BusinessMagazin

Tag: sectii de votare

  • Campania electorală în cifre: cine a încălcat legea şi cum au fost pedepsiţi

    Faţă de campania din 2009, au fost înregistrate de cinci ori mai puţine contravenţii şi de patru ori mai puţine infracţiuni.

    În această campanie electorală s-au aplicat 85 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor fiind de 46.100 de lei. De asemenea, în urma verificărilor efectuate, au fost constatate 58 de infracţiuni, pentru care sunt cercetate 25 de persoane, faţă de campania din 2009, când au fost cercetate 194 de persoane.

    Pe parcursul acestei campanii electorale s-au desfăşurat 654 de manifestări electorale, în 424 de localităţi, din 39 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Forţele MAI au asigurat măsurile de ordine publică la toate manifestările.

    Pentru ziua votării, 2 noiembrie, Ministerul Administraţiei şi Internelor a mobilizat peste 58.000 de angajaţi ai MAI – aproximativ 31.300 de poliţişti, 12.500 de jandarmi, 3.600 poliţişti de frontieră, 10.000 de pompieri şi peste 600 de forţe ale altor structuri operative ale ministerului.

    Principalele misiuni vizează asigurarea ordinii publice, paza secţiilor de votare şi prevenirea infracţiunilor electorale.

    În total, 11.300 de angajaţi ai ministerului sunt implicaţi în misiunile de menţinere a liniştii şi siguranţei publice, iar peste 34.200 vor asigura paza secţiilor de votare.

    Alţi 4.700 de specialişti ai Ministerului Afacerilor Interne vor fi mobilizaţi pentru verificarea şi soluţionarea sesizărilor privind incidentele şi evenimentele în legătură cu procesul de votare.

    MAI are, totodată, constituită o rezervă de intervenţie formată din 7.800 de angajaţi ai structurilor de ordine publică.

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Situaţia prezenţei la vot la ora 19

    Prezenţa la vot la nivel naţional era de 23,69% în mediul urban şi 30,37% în mediul rural, a comunicat BEC. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 37,93%, Ilfov – 34,21%, Mehedinţi – 33,16%, Dâmboviţa – 31,89% şi Dolj – 31,37%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 20,53%, Ialomiţa – 22,06%, Tulcea – 22,34%, Timiş – 22,75% şi Brăila – 23,21%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 19.00 a fost de 22,24 %, mai mare decât participarea la alegerile europarlamentare din 2007 şi 2009, când s-au prezentat la urne 19,12%, respectiv 12,83% dintre alegători.

    Cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne sunt în sectorul 1 – 28,14%, iar cei mai puţini, în sectorul 5 – 18,3%. În sectorul 2 prezenţa la vot a fost de 22,74%, în sectorul 3 – 20,3%, în sectorul 4 – 22,33%, iar în sectorul 6 – 23,37%.

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, era, la ora 16.00, de 18,41%, din care 17,11% în mediul urban şi 20,18 % în rural. Prezenţa este mai mare decât cea înregistrată până la aceeaşi oră la alegerile europarlamentare din 2009 (14,95%), dar mai mică decât la cele din 2007 (19,61%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 25,07%, Ilfov – 23,75%, Mehedinţi – 22,92%, Dâmboviţa – 22,51% şi Prahova – 21,39%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Ialomiţa – 14,11%, Maramureş – 14,52%, Timiş – 15,38%, Arad – 15,59% şi Buzău – 15,62%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 16.00 a fost de 16,36%, mai mare decât participarea la alegerile din 2007 şi 2009, când s-au prezentat la urne 13,85% şi, respectiv, 9,98% dintre alegători. Cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne sunt în sectorul 1 – 21,04%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 13,20%. În sectorul 2 prezenţa la vot a fost de 16,64%, în sectorul 3 – 14,82%, în sectorul 4 – 16,61% şi în sectorul 6 – 17,19%.
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Prezenţa la vot, mai mare decât la alegerile din 2007 şi 2009

    Prezenţa la vot în Capitală la 13.00 a fost de 11,3%, mai mare decât la alegerile din 2007 (9,12%) şi 2009 (7,33%).

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, era, la ora 13.00, de 12,54 %, din care 12,09 % în mediul urban şi  13,15 % în rural, a anunţat purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Marian Muhuleţ.

    În 21 de judeţe, prezenţa la urne înregistrată până la ora 13.00 este superioară mediei naţionale. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 17,62%, Dâmboviţa – 15,92%, Ilfov – 15,69%, Teleorman – 15,31% şi Mehedinţi – 15,3%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 9,02%, Timiş – 9,94%, Arad – 10,27%, Ialomiţa – 10,47% şi Iaşi – 10,77%.

    La secţiile de votare din Capitală pentru alegerile europarlamentare care au loc duminică, până la ora 13.00 s-au prezentat la urne 11,3% dintre cei 1.785.851 de alegători cu drept de vot. Cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne sunt în sectorul 1 – 14,42%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 8,49%, În sectorul 2 prezenţa la vot a fost de 11,83%, în sectorul 3 – 10,18%, în sectorul 4 – 11,69% şi în sectorul 6 – 11,96%.

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, a fost, la ora 10.00, de 4,61%, din care 4,30 % în mediul urban şi 5,03 % în mediul rural. Prezenţa este mai mare decât cea înregistrată până la aceeaşi oră atât la alegerile europarlamentare din 2009 (4%), cât şi la cele din 2007 (3,79%).

    În 22 de judeţe, prezenţa la urne înregistrată până la ora 10.00 este superioară mediei naţionale. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 7,8%, Teleorman – 6,72%, Ilfov – 6,19%, Dâmboviţa – 6,13% şi Mehedinţi – 6,03%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 3,09%, Timiş – 3,52%, Sibiu – 3,54%, Iaşi – 3,69% şi Cluj – 3,73%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 10.00 a fost de 3,64%, cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne fiind în sectorul 1 – 4,10%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 2,98%. În Sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 4,10%, în Sectorul 2 – 3,81%, în Sectorul 3 – 3,38%, în Sectorul 4 – 3,66%, în Sectorul 5 – 2,98% şi în Sectorul 6 – 3,97%.

    La alegerile europarlamentare din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 10.00, era 2,79%, iar la cele din 2007 era 2,69%.
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Precizări de ultimă oră de la MAI privind desfăşurarea scrutinului

    La ora 7.00, în întreaga ţară a început procesul de votare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Tot duminică au loc alegeri parlamentare parţiale în municipiul Bucureşti şi în 6 judeţe, precum şi alegeri locale parţiale în 17 localităţi pentru alegerea primarilor, în 7 localităţi pentru alegerea consilierilor locali, iar în judeţul Argeş pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean.

    Au fost mobilizaţi pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice peste 50.000 de poliţişti, jandarmi, pompieri şi poliţişti de frontieră, 30.000 dintre aceştia având ca misiune paza secţiilor de votare, a declarat subcomisarul de poliţie Monica Dajbog, purtător de cuvânt al MAI, într-o conferinţă de presă susţinută duminică dimineaţa.

    Dreptul de a vota îl au cetăţenii care au vârsta de peste 18 ani, precum şi cei 579 de români care împlinesc duminică, 25 mai vârsta de 18 ani.

    Monica Dajbog a reamintit că serviciile de evidenţă a persoanelor şi-au modificat programul de lucru, astfel încât şi în cursul zilei de duminică se pot obţine documente de identitate până la ora 21.

    În cursul zilei de sâmbătă, 24 mai au fost eliberate peste 14.300 de documente de identitate. De asemenea, în ultima săptămână, angajaţii serviciilor de evidenţă a persoanelor s-au deplasat şi în localităţile izolate sau aflate la distanţe mari faţă de birourile de evidenţă. Au fost organizate aproape 250 de astfel de acţiuni.

    Monica Dajbog a precizat că la sediile secţiilor de votare este interzisă sfătuirea alegătorilor cu cine să voteze sau cu cine să nu voteze. Amenda pentru persoanele care încalcă această interdicţie este cuprinsă între 1.500 şi 4.500 lei. Aceeaşi amendă este prevăzută şi pentru continuarea propagandei electorale.

    În spaţiul de protecţie al secţiei de votare se interzice consumul şi comercializarea de băuturi alcoolice pe durata votării, respectiv de la ora 7 până la ora 21.

    Totodată, în Noul Cod Penal sunt prevăzute o serie de infracţiuni electorale sancţionate inclusiv cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, cum sunt: împiedicarea exercitării drepturilor electorale; oferirea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat; exercitarea votului fără a avea drept sau folosind un buletin de vot fals ori un act de identitate fals.

    Cu aceeaşi pedeapsă, închisoare de la 6 luni la 3 ani, se sancţionează şi persoana care votează de mai multe ori sau introduce în urnă mai multe buletine de vot.
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Câţi alegători şi candidaţi avem şi cum se face distribuirea mandatelor

    Au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii de votare în străinătate.

    Prin accesarea Registrului electoral, cetăţenii români au posibilitatea să verifice înscrierea în evidenţele electorale, nefiind necesară deplasarea la sediul primăriilor. Accesând www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele, alegătorul poate afla secţia de votare la care este arondat, cu toate datele de localizare a acesteia.

    Mandatul unui membru al Parlamentului European este de 5 ani, iar România are dreptul la 32 de mandate de europarlamentari dintr-un total de 751. Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi figurează pe buletinele de vot care vor fi folosite la alegerile din 25 mai.

    Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formaţiunile care se află în competiţie la scrutinul de duminică.

    Candidaţii independenţi sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Biroul Electoral Central stabileşte alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid, alianţă sau candidat independent, luând în considerare numai voturile formaţiunilor care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate.

    Partidele şi candidaţii independenţi care obţin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar, iar voturile valabil exprimate obţinute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formaţiunilor care depăşesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporţional, astfel încât formaţiunile care au întrunit cele mai multe opţiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obţinut mai puţine voturi, dar au depăşit pragul electoral, vor primi în mod proporţional mai puţine voturi.
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Tot ce trebuie să ştiţi despre procedura de votare din 25 mai

    Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

    Pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice în ziua votului, MAI a anunţat, sâmbătă, că peste 50.000 de poliţişti, jandarmi, pompieri şi poliţişti de frontieră să fie mobilizaţi în întreaga ţară. Dintre aceştia, peste 30.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au ca misiune paza secţiilor de votare.

    Alegătorii care în ziua alegerilor se află în localitatea (comună, oraş, municipiu) de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la secţia la care sunt înscrişi în listele electorale permanente.

    Alegătorii care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară.

    Alegătorii care în ziua alegerilor se află în străinătate votează la orice secţie de votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare. Tot pe lista suplimentară sunt înscrişi şi alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi cei care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta existentă la secţia de votare.

    Cetăţenii români din străinătate cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, la secţiile de votare indicate pe site-ul MAE.

    Intervalul orar în care se poate vota este acelaşi ca în România. Specificul votului în străinătate este că, datorită diferenţelor de fus orar, votul începe în afara ţării în cele două secţii de vot din Australia (Canberra şi Sydney), în seara zilei de sâmbătă, 24 mai, ora 00.00, ora României (ora 7.00, ora locală) şi se termină în secţiile de vot de pe coasta de Vest a SUA (secţia de vot de la Los Angeles) şi Canada (la Vancouver),  în cursul dimineţii de luni, 26 mai, ora 7.00, ora României (ora 21.00, ora locală).

    Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile europarlamentare a rămas la fel ca în 2009 – 190. A fost dublat numărul celor din Moldova – de la 4 la 8 – şi din Spania – de la 9 la 18, în timp ce în SUA au rămas numai 5 secţii de vot, faţă de 19 la alegerile din 2009.

    Toate detaliile privind procedura de vot în cazul celor care votează din străinătate sunt disponibile accesând “Ghidul alegătorului român din străinătate”, material realizat de MAE în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, disponibil şi el în cadrul secţiunii dedicate alegerilor europarlamentare de pe site-ul MAE şi al misiunilor diplomatice.

    Cetăţenii votează în baza unui act de identitate emis de statul român, respectiv cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

    Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.

    Pentru solicitarea şi eliberarea în regim de urgenţă a actelor de identitate pentru persoanele cu drept de vot care nu au, sau care au act de identitate cu temen de valabilitate expirat, programul de lucru al serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor a fost extins. În municipiul Bucureşti, duminică, 25 mai, programul de lucru cu publicul va fi intre orele 08.00 şi 21.00.

    Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu sâmbătă, 24 mai până la ora 20, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea “VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

    Aceeaşi reglementare se aplică în mod corespunzător persoanelor reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

    În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Votarea se face pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară, iar persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie.

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE: Unii alegători pot vota duminică în hoteluri, case particulare, sedii de firme, cinematografe

     Majoritatea secţiilor de votare vor fi amenajate în şcoli, grădiniţe, licee, universităţi, cămine culturale, primării, săli de sport, cămine pentru copii sau persoane vârstnice, biblioteci comunale, săli polivalente, săli de festivităţi.

    Printre secţiile de votare din judeţul Alba, se numără însă şi cele amenajate la cinematograful „Dacia”, la Bazinul olimpic şi la stadionul municipal din Alba Iulia. În localitatea Blaj, unii dintre alegători vor merge la urne la Piaţa Agroalimentară, iar în localitatea Ocna Mureş la Clubul Vânătorilor.

    De asemnea, vor mai fi amenajate secţii de votare în Gara CFR din Teiuş, la Tabăra de Creaţie şi Odihnă Avram Iancu din Lunca Largă, la o „casă particulară” din Făget şi la Casa parohială din localitatea Inuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI ÎN UNGARIA: Peste 34% dintre alegători au votat până la ora 14.00

    Un număr de 2.753.211 persoane s-au prezentat la urne în primele şapte ore de vot, potrivit Biroului Naţional ungar pentru Alegeri.

    Cea mai mare prezenţă s-a înregistrat în judeţul Pest (centru), unde au votat 36,7% dintre alegători, iar cea mai scăzută în Szabolcs-Szatmar-Bereg (nord-est), unde şi-au exprimat opţiunile 30,1% dintre alegători.

    La Budapesta, prezenţa la vot era de 39,01%, potrivit aceleiaşi surse.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI 2012. Prezenţa la vot la ora 21. Totul despre organizarea scrutinului

    În mediul urban, prezenţa a fost de 40,49%. În mediul rural, prezenţa a fost de 43,4%.

    O prezenţă superioară mediei calculate la nivel naţional se înregistra în 21 de judeţe, între care Teleorman – 54,73%, Gorj – 54,14%, Olt – 49,79%, Mehedinţi – 50,14%, Giurgiu – 49,1%. Participare mai redusă se înregistra în Timiş – 33,5%, Maramureş – 33,7%, Cluj – 35,27%, Arad – 35,28%, Sibiu – 37,12%

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la a fost de 39,36%. Sectorul 1: 42,39%, sectorul 2 – 41,16%, sectorul 3 – 37,27%, sectorul 4 – 39,56%, sectorul 5 – 35,76%, sectorul 6 – 40,79%.

    Acestea sunt date de prezenţă preliminare, iar marja de eroare a estimării rezultatelor este de Ă/-3%. Existenţa unei marje de eroare este un lucru normal, având în vedere că estimarea prezenţei se face pe un eşantion de câteva mii de secţii de votare. Aceeaşi marjă de eroare de 3% a existat şi a fost comunicată ca atare atât la referendumurile din 2007 şi 2012, cât şi la alegerile locale din iunie 2012.

    La alegerile parlamentare din 2008, prezenţa la vot până la ora 21.00 era de 39,20% la nivelul ţării şi de 30,52% în Capitală.

    INFORMAŢII UTILE

    Numărul total al persoanelor care au drept de vot la alegerile parlamentare de duminică, 9 decembrie este de 18.248.414, conform datelor publicate de Biroul Electoral Central – cu 44.050 mai mic decât numărul de alegători înscrişi pe listele electorale permanente folosite la referendumul din 29 iulie.

    Numărul secţiilor de votare pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie este de 18.762, dintre care 18.456 în ţară. În Bucureşti sunt înfiinţate pentru acest scrutin 1.239 secţii de votare.

    Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat se vor derula în intervalul orar 07.00-21.00 (respectiv ora locală în secţiile de votare din străinătate).

    Deputaţii şi senatorii sunt aleşi în colegii uninominale, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Guvernul a delimitat prin hotărâre 315 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat.

    Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul. Alegătorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

    Documente necesare pentru votare:
    Cetăţenii români cu domiciliul în ţară: cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie sau buletinul de identitate;
    Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate: paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate;
    Cetăţenii cu reşedinţa în străinătate: paşaportul simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate;
    Membrii reprezentanţelor diplomatice: paşaportul diplomatic sau de serviciu;
    Elevii din şcolile militare: carnetul de serviciu militar.

    În ziua alegerilor sunt mobilizaţi peste 59.000 de angajaţi ai MAI, proveniţi din toate structurile ministerului. Dintre aceştia, 33.000 se ocupă de paza secţiilor şi a buletinelor de vot, în timp ce restul vor fi implicaţi în acţiuni de menţinere a ordinii publice. Începând din 8 noiembrie, MAI a organizat campania campania “Tu decizi! Votează legal!”, care aare ca scop informarea cetăţenilor români cu drept de vot asupra sancţiunilor aplicate în cazul nerespectării legislaţiei în vigoare privind corectitudinea votului. Cetăţenii sunt invitaţi să sune la 112 pentru a raporta orice tentativă de fraudă sau mită electorală.

    Conform Legii 35/2008, la solicitarea cetăţeanului care nu se poate deplasa şi cu adeverinţă de la medic că este în imposibilitatea de a se deplasa, la fiecare secţie de votare trebuie să existe o urnă volantă şi se deplasează o echipă din Biroul Electoral la persoana respectivă. “Dar aceasta nu înseamnă că se deplasează la cei care sunt înzăpeziţi. Se deplasează numai la persoanele, care conform actului medical, nu se pot deplasa spre secţia de vot”, a arătat Mircea Duşa, ministrul administraţiei şi internelor.

    Cetăţenii români aflaţi în tranzit în afara ţării, fără a avea reşedinţa sau domiciliul în străinătate, nu pot vota la alegerile parlamentare în secţiile de votare care vor funcţiona în afara ţării.

    Ministrul Administraţiei şi Internelor a anunţat că numărul românilor cu drept de vot care au domiciliul stabil în străinătate este de 441.769.

    MAE a organizat în afara ţării 306 secţii de votare în 95 de state, la fel ca şi la referendumul din 29 iulie. Acestea funcţionează în cadrul circumscripţiei electorale numărul 43, căreia îi sunt repartizate cele şase colegii ale diasporei – patru pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat. MAE a trimis în cele 306 secţii de votare din străinătate câte 452.300 de buletine de vot.

    MAE anunţă că a fost pus în funcţiune TelVerde (00 4) 0800 800 407 (telefon gratuit indiferent de ţara de apelare) şi alte cinci numere suplimentare, la care pot fi oferite informaţii cetăţenilor români din afara graniţelor, legate de alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, începând din 8 decembrie până la 10 decembrie, în regim de permanenţă.

    Celelalte cinci linii telefonice apelabile gratuit din străinătate:
    0040.21.367.49.41
    0040.21.367.17.89
    0040.21.367.49.46
    0040.21.367.49.33
    0040.21.367.17.72

    Pentru informaţii utile se poate accesa şi secţiunea dedicată alegerilor parlamentare de pe site-ul MAE şi de pe site-urile misiunilor diplomatice: http://www.mae.ro/alegeri-parlamentare-2012

    De asemenea, cetăţenii români pot accesa pe site-ul MAE o hartă interactivă care cuprinde situarea tuturor secţiilor de votare organizate în străinătate: http://www.mae.ro/node/16968

  • Trei preşedinţi de secţii de votare, puşi sub acuzare de către Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Dumitru Mirea, în calitate de preşedinte la secţia de votare din Gârla Mare, în data de 29 iulie 2012 şi în perioada anterioară acestei date, a dispus întocmirea unei liste suplimentare de alegători conţinând menţiuni false, în sensul că mai multe persoane au fost înscrise de mai multe ori în lista electorală suplimentară, şi a folosit această listă în vederea introducerii în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători. Liviu Cătălin Bondoc, în calitate de preşedinte la secţia de votare din Drobeta Turnu Severin, a semnat lista suplimentară de alegători conţinând menţiuni false şi a folosit această listă în vederea introducerii în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători.

    Mai multe pe mediafax.ro