BusinessMagazin

Tag: scuze

  • Cum să-ţi ceri scuze corect. Oamenii de ştiinţă dezvăluie cele şase trucuri pentru a spune frumos că-ţi pare rău – VIDEO

    Toţi ajungem în situaţii când trebuie să ne cerem scuze, iar cercetătorii ne demonstrează cum să o facem corect şi eficient.

    Oamenii de ştiinţă au descoperit şase elemente cheie care fac scuzele mai semnificative. Două dintre aceste elemente sunt indispensabile pentru ca o persoană să ne ierte.

    “Scuzele într-adevăr îşi fac lucrul, dar ar trebui să vă asiguraţi că aţi folosit cât mai multe dintre cele şase componente cheie”, a declarat Roy Lewicki, de la Colegiul Fisher al Univesităţii de Stat din Ohio (SUA).

    Vezi aici cele şase trucuri pentru a spune frumos că-ţi pare rău – VIDEO

  • PNL: Ioan Rus jigneşte mitocăneşte milioane de români şi pe copiii lor, trebuie să demisioneze azi!

    Într-un comunicat de presă transmis joi, PNL susţine că Ioan Rus, care ”jigneşte mitocăneşte milioane de români şi pe copiii lor”, trebuie să demisioneze.

    ”Afirmaţiile ministrului PSD Ioan Rus prin care jigneşte românii care muncesc în străinătate şi îşi bate joc de soţiile şi copiii rămaşi acasă arată modul în care se raportează, cu sfidare şi dispreţ, la cei care şi-au părăsit de nevoie căminele şi pe cei dragi pentru a le asigura un trai mai bun. Ministrul Rus este obligat să-şi dea demisia astăzi din Guvern, pentru că astfel de afirmaţii nu pot fi susţinute niciodată de un demnitar al statului român, oricare ar fi funcţia lui. Dacă Ioan Rus va rămâne în Guvern înseamnă că jignirile sale sunt asumate de întreg Guvernul şi implicit de premierul Victor Ponta. Este al doilea atac virulent la românii din Diaspora, făcut de un oficial de rang înalt al statului român, după acuzaţiile formulate de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care spunea că aceştia sunt capabili să-şi vândă votul pentru un mic şi o bere”, spun liberalii.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat, la o emisiune la Digi 24, în contextul în care vorbea despre românii din străinătate şi despre cât câştigă aceştia muncind în construcţii, de exemplu, cu un salariu de 1.500 de euro, că ”de banii ăştia copiii se fac golani acasă, iar nevasta curvă”.

    ”România are trei milioane de oameni, să zicem, din forţa activă, în acest moment, în occident. Dintre care vreun milion sunt fierari betonişti, fierari şi aşa mai departe. Lucrează în construcţii, autostrăzi, prin Europa. Au poate 1.500 de euro salariu. O spun foarte direct. De banii ăştia, copiii se fac golani acasă şi nevasta curvă. De 700 de euro vin acasă jumătate”, a declarat Ioan Rus, miercuri seară, la o emisiune a postului Digi 24.

    Într-un comunicat de presă transmis joi prin Biroul de presă al Ministerului Transporturilor, ministrul Ioan Rus spune că prin declaraţiile făcute la adresa românilor din străinătate a vrut ”să atragă atenţia asupra unei realităţi dure din România de astăzi” şi îşi cere scuze ”dacă prin formularea aleasă” a jignit pe cineva, susţinând că intenţia sa era să semnaleze o situaţie gravă.

    “Îmi cer scuze dacă prin formularea aleasă am jignit pe cineva, dar intenţiile mele au fost de a semnala o situaţie gravă cu care se confruntă multe familii de români, fără să-i jignesc, ci chiar compătimindu-i. Am facut referire la destrămarea familiilor şi la copiii lăsaţi în grija bunicilor ori a altor rude, ca urmare a faptului că părinţii lor au plecat să muncească în alte ţări în speranţa de a-şi construi un trai mai bun. Nu am dorit să aduc în niciun fel atingere demnităţii vreunei persoane prin acele declaraţii, ci doar să atrag atenţia asupra preţului mare pe care-l plătesc mii de români care au ales să plece să muncească în străinătate”, susţine ministrul Transporturilor.

    El spune că, totodată, a dorit să le transmit celor plecaţi departe de casă că, în viitorul apropiat, mulţi dintre aceştia şi-ar putea găsi un loc de muncă în ţară, pentru că ”România va avea nevoie de forţă de muncă, de specialişti în domeniul construcţiilor, odată ce vor fi demarate proiectele de infrastructură prevazute de Master Planul General de Transport”.

    Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), Gabriela Coman, spunea, miercuri, la lansarea proiectului “Protecţie şi educaţie pentru copiii afectaţi de migraţia pentru muncă în străinătate”, că la nivel naţional sunt înregistraţi 82.339 de copii afectaţi de plecarea părinţilor în străinătate.

    “Aproximativ 49.000 dintre ei au doar un părinte plecat, ceilalţi au ambii părinţi în străinătate. Cifra pare în descreştere, însă niciodată nu suntem siguri că toate cazurile se raportează. Pare în scădere numărul şi probabil că şi evoluţia crizei economice influenţează acest lucru”, a precizat secretarul de stat de la ANPDCA.

  • L-a concediat în faţa a 1000 de oameni. I-a cerut scuze, pe urmă, în particular, dar degeaba, a enervat mii de angajaţi

    Este o poveste ciudată, care îi implică pe managerul unei companii – AOL – pe cale să fie cumpărată, pentru 4,4 miliarde de dolari, de către Verizone şi un angajat al unei divizii, concediat pentru o fotografie. Totul s-a petrecut în august anul trecut, când Tim Armstrong, CEO-ul de care vorbim, a venit în cafeteria subsidiarei Patch, pentru a le da angajaţilor veşti rele; în sală se aflau câteva sute de angajaţi, iar alte câteva sute erau conectaţi electronic. Atmosfera era sumbră, şi era a doua vizită a lui Armstrong într-o săptămână. Cu două zile înainte CEO-ul venise să le spună celor de la Patch că vrea să se ţină de promisiunea  pe care o făcuse acţionarilor AOL de a face compania profitabilă; că va prezenta un plan board-ului şi se va întoarce să îi anunţe ce şi cum.

    Acum se întorsese, iar veştile nu erau bune: profitabilitatea Patch însemna şi concedierea unui mare număr de oameni. Armstrong, care fusese primul şef al vânzărilor la Google, a început vorbindu-le oamenilor despre idealuri, succes şi implicare pe termen lung, şi despre cei ce nu se încadrează în această viziune. Şi-a asumat ceea ce nu a mers în companie şi a spus că nu-i pasă de ce va scrie presa. A cerut tuturor celor prezenţi să se dedice total companiei.

    S-a întrerupt brusc şi a spus cuiva din sală: “Abel, lasă camera jos chiar acum!”. Şi, aproape fără pauză: “Abel, eşti concediat!”.
    Camera a rămas încremenită câteva momente bune.

    Armstrong a continuat să vorbească apoi despre dedicarea celor de la AOL pentru Patch; mesajul a rămas fără răspuns, pentru că mai toţi erau marcaţi de ceea ce se petrecuse. Veşti despre cele petrecute au început să apară imediat, iar puternicul site TechCrunch a publicat prima relatare; vorbea despre un angajat care fusese concediat pentru că-i făcuse o fotografie şefului, iar comportamentul CEO-ului era definit drept ruşinos.

    Curând Abel era identificat, era vorba de Abel Lenz, director de creaţie care lucrase la redesenarea siteului. Povestea a devenit din ce în ce mai dificilă pentru Armstrong şi AOL, pentru ca un angajat înregistrase discursul, iar acesta era definit drept alarmist şi straniu. În plus, cu doar câteva momente înainte de a-l concedia pe Lenz Armstrong preciza că nu-i pasă de scurgerile de informaţii şi că orice va apărea despre sine şi Patch nu este în măsură să îl enerveze.

    Câteva zile mai târziu Armstrong şi-a cerut scuze faţă de Lenz, în privat, şi public faţă de angajaţii AOL. Devenită publică, povestea  a generat tot felul de discuţii în întrebări, legate de modul în care conducerea unei companii relationeaza cu angajaţii. Armstrong fusese unul din părinţii Patch, o companie care urcase binişor făcând jurnalism pe seama uraganului Sandy; luaţi de val, cei de la AOL au mizat mai mult decât ar fi trebuit pe companie, iar aceasta nu le-a îndeplinit aşteptările. Procesul ulterior este uşor de intuit,  iar preţul plătit a fost mare, în oameni şi reputaţie. Totul a fost o acumulare treptată de tensiune care a erupt în momentul în care Armstrong a rostit cuvintele “Abel, lasă camera jos!”.

  • Primarul Sucevei le cere scuze locuitorilor cu plăţile la zi care nu au apă caldă

    Lungu a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că speră că în câţiva ani se va putea ajunge ca locuitorii care nu plătesc energia termică să fie debranşaţi individual, fără să fie afectaţi şi consumatorii care îşi plătesc la zi facturile.

    Primarul a spus că s-a ajuns în situaţia de blocaj financiar care a generat oprirea centralei electro-termice a Bioenergy din cauza neplăţii facturilor de către populaţie, arătând că, potrivit unor estimări, 70-77 la sută dintre abonaţii la sistemul centralizat de termoficare au restanţe.

    El a mai spus că în luna septembrie s-au achitat, în medie, 38 de lei de apartament branşat la sistemul centralizat, mai puţin decât abonamentul la cablu TV.

    Primarul a mai susţinut că sucevenii ale căror locuinţe sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare vor avea apă caldă şi căldură doar dacă vor achita serviciile de care beneficiază.

    Ion Lungu şi-a exprimat încrederea că până la sfârşitul săptămânii va fi reluată furnizarea apei calde în municipiu şi că între Termica SA, care distribuie agentul termic, şi producător, Bioenergy, va fi încheiat un protocol prin care 42 la sută din încasări să fie virat în contul producătorului de energie termică, iar dacă nu se respectă acest grafic municipalitatea va face plăţi directe către Bioenergy, până la concurenţa cu suma convenită.

    Până în prezent, în cursul ultimului an, Termica SA a încasat de la populaţie 31 de milioane de lei, dar a plătit 11 milioane producătorului.

    Primarul a mai spus că se impune ca în cursul acestei luni să fie achitat cel puţin un milion de euro din datoria populaţiei, ceea ce reprezintă aproximativ 200 de lei de apartament.

    Centrala electro-termică a municipiului Suceava a fost oprită, marţi după-amiază, după ce au fost consumate cantităţile disponibile de biomasă, iar furnizarea de apă caldă în municipiul Suceava şi de energie electrică în sistemul energetic au fost sistate.

    Vasile Ilie, directorul Bioenergy Suceava, care deţine centrala de cogenerare, a declarat corespondentului MEDIAFAX că biomasa disponibilă a fost consumată în totalitate.

    “Înţelegem situaţia grea în care se află acum jumătate din populaţia municipiului. Sperăm în ajutorul celor care pot face lucruri utile în această privinţă, astfel încât să se reia furnizarea apei calde”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Vasile Ilie, directorul Bioenergy Suceava, care deţine centrala de cogenerare.

    Compania Bioenergy Suceava, singurul producător de energie termică şi apă caldă din municipiul Suceava, anunţa, luni, că dacă nu se vor găsi soluţii pentru plata serviciilor prestate va opri livrarea de apă caldă din cauză că nu mai are bani pentru achiziţia de biomasă.

    Adrian Bodea, acţionar Adrem Invest, care deţine 49% din acţiunile Bioenergy, a explicat că firma este în blocaj financiar, din cauză că apa caldă pe care a produs-o şi a livrat-o este neplătită.

    “Furnizorul de biomasă a sistat livrările, iar acum suntem în imposibilitatea de a furniza apă caldă în următoarea perioadă”, a declarat Bodea.

    Furnizorul de biomasă este Holzindustrie Schweighofer, care este şi acţionar al Bioenergy. Firma Holzindustrie Schweighofer reclamă o datorie de 1,7 milioane de euro pe care o are de recuperat de la Bioenergy.

    Investiţia în centrala în cogenerare pe biomasă din Suceava s-a ridicat la aproape 90 milioane de euro, fiind realizată de Bioenergy.

    Compania produce energia termică şi apă caldă pe care le vinde firmei Termica SA, care aparţine Consiliului Local Suceava şi care este în insolvenţă.
    Din noiembrie 2013 şi până în septembrie 2014, Bioenergy a vândut către Termica energie termică în valoare de 28,1 milioane de lei, din care a încasat însă doar 12 milioane de lei, iar datoria Termica SA către Bioenergy este de 16 milioane de lei.

    Bodea a precizat că a propus Termica SA ca din sumele pe care le va încasa de la consumatori să plătească Bioenergy 42%. Deocamdată, Termica SA nu a dat un răspuns acestei propuneri.

    Bioenergy alimentează cu căldură şi apă caldă 60.000 de clienţi din 20.000 de locuinţe din Suceava, plus 2.000 de firme.

    Bodea spunea că Bioenergy negociază cu mai multe firme achiziţia de biomasă, din care una aparţine omului de afaceri Jean Valvis.

    Bioenergy consumă anual circa 200.000 tone de biomasă, a căror valoare depăşeşte 11 milioane de euro, luând în calcul 56 euro costul mediu al unei tone de biomasă.

    Potrivit lui Bodea, Holzindustrie Schweighofer vindea biomasa către Bioenergy la 80 euro, dar recent a majorat preţul la 92 euro pe tonă.

    Bodea a adăugat că doreşte să convertească toată centrala pe biomasă din Suceava în producător de energie electrică, renunţând la activitatea de energie termică. În prezent, centrala operată de Bioenergy are o capacitate electrică de 30 MW şi o putere termică instalată de 130,5 MW. Compania primeşte certificate verzi pentru energia termică produsă în cogenerare şi livrată clienţilor.

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Evaziunea fiscală ca scuză a clasei politice

    DRAGOŞ PĂTROI este consultant fiscal şi cadru universitar asociat la ASE Bucureşti.

    Deşi sunt adeptul teoriei că nu există metode certificate de dimensionare fidelă a nivelului evaziunii fiscale în acelaşi timp cred că nu putem nega existenţa în sine a fenomenului. Ceea ce mă surprinde este însă faptul că identificarea evaziunii fiscale ca fiind sursa tuturor relelor în ţara asta reprezintă cam singurul punct de vedere comun al clasei politice, de la stânga la dreapta spectrului politic. Nu o strategie comună, naţională privind îmbunătăţirea serviciilor medicale, eficientizarea sistemului de învăţământ sau dezvoltarea infrastructurii, ci privind condamnarea (de cele mai multe ori, la nivel declarativ) cu mânie proletară a fenomenului de evaziune fiscală.

    Din capul locului, vreau să spun că nu cred în moralitatea evaziunii fiscale şi nici în efectele sale benefice complementare fazei de recesiune a economiei reale. De asemenea, sunt de acord că aceasta este un fenomen nociv, ce trebuie combătut de instituţiile abilitate ale statului român. Nu pot însă să nu mă întreb de unde vine acest consens al clasei politice, dincolo de toate divergenţele aşa-zis doctrinare care le caracterizează. Poate din această cauză nu are bani clasa politică să ducă la îndeplinire promisiunile fanteziste din campaniile electorale, nu? Că, dacă n-ar fi blestemata asta de evaziune fiscală, serviciile publice şi bunurile publice de calitate şi care să răspundă obiectiv necesităţilor reale ale comunităţilor ar răsări la tot pasul… Nu cumva este mai comod să se umfle dimensiunile evaziunii fiscale şi să se justifice astfel lipsa de acţiune şi de strategie a decidenţilor politici, indiferent ce coloratură politică ar avea ei la un moment sau altul? Şi, astfel, evaziunea fiscală devine scuza perfectă a politicienilor, motivată cu ipocrizie şi de o dimensiune, uneori, halucinantă atribuită fenomenului evazionist – asta ca ingredientele să fie complete şi să dea bine la publicul votant.

    Dincolo de promisiunile politicianiste omniprezente (de regulă, în preajma alegerilor) la şezătorile mediatice referitoare la cine reuşeşte să aducă mai mulţi bani la bugetul statului, nu am auzit analize despre cum se va urmări eficientizarea cheltuirii banului public. Mereu auzim: avem la buget 200 de milioane, un kilometru de autostradă costă 10 milioane – desigur, toate cifrele sunt cu titlu de exemplificare –, nu ne ajung banii decât pentru 20 de kilometri anul ăsta; dacă n-ar fi fost evaziunea fiscală şi s-ar fi strâns la buget 400 de milioane am fi reuşit să facem 40 de kilometri. Niciodată însă, eu personal, nu am auzit vreun om politic spunând: ştim că din aproximativ 250 de zile lucrătoare pe an, cam jumătate munciţi să vă plătiţi taxele; ştim că aveţi unul dintre cele mai mari numere de taxe din UE (aproximativ 39); cu toate acestea, prin efortul dvs. – contribuabilul român – s-au strâns la buget 200 de milioane şi pentru asta vă mulţumim, o să încercăm să găsim soluţii să scădem preţul unui kilometru de autostradă de la 10 milioane la 5 milioane şi astfel, anul acesta, în loc de 20 de kilometri de autostradă să construim 40 de kilometri, ca dvs. să aveţi imaginea cheltuirii eficiente şi responsabile a banului public.

    Despre ce responsabilitate putem însă vorbi când cheltuielile bugetului general consolidat cu bunuri şi servicii – de data asta, cifrele nu mai sunt doar cu titlu exemplificativ, ca în cazul de mai sus – au atins în 2013 acelaşi nivel (ca pondere în PIB) ca în 2008 (respectiv 6,2% versus 6,5%)? Sau când raportul Curţii de Conturi pe anul 2011 consemnează suma de 56 miliarde de lei (adică aproximativ 12,5 miliarde de euro!) ca fiind suma abaterilor cu caracter financiar-contabil constatate la nivelul anului 2011 în sectorul public? Am dat doar două exemple, din două guvernări diferite, pentru a nu fi acuzat de lipsă de echidistanţă în raţionament…

    Chiar cu riscul de a mă repeta, reiterez faptul că nu sunt atât de naiv încât să neg existenţa fenomenului de evaziune fiscală. Doar că acesta trebuie individualizat (strict în persoana celor care eludează sarcina fiscală care le revine în mod legal) şi în niciun caz generalizat, deoarece în acest mod culpabilizăm discreţionar întregul mediu de afaceri şi generalizăm nejustificat un sentiment de vinovăţie, transformând marea majoritate a contribuabililor în potenţiali infractori. În aceste condiţii, există riscul să apară un sentiment de ostilitate al societăţii faţă de plătitorul chiar şi corect de impozite, dar şi sentimentul finanţării statului perceput ca un inamic economic.

    Discutând cu un client al meu, după o inspecţie fiscală, l-am întrebat dacă se simte vânat ca un infractor de organele fiscale; trist, omul mi-a răspuns: nu, mă simt exploatat ca un sclav. Şi nu este decât directorul unei cunoscute multinaţionale de origine germană! Mă întreb cum se simte un mic patron care are un magazinaş de cartier.

    Guvernanţii trebuie să înţeleagă că, atâta timp cât legile fiscale vor fi percepute ca o formă de agresiune exercitată asupra veniturilor legitime ale contribuabililor, cu o pronunţată tentă confiscatorie, aceştia vor căuta să identifice acel sistem al deductibilităţilor fiscale „ascunse“ sau „aparente“ (pe fond, proceduri fiscale alternative) care să le permită încadrarea în „marja de eroare“ a referenţialului normativ, dar cu un minim al costurilor fiscale incidente. Măsurile coercitive, aplicate singular, nu vor avea efectul scontat pe linia combaterii evaziunii fiscale, dacă nu sunt dublate şi de măsuri de „respiro“ pentru contribuabili. Nu este exclus ca fiscalitatea fanariotă să poată reprezenta un studiu de caz util pentru oricare din guvernele României; dar şi o lecţie de istorie la fel de utilă.

  • Ponta despre folosirea infograficului ZF, fără citarea sursei: Dacă e vreo greşeală, ne cerem scuze!

     Marţi seara, premierul Victor Ponta a folosit, în prezentarea acelui material, reprezentând bilanţul la doi ani de activitate, un infografic publicat de Ziarul Financiar pe 9 iulie 2014, care ilustrează scăderea randamentelor la titlurile de stat în lei, fără să citeze însă sursa infograficului.

    Miercuri, la solicitarea jurnaliştilor de a explica de ce a folosit infograficul fără să citeze sursa, respectiv Ziarul Financiar, premierul a afirmat că importantă este corectitudinea datelor prezentate.

    “Acum, orice facem, tot nu-i bine! Că nu punem date… am pus toate datele la dispoziţie, tot nu-i bine! Eu cred că mi-am făcut datoria să explic cum stăm din punct de vedere economic, financiar şi bugetar. Dacă e vreo greşeală, sigur că da, ne cerem scuze, dar eu cred că datele care sunt la dispoziţie – şi important e că nu sunt greşite acele date – au dovedit faptul că putem să introducem măsura reducerii contribuţiilor de asigurări sociale, să o facem sustenabilă”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Despre W, plicticoşi şi creativi

    Cineva zicea la un moment dat că lumea nu este condusă de politicieni, de bogaţi, de guverne, de preşedinţi sau de corporaţii, ci de plicticoşi. Ies de oriunde, zic nişte platitudini, croiesc agende care îţi creează un sentiment permanent de déja-vu. Sunt plicticoşi pentru că nu schimbă nimic, nu fac nimic, şi bălmăjesc mereu şi mereu aceleaşi clişee. C

    Câţi au venit să spună cum că turismul are potenţial sau că pierdem din cauza infrastructurii precare sau că „trebuie să ne schimbăm, dar schimbarea începe cu tine!„, un îndemn care tronează în fruntea unor bloguri, deschide şi închide postări pe net, articole de presă şi emisiuni televizate. Eşti nemulţumit de autorităţi, impozite, măsurile anticriză, rezultatul alegerilor sau cine mai ştie ce? Schimbă-te tu! Te mănâncă câinii pe stradă? Schimbă-te tu! E asfaltul plin de găuri? Schimbarea e în tine!

    Nu, alţii trebuie să se schimbe! Persoanele cu defecţiuni sunt altele, iar putinţa mea şi a celorlalte persoane decente de a le schimba sunt limitate. Trebuie să se schimbe cei care au instituţionalizat şmecheria şi tunul, cei care îmi prezintă drept o mare victorie faptul că au făcut un drum lung de numai un sfert de oră de mers cu maşina, care îngroapă, din neştiinţă şi servilism imbecil, afaceri şi slujbe şi viitorul acestei ţări. Cei cărora Google le este singurul profesor.

    Sunt sigur că una din principalele cauze ale actualei situaţii din România – performanţă economică slabă, tensiuni sociale mocnite, lipsa iniţiativei, oriunde ar fi aceasta necesară – este lipsa creativităţii. Fie ea creativitate artistică sau economică sau politică; şi da, vorbesc despre un popor care, ştiu, crede despre sine că este creativ în cel mai înalt grad. Nu poţi fi creativ invocând permanent clişee, copiind sau adaptând ideile bune ale altora. Nu trebuie să ne blamăm foarte tare, omenirea s-a lenevit, intelectualiceşte vorbind, în ansamblu: pe plan global, testele indicau o creştere a IQ de 10 puncte la fiecare generaţie, iar majorarea se făcea simţită şi în testele de creativitate, cu acelaşi ritm, până în 1990.

    După acest an, rezultatele testelor Torrance, un standard de evaluare a creativităţii, indică o scădere continuă. Alte teste indică evoluţii asemănătoare: în Damenarca, IQ-ul a crescut în mod constant între 1959 şi 1998, după care a scăzut cu tot atâtea puncte cu cât s-a majorat anterior. În Australia, coeficientul de inteligenţă al copilor nu s-a schimbat între 1975 şi 2003. Faţă de 1980, în 2008 britanicii aveau un coeficient de inteligenţă mai mic cu şase puncte.

    Nu fiţi trişti, se poate face treabă şi în condiţiile acestea.

    Fără legătură cu cele de mai sus, ataşez câteva picturi, reprezentând câteva figuri cunoscute ale lumii politice internaţionale, ale fostului preşedinte american George W. Bush, care a deschis, recent, o expoziţie în Dallas. Mi se pare, sincer, că Bush junior dovedeşte talent şi are ceva primar, primitiv în exprimare; în acelaşi timp, mi se pare că are talentul de a citi nu numai figura, ci şi sufletul omului.


     

  • Minciuna în CV devine regulă în România: nouă din zece candidaţi vor să păcălească angajatorul

    CELEBRUL CAZ AL LUI SCOTT THOMPSON, EXECUTIVUL CARE ÎN 2012 OCUPA FUNCŢIA DE CEO AL GIGANTULUI YAHOO!, ILUSTREAZĂ PROBABIL CEL MAI MARE PREŢ AL UNEI MINCIUNI REDACTATE ÎN CV: pierderea, după doar câteva luni, a celei mai înalte poziţii dintr-o companie cu peste 12.000 de angajaţi. Aparent banală, greşeala lui Thompson a fost aceea că a trecut, în CV-ul publicat pe site-ul companiei, faptul că a absolvit facultatea de contabilitate şi calculatoare, când, în realitate, el era doar absolvent de contabilitate.

    În România încă nu s-a întâlnit (sau nu a fost făcut public) un caz de o asemenea amploare, însă statisticile existente arată că 9 din 10 candidaţi mint în CV-uri, în general discrepanţele fiind minore. Mai bine de jumătate din cele câteva sute de CV-uri verificate de firma de servicii de tip background screening Mindit au probleme în ceea ce priveşte perioada de angajare, pentru că românii tind să „lege” joburile între ele, de frică să rateze chemarea la interviu pentru că au stat „pe tuşă„ în anumite perioade ale carierei.

    ONESTITATEA AR TREBUI ÎNŢELEASĂ CA O REPREZENTARE FIDELĂ A REALITĂŢII, FĂRĂ A EXAGERA PRIN INTERPRETAREA PREA TEHNICĂ A TERMENULUI. Să fii onest nu te împiedică să fii atractiv pentru un angajator, să te «vinzi» bine, dar te motivează să îţi găseşti inspiraţia în lucruri reale din trecutul tău, în locul unora inventate. De fapt, un CV «se scrie» în ani de zile, iar redactarea lui este un exerciţiu de autocunoaştere„, a explicat Irina Arsene, fondator al firmei de servicii de background screening Mindit.

    În plus, strategia fostului CEO al Yahoo! nici n-ar funcţiona la noi, câtă vreme specialiştii din domeniul recrutării sunt familiarizaţi cu titulaturile facultăţilor acreditate (mai ales ale celor de stat), aşa că omiterea sau adăugarea unor cuvinte nu îi păcăleşte pe recruiteri.

    „Un exemplu îl reprezintă situaţia candidaţilor de la Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, în cadrul căreia studenţii învaţă câteva aplicaţii folosite în contabilitate. În practică însă, mulţi îşi trec în CV-uri doar «Facultatea de Contabilitate şi Informatică». Nu este sănătoasă această abordare, pentru că oamenii din recrutare sunt familiarizaţi cu denumirile acestor specializări şi de multe ori cunosc şi curricula acelor facultăţi, deci nu pot fi păcăliţi„, a spus Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT.

  • Udrea: Dragnea e “un mardeiaş”, ameninţă cu bătaia românii care vor ieşi în stradă pentru a protesta

     “Ministrul Liviu Dragnea ameninţă românii care vor ieşi în stradă că vor mânca bătaie. Deci, românii care vor îndrăzni să protesteze faţă de introducerea accizei la combustibil şi vor protesta ieşind în stradă sunt ameninţaţi de Guvernul Ponta, prin vocea ministrului Dragnea, că vor fi bătuţi. Nu este suficient că domnul Dragnea ştie foarte bine cum să obţină voturi în alegeri, cum să apară morţii pe listele de votanţi, dar se pare că se pricepe şi la bătaie, deci este şi un mardeiaş”, a declarat Elena Udrea, la o conferinţă de presă.

    “Ne-am săturat, nu mai suntem în vremea în care Ceauşescu sau Iliescu chemau gărzile patriotice sau minerii să bată protestatarii. Arată această formulare şocantă pentru faţa unui vicepremier al României arată cum văd cei de la PSD, de la USL dreptul democratic al cetăţenilor de a protesta”, a adăugat Udrea.

    Ea a spus că speră ca premierul Victor Ponta să se dezică imediat de ceea ce a spus Liviu Dragnea şi să-i ceară să prezinte scuze.

    Udrea a anunţat că PMP va strânge semnături în stradă împotriva introducerii accizei la combustibil şi va susţine mitingurile pe această temă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax..ro

  • Disputele continuă la comisiile de buget. Andreea Paul şi Cosmin Nicula, nou schimb de replici

     La dezbaterea anexei privind bugetul MAE, Andreea Paul a fost întreruptă de Cosmin Nicula din prezentarea amendamentelor.

    “Domnule, poţi să te opreşti puţin. Pumnul în gură nu este o soluţie”, a replicat Andreea Paul.

    Ea l-a întrebat pe ministrul de Externe, Titus Corlăţean, de ce a fost nevoie să scoată steagul UE din Parlamentul României la discursul premierului chinez, ceea ce l-a făcut pe Nicula să-i spună acesteia că a depăşit bunul simţ.

    “Vă rog să vă cereţi scuze pentru jignirile succesive adresate unui deputat”, i-a spus pe un ton ridicat Andreea Paul lui Cosmin Nicula.

    “Îmi cer scuze tuturor românilor care ne urmăresc pentru comportamentul doamnei Paul”, a replicat Nicula.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro