia aceasta ar putea să scutească sistemul public de cheltuieli suplimentare cu personalul şi expertizele; de asemenea, ar putea elimina sau reduce riscul de fraudă.

    Întrebat ce crede despre datele de creştere economică ale României şi la nivel global, profesorul crede că cifrele nu sunt foarte concluzive şi că ar trebui o mai mare transparenţă când vine vorba de modul de calcul al acestora.

    „În România am declarat câţiva ani la rând rate de creştere economică mari. E important să înţelegem modul în care se calculează aceste creşteri şi e greu de spus câtă semnificaţie au cifrele acestea fără să avem acces la metoda de calcul. Oare modul în care s-au calculat datele este corect? Oare au fost luate în considerare toate variabilele? Oare cât de mari sunt acele porţiuni ale economiei care nu pot fi măsurate?”

    Printre porţiunile economice care nu pot fi măsurate cu precizie şi pot fi doar estimate se numără şi economia informală. Activităţile economice care implică mărfuri interzise sau produse legale, dar comercializate ilegal sunt dificil de măsurat din simplul motiv că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. De asemenea, economia informală se poate referi şi la activităţi cum ar fi remiterile din străinătate sau darul de nuntă.

    „De exemplu, în cazul estimării dimensiunii economiei informale în 2005-2006, aveam remiteri din străinătate pentru care unele estimări vorbeau chiar de 5% din PIB, altele de 10% din PIB, am văzut şi estimări care vorbeau despre 12% din PIB-ul României. Era vorba despre bani care veneau prin Western Union sau cash pe autocar de la români care lucrau afară. Plauzibil, pentru că aveam la momentul respectiv oficial aproape un milion de români în străinătate, neoficial mai degrabă în jur de 2 milioane.”

    Economia României creşte în continuare mai ales pentru că economia României nu ţine atât de mult de ceea ce se întâmplă în sectorul public, ci mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, mai opinează Christian Năsulea.

    „Ca să fac o glumă, în SUA, în timpul campaniei electorale a preşedintelui Trump, mulţi oameni nu spuneau: «Uite, astea sunt datele», ci spuneau: «Eu simt că situaţia e aşa». Ei bine, eu «simt» că economia la nivel mondial este în creştere, la fel «simt» că în România economia este în creştere, în ciuda multelor măsuri foarte proaste luate de către guvernul României în ultimii ani, în ciuda faptului că deciziile proaste par să depăşească numeric cu mult deciziile bune. Dacă sectorul public ar fi mult mai mic, economia ar fi influenţată pozitiv şi mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, probabil atunci am «simţi» cu toţii că lucrurile merg şi mai bine decât «simţim» că se întâmplă în acest moment.”

  • Cea mai mare economie din Europa pe marginea prăpastie. Cum poate Germania să intre în recesiune tehnică

    Indicele privind achiziţiile pe luna iulie, realizat de firma de consultanţă financiară IHS Markit prin analizarea datelor din sectoarele producţiei şi serviciilor (reprezentând mai mult de două-treimi din economia Germaniei), a scăzut de la 52,6 puncte la 51,4. Scăderea a fost generată în principal de datele înregistrate în sectorul producţiei, care au scăzut de la 45,0 la 43,1 puncte.

    “Starea de sănătate a sectorului german al producţiei a mers din rău spre mai rău în iulie”, a declarat Phil Smith, senior economist la IHS Markit. Smith a argumentat că exporturile s-au redus semnificativ, fiind cea mai mare scădere a comenzilor din ultimul deceniu.

    “Industria auto este sectorul de afaceri supus celor mai mari presiuni”, a declarat un alt analist de la IHS Markit, Chris Williamson, enumerând, printre cauze, disputele comerciale internaţionale, criza Brexit şi scăderea cererii pentru automobile germane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajuns călătorii din patru destinaţii din Asia să reprezinte 20% cheltuielile înregistrate în sectorul de turism global

    Călătorii din patru ţări mari din regiunea Asia-Pacific cheltuite atât de mult încât reprezintă aproape 20% din totalul cheltuielilor din sectorul de turism la nivel global la nivleul anului 2018, ceea ce arată un apetit ridicat pentru turism, potrivit unui studiu realizat de Mastercard.

    Astfel, oamenii din China, Coreea de Sud, Japonia şi Taiwan sunt responsabili pentru 18,5% din cheltuielile totale din turismul global, în creştere de la nivelul de 11% înregistrat în urmă cu un deceniu, potrivit studiului „Global Destination Cities Index: Origins”, în cadrul căruia Mastercard urmăreşte primele 200 de oraşe din lume.

    Raportul este construit pe date colectate de la terţi precum Consiliul Mondial al Turismului şi examinează trendurile din turism pentru a găsi ţările din care pleacă cei mai mulţi călători.

    Studiul face parte dintr-o cercetare mai amplă pe care Mastercard o va lansa anul acesta cu privire la industria globală de călătorii.

    SUA a continuat să fie ţara care dă cei mai mulţi turişti şi în 2018, reprezentând 9,9% din totalul glboal. Cu toate acestea, regiunea Asia Pacific a înregistrat un avans semnificativ în ultimul deceniu.

    „Este fascinant nu doar că banii cheltuiţi de oamenii din acastă regiune aproape că s-au dublat la nivel de sumă, dar era turismului abia a început pentru oamenii din regiune”, spune Rupert Naylor, vicepreşedinte senior pentru regiunea Asia Pacific, Mastercard.

    Top 10 ţări de origine ale călătorilor la nivel global au fost: SUA, China (n.r: fără Hong Kong şi Macau), Germania, Marea Britanie, Franţa, Coreea de Sud, Japonia, Canada, Rusia şi Taiwan.

     

     

     

     

  • Marea Britanie vrea să preia frâiele revoluţiei din industria auto: Statul britanic pariază 80 milioane lire sterline pe maşini electrice

    Guvernul britanic a anunţat un plan de investiţii de 80 milioane lire sterline (100 mil. dolari) pentru a dezvolta următoarea generaţie de maşini electrice şi, pe termen lung, o aeronavă hibrid, potrivit CNBC.

    Autorităţile britanice au anunţat că finanţarea ar ajuta la reducerea emisiilor de carbon din mai multe industrii, de la transport, construcţii şi până la energie.

    Sectorul industrial, alături de sectorul academic, vor conduce inovaţia prin dezvoltarea noilor tehnologii pe bază de energie electrică.

    Investiţia survine în cadrul unui program denumit Industrial Strategy Future of Mobility Grand Challenge. Ţintele acestui program sunt de a scăpa de combustibilul fosil la nivelul transportului feroviar din Marea Britanie până în 2040 şi atingerea unui obiectiv de zero emisii de carbon pe şoselele ţării până în 2040.

    „Conducerea revoluţiei electrice va întări capacitatea Marii Britanii de a oferi lumii următoarea generaţie de vehicule electrice, aeronave hibrid şi sisteme inteligente”, spune Mark Walport, executivul care conduce biroul britanic pentru Cercetare şi Inovare.

     

     

  • Lucrează în telecom încă din primul an de facultate, iar astăzi antrenează echipe de vânzări şi dezvoltă strategii

    Elisabeta Mihăilescu conduce o echipă de opt persoane, având responsabilitatea de a antrena echipa de vânzări şi de a dezvolta strategii care să stimuleze piaţa B2G.

    „Misiunea departamentului pe care îl conduc este de a creşte amprenta serviciilor telecom  în sectorul public”, explică ea. Elisabeta Mihăilescu lucrează încă din primul an de facultate şi şi-a început activitatea într-o companie de telecom care intrase recent pe piaţa din România. „Orizontul deschis atunci, în 1999, a fost decisiv pentru mine. După mai mulţi ani am  ales însă să fac o schimbare şi să activez în domeniul serviciilor medicale”, povesteşte ea.

    „Un alt moment cheie al traseului meu profesional a fost acela în care am decis să fac trecerea de la gestionarea portofoliului de clienţi B2B la sectorul B2G. Rigurozitatea segmentului B2G te face să fii întotdeauna foarte bine pregătit şi documentat, te pregăteşte să fii agil şi atent la schimbări.” Nu are experienţă internaţională, însă crede că o astfel de experienţă deschide noi orizonturi şi perspective. „Momentan nu iau în calcul acest lucru, dar pot spune că mi-aş continua, cu siguranţă, cariera în ţară – România are nevoie de oameni bine pregătiţi şi responsabili.” Elisabeta Mihăilescu a absolvit Facultatea de Drept şi este mediator certificat, deţinând totodată numeroase certificări specifice zonei B2B-B2G.

    Profilul Elisabetei Mihăilescu a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

  • Ţara care caută 10.000 de IT-işti şi vrea să construiască un hub global

    Singapore a anunţat miercuri că vrea să mai creeze încă 10.000 de locuri de muncă în sectorul de tehnologie în următorii trei ani, într-o iniţiativă de a deveni un hub global pentru întreaga industrie, potrivit Reuters.

    Planul va fi aprobat de un nou birou guvernamental numit Digital Industry Singapore (DISG) – un corp al cărui scop este de a consolida eforturile depuse de mai multe instituţii şi entităţi publice pentru a încuraja investiţiile firmelor străine de tehnologie, pentru a susţine businessurile locale, şi pentru a lucra cu industria în vederea noilor reglementări.

    Naţiunea pregăteşte o serie de stimuli pentru a ademeni marile companii de tehnologie, iar în ultimii ani Guvernul s-a concentrat pe atragerea de investitori, talente şi firme de tehnologie, mizând pe sectorul IT pentru a da un impuls economiei locale.

    „DISG va încerca să asigure succesul misiunii noastre de a stabili Singapore drept un hub tehnologic semnificativ la nivelul Asiei şi la nivel global” spune Kiren Kumar, Chief Digital Industry Officer în cadrul DISG.

    Noul birou guvernamental îşi propune să creeze până la 10.000 de noi locuri de muncă în sectorul de tehnologie în următorii trei ani şi caută profesionişti în inginerie, dezvoltare software şi finanţe.

    DISG a anunţat că va oferi asistenţă companiilor în zone precum ride-hailing, comerţ online, fintech-uri, securitate cibernetică şi inteligenţă artficială.

     

     

     

     

  • Cele două Românii: România este ruptă în două: de o parte statul învechit şi de cealaltă parte sectorul privat în era tehnologiei

    Astfel, pe de-o parte a tablei de şah se află sectorul public învechit şi care nu se adaptează la era tehnologiei, iar, de cealaltă parte, se află sectorul privat cu companii din tehnologie care inovează în România.

    „Facem confuzia de a considera că statul român este egal cu România. România este o ţară care, din punct de vedere tehnologic, este foarte avansată. În mediul privat se întâmplă lucruri absolut incredibile. România este, de fapt, superdezvoltată din acest punct de vedere. De fapt, suntem în urmă doar în ceea ce priveşte sectorul public. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sectorul de construcţii a trecut Valea Plângerii şi încearcă să obţină cel mai bun rezultat din 2008 încoace

    Datele INS relevă o revenire spectaculoasă a sectorului de construcţii, animat de fa­cilităţile fiscale introduse la finalul anului trecut, de costul redus al finanţării, dar şi de un început de an bun pentru „lucrările inginereşti“, prepon­derent investiţii ale statului. Sectorul în ansamblu a crescut în primele patru luni din an cu 17,8% (9% serie ajustată), acesta fiind cel mai bun rezultat din 2008 încoace, când avansul a fost de 30%.

    „Statisticile indică continuarea pro­cesului de accelerare a dinamicii anuale spre maximul din iunie 2008, evoluţie susţinută de nivelul accesibil al costurilor reale de finanţare“, constată Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

    Lucrările de construcţii au avut în ultimul deceniu un parcurs complicat: în ultimii zece ani, au fost trei ani de creştere şi şapte de cădere. Anul trecut sectorul a înregistrat un minus de 4,1% cu o restrângere drastică a sectorului rezidenţial (minus 24%), a celui nerezidenţial (minus 5,5%), în vreme ce sectorul construcţiilor inginereşti (investiţiile statului) a crescut cu 8%. Orice judecată în privinţa evoluţiei sectorului trebuie să înceapă de la această bază aflată foarte jos.  Sectorul construcţiilor a ajuns să însemne din ce în ce mai puţin în PIB: anul trecut a avut o pondere de doar 5,4% din PIB şi o contribuţie la creşterea economică de minus 0,3%, la o creştere reală de 4%. În primul trimestru din acest an, la o creştere eco­nomică de 5%, sectorul a avut o contribuţie la PIB de 3,2%, contribuţia la creşterea economică fiind de 0,3%.

    Datele la aprilie indică un reviriment puternic al sectorului. În primele patru luni din an, an/an, creşterea a fost, pe ansamblu, de 17,8% (serie brută). Pe elemente de structură, construcţiile noi au crescut cu 25,6%, reparaţiile capitale cu 1%, iar zona de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,4%.

    Mai spectaculoasă este creşterea în aprilie faţă de aprilie trecut. Pe total, construcţiile au crescut cu 33,4%. Construcţiile noi au avansat cu 40,8%, sectorul reparaţiilor capitale a avansat cu 11,4%, iar sectorul de întreţinere şi reparaţii curente cu 20,4%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Furnizorii de internet RECLAMĂ că Primăria sector 4 demontează reţelele aeriene de pe unele străzi

    Un comunicat al Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor din România precizează că primele întreruperi ale serviciilor de comunicaţii (inclusiv voce, Internet, TV) au fost cauzate în noaptea de 19/20 aprilie 2019, iar procesul s-a repetat în noaptea 22-23.04.
     
    ANISP spune că susţine dezvoltarea reţelelor subterane (în zonele urbane), dar atrage atenţia asupra consecinţelor intervenţiilor nechibzuite asupra reţelelor aeriene.
     
    „Subliniem încă o dată faptul că autorităţile locale trebuie să acorde un interval de timp suficient de mare pentru realizarea efectivă a migrării reţelelor aeriene în subteran, întrucât: tăierile haotice de cabluri pot duce la întreruperi în serviciile Internet către utilizatorii rezidenţiali dar şi la întreruperi în legăturile care deservesc staţiile de bază de telefonie mobilă (inclusiv accesul la serviciul de urgenţă 112), întreruperi ale altor servicii importante ale societăţii informaţionale (ex: bancomate, POS-uri, monitorizare echipamente, fluidizare trafic etc) sau la izolarea unor instituţii (şcoli, spitale etc); operatorii telecom sunt adesea nevoiţi să lucreze pe mai multe fronturi; de regulă, resursele umane nu sunt suficiente pentru a efectua lucrări masive în timpi scurţi; este necesar un interval de timp şi pentru aprovizionarea cu materia primă (cablurile de fibră optică în sine); impactul negativ al tăierilor pripite nu se traduce doar în întreruperi de servicii pentru anumiţi utilizatori, ci şi în periclitarea unor locuri de muncă şi a unor venituri bugetare.
     
  • Sectorul agricol din România a asigurat 4,3% din creşterea PIB din 2018

    Conform studiului, recoltele de grâu, orz şi orzoaică în creştere, precum şi recordul înregistrat la producţia de porumb de aproximativ 15 milioane de tone în 2018, constituie semnale pozitive pentru cifra de afaceri a companiilor din domeniu, pentru prima jumătate a anului 2019.

    Comerţul cu ridicata a produselor agricole şi animalelor vii din primele două luni ale anului în curs a înregistrat creşteri de peste 20% în termeni reali, faţă de 6-7% pentru întreg sectorul agregat al comerţului cu ridicata (excluzând comerţul cu autovehicule şi motociclete) şi confirmă evoluţiile din anul precedent.

    Numărul de insolvenţe în domeniu, deşi pe un trend descrescător în 2018 şi în primele luni ale anului 2019, fluctuează în banda obişnuită de 4-5% din total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro