BusinessMagazin

Tag: scumpire

  • Cu cât a crescut preţul pâinii în Uniunea Europeană în ultimul an

    Preţul pâinii a crescut cu 18% în Uniunea Europeană în ultimul an. Ungaria este cea mai afectată, cu o creştere a preţurilor de 66% într-un an. România se află pe locul 10, cu o creştere de peste 20%.

    Potrivit cifrelor publicate luni de agenţia europeană de statistică Eurostat, costul pâinii a urcat în medie cu 18% în UE între august 2022 şi august 2021, scrie Le Figaro.

    Nu toate statele membre se confruntă însă cu o inflaţie similară.

    Ungaria este cea mai afectată, cu o creştere a preţurilor de 66% într-un an.

    La mare distanţă, în Lituania, Estonia şi Slovacia, valoarea pâinii a crescut cu 33 şi 32%.

    România se află pe locul 10, cu o creştere de peste 20%.

    Franţa, ţara baghetei, creşterea este limitată la 8%. Parisul este urmat de Olanda şi Luxemburg, unde preţurile au crescut cu 10%.

    Eurostat atribuie o mare parte din aceste costuri suplimentare războiului din Ucraina, în condiţiile în care Rusia şi Ucraina se numără printre principalii exportatori de grâu şi îngrăşăminte.

    Grâul a atins un nivel record pe 16 mai, la 438,25 euro pe tonă, înainte de a reveni la niveluri ridicate (peste 350 de euro pe tonă).

    În general, creşterea preţurilor este generală în Europa. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 9,1% în august 2022, faţă de 8,9% în iulie, potrivit Eurostat. Cu un an înainte, rata era de 3,0%.

  • Inflaţia şi-a reluat creşterea: în august, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,3% după ce în iulie a fost 15%. Gazele ocupă primul loc în topul scumpirilor, cu 70,6% an/an. Combustibilii s-au scumpit cu 31,4%, iar alimentele, în medie, sunt mai scumpe cu 18%

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna august la 15,3%, după ce în luna iulie a fost de 15% şi în iunie la 15,05%, arată datele transmise luni de Institutul Naţional de Stratistică (INS).

    Cele mai mari scumpiri din ultimul an au fost consemnate la alimente, de 18,22%, urmate de mărfuri, cu 15,9%, şi servicii, cu 8,26%.

    Faţă de luna iulie 2022, în august preţurile de consum au crescut cu 0,6%, după majorarea cu 1,82% a preţurilor la mărfuri alimentare, cu 0,19% la mărfurile nealimentare şi cu 0,37% la servicii.

    Iar de la începutul anului (august 2022 comparativ cu decembrie 2021) rata inflaţiei este de 11,6%.

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) este  11%.

    (Sursa: INS)

    Potrivit datelor INS, cele mai mai creşteri de preţ la mărfuri în perioada august 2021-august 2022 au fost înregistrate la gaze (plus 70,64%), combustibili (31,48%) şi energia termică (22,98%), în timp ce energia electrică s-a scumpit cu 16,37%.

    Dintre servicii, cel mai mult s-au scumpit biletele de avion, cu 33,9%, urmate de serviciile de salubritate, cu 21% şi serviciile CFR, cu 20,9%.

    Pe zona de alimente, cele mai mari creşteri au fost la cartofi (54,3%), ulei (49,6%), făină şi mălai (34,2-31,1%), pâine (25,2%), margarină (25,9%), ouă, unt şi brânză (20-22%), lapte (21%).

    În acelaşi timp, Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, a ajuns în august la 13,3%.

    Faţă de luna iulie, indicele este de 100,44%.

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) determinată pe baza IAPC este 9,5%.

    Banca Naţională a României prognozează o inflaţie de 13,9% pentru anul în curs.

    Totodată rata anuală a inflaţiei este estimată să coboare până la 7,5% în decembrie 2023 şi la 2,3% în iunie 2024, conform Raportului asupra inflaţiei publicat de BNR în luna august.
     

     

  • România a devenit ţara cu cea mai scumpă energie din Europa, în ciuda tuturor resurselor pe care le are. Statul nu pune pe masă nicio soluţie

    ♦ Niciun alt stat european nu plătea la finalul săptămânii trecute, adică în zilele de vineri şi sâmbătă, mai mult pentru energia consumată decât România ♦ Paradoxul imens este că puţine state din Europa se pot lăuda cu resursele interne de care dispune România şi care în acest moment nu aduc niciun avantaj pentru consumatorii de aici.

    Energia spot pentru vinerea trecută s-a vândută în România la uluitorul preţ de 709 euro/MWh, record istoric absolut, dar şi cel mai mare preţ spot la nivel european. Nivelul de preţ de 709 euro pe MWh nu are termen de comparaţie cu media de 39 de euro pe MWh din 2020 sau cu cea de 111 euro/MWh din 2021, ambele părând acum un vis frumos.

    Mai departe, energia pentru ziua de sâmbătă, zilele de final de săptămână fiind caracterizate printr-un consum mai redus, se vindea în România la 654 de euro/MWh, din nou cel mai mare preţ la nivel european. În ţările în care statele au avut o strategie clară de combatere a creşterii galopante a preţului la energie, consumatorii sunt acum protejaţi. Un astfel de exemplu este Spania, unde vinerea trecută preţul spot al energiei era de 175 de euro pe MWh, în timp ce sâmbătă spaniolii consumau energie la 160 de euro/MWh.

    Ceea ce se vede acum în Spania este efectul presiunii pe care guvernul de la Madrid a făcut-o în sensul decuplării pieţei iberice de restul continentului, astfel încât timp de un an preţul energiei să scadă. Acest lucru a fost posibil după negocieri de un an de zile pe care spaniolii şi portughezii le-au purtat cu liderii UE insistând pe câţiva diferenţiatori. Ambele state au o pondere foarte mare a energiei verzi, sistemele sunt slab interconectate cu restul blocului, iar dependenţa de gazul rusesc nu este pronunţată, Algeria fiind principala sursă de alimentare cu gaze. Ce au obţinut concret spaniolii a fost introducerea unui plafon de 50 de euro/MWh pentru gazul pe care ţara îl foloseşte în producerea de energie electrică. Negocierile au început de la un preţ de 30 de euro/MWh.

    ractic, dacă înainte de introducerea acestui plafon, energia spaniolă se ducea spre cel mai înalt semnal de preţ stabilit de centralele pe gaze (piaţa urmăreşte cel mai mare preţ), acum acel semnal a scăzut, ducând toată piaţa în jos. Dar ce este cu adevărat interesant în ceea ce a reuşit Spania să facă este că a pus un plafon pe un gaz pe care nici măcar nu îl produce.

    România în schimb, care îşi acoperă singură 80% din necesarul intern de gaze, nu beneficiază în niciun fel de această resursă, preţul fiind aliniat la evoluţia internaţională, dictată de Rusia. Cum gazul se foloseşte pentru circa 15%-20% din producţia de energie, acesta este semnalul de preţ la care se aliniază toţi producătorii de energie şi principalul factor de scumpire. Œn mod paradoxal, ceea ce ar fi trebuit să fie un avantaj al pieţei locale, respectiv producţia mare de gaze naturale, devine un factor cert de scumpire a electricităţii, iar iarna abia acum vine.

  • Uluitoarea scumpire a energiei electrice: de la o medie de 39 de euro pe MWh în 2020, energia în România a ajuns la 709 euro/MWh, maxim istoric şi european. Spaniolii au curent de 4 ori mai ieftin. Statul român nu are nicio soluţie

    ♦ La finalul săptămânii trecute, preţul spot la care se tranzaţiona energia în România a ajuns la un nivel imposibil de imaginat, 709 euro/MWh. Acesta reprezintă un record istoric, care cel mai probabil va fi depăşit în curând, preţul fiind de asemenea cel mai mare înregistrat în Europa pentru ziua de vineri, 26 august. Recordul vine în contextul în care România este unul dintre cele mai bogate state europene din punctul de vedere al resurselor energetice, dar este complet lipsită de o politică orientată spre ţintirea scumpirii galopante a energiei.

    Doar Ungaria şi Croaţia mai aveau la finalul săptămânii trecute un preţ spot al energiei de 709 euro/MWh, dar spre comparaţie cu România aceste două state sunt complet lipsite de resurse interne. Nivelul de preţ de 709 euro pe MWh nu are termen de comparaţie cu media de 39 de euro pe MWh din 2020 sau cu cea de 111 euro/MWh din 2021, ambele părând acum un vis frumos.

    Partea cea mai rea este că cel mai probabil acest record istoric va fi doborât în curând. În timp ce România, cu toate resursele ei, defilează cu cel mai mare preţ la energie din Europa, Spania avea un preţ, la finalul săptămânii trecute, de 175 de euro/MWh. Ceea ce se vede acum în Spania este efectul presiunii pe care guvernul de la Madrid a făcut-o în sensul decuplării pieţei iberice de restul continentului, astfel încât timp de un an preţul energiei să scadă. Acest lucru a fost posibil după negocieri de un an de zile pe care spaniolii şi portughezii le-au purtat cu liderii UE insistând pe câţiva diferenţiatori. Ambele state au o pondere foarte mare a energiei verzi, sistemele sunt slab interconectate cu restul blocului, iar dependenţa de gazul rusesc nu este pronunţată, Algeria fiind principala sursă de alimentare cu gaze. Ce au obţinut concret spaniolii a fost introducerea unui plafon de 50 de euro/MWh pentru gazul pe care ţara îl foloseşte în producerea de energie electrică. Negocierile au început de la un preţ de 30 de euro/MWh. Practic, dacă înainte de introducerea acestui plafon, energia spaniolă se ducea spre cel mai înalt semnal de preţ stabilit de centralele pe gaze (piaţa urmăreşte cel mai mare preţ), acum acel semnal a scăzut, ducând toată piaţa în jos. Dar ce este cu adevărat interesant în ceea ce a reuşit Spania să facă este că a pus un plafon pe un gaz pe care nici măcar nu îl produce.

    În acest timp, România, ţară care îşi asigură în proporţie de 70% necesarul de gaze, a plafonat preţul final al gazului pentru consumatorii casnici, în timp ce gazul folosit pentru energie intră în centrale la preţul pieţei. Marii consumatori deja sunt închişi, ultimii pe listă fiind Azomureş şi Alum, asta în contextul în care România este la nivel european una dintre cele mai puţin dependente ţări de importurile de gaze.

    La nivel european, inclusiv în România, pieţele de energie funcţionează după modelul preţului marginal pentru electricitate. Ce înseamnă acest lucru? „Pieţele interne sunt organizate astfel încât energia cea mai ieftină intră prima în sistem, sursele mai scumpe fiind adăugate în funcţie de cerere. Acest model asigură eficienţă, transparenţă şi îi motivează pe producători să tindă spre costuri cât mai mici. Există un consens general că modelul marginal este cel mai bun pentru funcţionarea pieţelor de electricitate liberalizate. Atunci când există suficientă producţie de energie verde pentru a acoperi cererea, atunci preţurile sunt la cel mai scăzut nivel pentru că producătorii scumpi nu trebuie porniţi. Când este necesară mai multă energie, atunci intră în funcţiune centralele mai scumpe, ele fiind cele care dar preţul de închidere al pieţei“, este explicaţia de pe site-ul Comisiei Europene.

    Modelul funcţionează foarte bine în teorie pentru statele care au producţii generoase de energie verde. Pentru cele mai multe însă, în acest moment, este un model care ţine preţul energiei sus pentru că aliniază piaţa la cea mai scumpă resursă, gazul.

     

  • Iubitorii de cafea ar putea resimţi un şoc la nivelul preţurilor în urma scăderii rezervelor din Vietnam

    Vastele rezerve de cafea ale Vietnamului sunt în scădere, fenomenul urmând să împingă preţurile la nivel mondial şi mai sus, notează Bloomberg. De asemenea, producţia Vietnamului, cel mai mare furnizor de cafea robusta din lume şi al doilea de cel mai mare producător de cafea la nivel mondial, este de asemenea aşteptată să scadă în 2022-2023.

  • Trei grei ai industriei româneşti, cu afaceri totale de 8 mld. lei, au închis capacităţi de producţie din cauza preţurilor energiei. Guvernul Ciucă nu are nicio reacţie

    ♦ Chimcomplex Borzeşti, cel mai mare jucător din chimia românească, cu afaceri de 2,2 mld. de lei, închide activitatea la Borzeşti din cauza preţurilor la energie ♦ Alro, grup cu afaceri de 3,3 mld. de lei anual şi 2.500 de angajaţi, a oprit temporar producţia la Alum Tulcea, cu 800 de angajaţi ♦ Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din ţară, a închis temporar producţia de amoniac.

    Criza energiei determină jucători-cheie din industria românească să închidă capacităţi de producţie. Alro, producător de aluminiu cu 2.500 de angajaţi şi afaceri de 3,3 mld. de lei în 2021, Chimcomplex, cel mai important jucător din chimia românească şi cel mai mare jucător cu capital românesc din industria prelucrătoare, şi Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, au anunţat că închid operaţiuni. În total, cei trei grei din industrie derulează afaceri de peste 8 miliarde de lei anual şi au 5.500 de angajaţi.

    În aceeaşi vreme, industria chimică a României este la pământ. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată despre industria chimică că este cel mai mare generator de deficit comercial la bunuri: jumătate din deficit vine din industria chimică. De asemenea, producţia din industria chimică scade cu 20%, similar cu scăderea din industria metalurgică.

    Preţurile la energie pentru consumatorii casnici şi unii consumatori industriali sunt compensate în acest moment printr-un act normativ al guvernului din martie. Cu toate acestea, din schema  de compensare au fost excluşi marii consumatori de energie din România, pe motiv că ar beneficia deja de o schemă de compensare. Este vorba de schema de compensare pentru plata emisiilor indirecte, care deja se aplică tuturor ţărilor la nivel european şi nu are legătură cu creşterile recente de preţuri. Mai mult, compensarea emisiilor indirecte se face numai pentru energia care provine de la producătorii poluanţi. În consecinţă, dacă un mare consumator de energie cumpără doar energie verde, o plăteşte la preţul pieţei.

    Alro, care este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa, are afaceri de 3,3 mld. de lei şi 2.500 de angajaţi. În iulie 2022, Alro a anunţat că închide producţia de la Tulcea, unde lucrează 800 de angajaţi. În iunie, Azomureş a anunţat că închide temporar producţia de amoniac de la Târgu -Mureş. Cel mai recent, Chimcomplex, cel mai mare combinat de produse chimice din România, cu platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, a anunţat închiderea temporară a activităţii de producţie în cadrul platformei Borzeşti pe o perioadă de 14 zile.

  • Scumpirea uleiului triplează afacerile Argus Constanţa în prima jumătate din 2022 la 200 mil. lei şi urcă profitul net de 11 ori la 28 mil. lei. Explozie pentru preţul acţiunilor

    Scumpirea accelerată a uleiului a triplat cifra de afaceri a producătorului de ulei Argus Constanţa la aproximativ 200 de milioane de lei în prima jumătate din 2022 şi a majorat de nu mai puţin de 11 ori rezultatul net la 28,4 milioane de lei.

    Drept urmare acţiunile companiei controlate de SIF Oltenia înregistrează în ultima saptămână o creştere de 53% dar cu foarte puţini vânzători, ajungând la o capitalizare de circa 100 mil. lei.

    “Valoarea cifrei de afaceri a crescut cu 197% comparativ cu S1/21 în special ca urmare a creşterii producţiei cu 160% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, susţinută de volumele mari aferente vânzărilor de ulei îmbuteliat în detrimentul vânzărilor de ulei brut. Vânzările de şrot şi acizi graşi au crescut cu peste 150% comparativ cu S1/21”, scrie compania în raportul semestrial publicat la bursă.

    “Cheltuielile din exploatare în valoare de 151 mil. lei au fost semnificativ mai mari, cu 228% comparativ cu valoarea de 46 mil lei din S1/20 pe fondul creşterii producţiei dar şi a costurilor mai mari pentru materie primă, energie dar şi costuri salariale. Rezultatul din exploatare în valoare de 32 mil lei în S1/22 a fost semnificativ mai mare comparativ cu valoarea de 1 mil lei din S1/21, datorită performanţei mai bune a activităţii de producţie dar şi a mixului de vânzări”.

    Potrivit datelor INS uleiul s-a scumpit cu 52% în ultimele 12 luni, potrivit INS.

     

  • Avertismentul care sperie lumea: scumpirea dramatică a alimentelor va continua şi în 2023 în zona euro

    Preţurile alimentelor pentru consumatorii din zona euro vor continua să crească în ritmuri aproape record timp de încă un an cel puţin, în pofida autosuficienţei ridicate a sectorului agriculturii din regiune, avertizează Banca Centrală Europeană, potrivit Financial Times.

    Invazia Ucrainei de către Rusia a perturbat livrările din regiunea lovită de război şi a dus la o scumpire dra­matică a materiilor prime agricole cheie importate de acolo, cum ar fi în­grăşăminte, nutreţuri pentru ani­male şi ulei de floarea-soarelui. Un raport recent al BCE averti­zează că acest lucru împinge în sus costurile pentru fermierii şi producă­to­rii de alimente din Europa şi ar putea ge­nera scumpiri mai ample ale pro­du­selor alimen­tare de zi cu zi.

    Oficialii băncii a­rată că inflaţia ali­men­tară este „aştep­tată să ră­mâ­nă ridica­tă în lunile ur­mă­toa­re, în pofida unor factori compensa­to­rii“, cum ar fi produc­ţia in­ter­nă mai mare sau o tre­cere la surse alternative.

    Costul în creştere puternică al îngrăşă­min­telor va face ca preţurile alimentelor să continue să crească în forţă în 2023, avertizează banca.

    UE produce mai multe produse agricole decât consumă, însă acest lucru nu a izolat regiunea de impac­tul scumpirii alimentelor la nivel mondial.

    Preţurile alimentelor din zona euro au urcat cu 7,5% în acest an până în mai, un maxim istoric. Inflaţia alimentară anuală este mai ridicată în SUA şi UK, însă preţurile au avansat mai rapid în zona euro în ultimele trei luni.

    Jennifer McKeown, de la Capital Economics, arată că strategii „nu mai dispun de luxul“ de a nu lua în considerare inflaţia alimentară, „în special din moment ce preţurile alimentelor sunt atât de vizibile şi influenţează foarte mult psihologia oamenilor privind inflaţia“.

    BCE a anunţat recent că va începe să majoreze dobânzile în iulie pentru a combate o inflaţie care, situată la peste 8%, este acum de patru ori peste ţinta de 2% a strategilor.

    Un nou indicator BCE privind inflaţia arată că scumpirile din zona euro nu sunt doar importate, notează Bloomberg.

    Indicatorul, care încearcă să măsoare presiunile importate, arată că preţurile din zona euro încep să crească la nivel local. Indicatorul „sugerează că, deşi creşterea puternică a inflaţiei generale se explică în principal prin inflaţia importantă, presiunile inflaţioniste interne au crescut la rândul lor în ultimul an“, se arată într-un articol publicat recent de bancă.

    Noul indicator, denumit LIMI, analizează elementele din indicatorul armonizat al preţurilor e consum mai puţin afectate de presiunile internaţionale. Astfel de elemente includ închirierile de case, serviciile interne, mentenanţă şi reparaţii şi educaţia.

    LIMi este menit s fie utilizat ca instrument suplimentar care să ajute banca în procesul decizional.

     

  • Preţurile urcă văzând cu ochii: 1.100 de euro în numai o lună. Dacia scumpeşte iar modelul electric Spring, preţul ajungând acum la 21.400 de euro

    Dacia a scumpit din nou modelul Spring, maşina electrică produsă în China, preţul ei crescând de la 20.900 de euro, la 21.400 de euro. Preţul modelului a crescut cu 500 de euro într-o lună, după ce Dacia a scumpit anterior maşina în luna mai cu 600 de euro (de la preţul de 19.600 de euro).

    Anul trecut, numărul total de exemplare vândute în Europa a trecut de 27.000 de unităţi, fiind pe locul 14 în topul maşinilor electrice vândute pe continent. În total, la sfârşitul lunii martie, Dacia a înregistrat peste 40.000 de modele Dacia Spring vândute la nivel european.

    În decurs de câteva luni, Dacia şi-a reînnoit gama şi a completat-o cu două modele inedite: Spring 100% electric şi Jogger, vehiculul de familie polivalent de segment C.

    La începutul lunii iunie, Dacia a iniţiat un proces de plecări voluntare, conform unor informaţii apărute în Jurnalul de Argeş. Cine pleacă, poate primi, în funcţie de vechime, între 16.000 lei net (pentru persoanele cu vechime de până la 2 ani) şi 105.000 lei net (pentru cei cu vechime între 12 şi 16 ani).

    Potrivit Jurnalului de Argeş, Dacia ar fi transmis că „pentru ameliorarea performanţei companiei, se initiază un program avantajos de încetare a contractelor de muncă prin acordul părţilor (perimetrul CM ADSA & RMR) incepând cu 1 iulie 2022.

    În România, autoturismele „electrificate“, respectiv cele electrice (100% şi hibride plugin), precum şi cele full hybrid (care dispun şi de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), ajung să deţină, după cinci luni din 2022, o cotă de piaţă de 19,9%, care depăşeşte cu 4,9% si 2.329 unităţi cota deţinută de motoarele diesel.

    În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, în primele cinci luni din acest an, motorizările pe benzină înregistrează o creştere de 38,5% faţă de perioada similară din 2021, ajungând, astfel, la o pondere de 65,0%. In ceea ce priveşte autoturismele echipate cu motoare diesel, acestea înregistrează o scădere de 23,5% faţă de primele cinci luni din 2021 şi deţin o cotă de 15,0% din total, potrivit calculelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Spre comparaţie, în martie 2020 cota dieselelor era de 28% din piaţa autoturismelor.

  • Piaţa chiriilor decolează: Chiriile din Bucureşti devin din ce în ce mai scumpe. Ce se întâmplă VIDEO

    Dezvoltatorii imobiliari sunt de părere că preţul chiriilor va creşte puternic în următoarea perioadă. În spatele scumpirii stă accesul tot mai dificil la creditele ipotecare, scumpirea locuinţelor dar şi blocarea PUZ-urilor din zona centrală a Capitalei.

    „Piaţa chiriilor va creşte în continuare şi sunt câteva motive clare pentru care preţul chiriilor va creşte. Casele s-au scumpit. Accesul la credite va fi mult mai dificil pentru că şi ele se scumpesc şi Primăria Capitalei a oprit dezvoltarea pe zona central, blocând PUZ-urile de aici. E natural ca chiriile să crească pentru că nu se livrează suficiente apartamente, iar în următorii doi ani se vor livra şi mai puţine”, a declarat Damian Şerban, Managing Director, R&D Advisers, în cadrul emisiunii de business ZF Live.