Politicianul independent Alexander Van der Bellen a câştigat scrutinul prezidenţial din Austria, învingându-l la limită pe Norbert Hofer, un politician de extremă-dreapta, conform rezultatelor oficiale anunţate luni.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale. Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.
De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.
Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.
Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.
Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.
Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale.
Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.
De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.
Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.
Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.
Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.
Economiştii de la Raiffeisen Bank vorbesc de o creştere de 1,5-2% în ipoteza în care atât în T3, cât şi în T4 economia ar creşte în ritm trimestrial cu cca 1-1,1%. BCR a revizuit prognoza de creştere a PIB pentru anul acesta de la 2,3% la 1,8% şi pentru anul viitor de la 3,3% la 3%, citând „nivelul foarte scăzut al investiţiilor publice şi pierderea de viteză a principalilor parteneri comerciali ai României“, conform lui Eugen Şinca, analist-şef al băncii.
Astfel, Victor Ponta ar obţine în primul tur 47% din opţiunile celor care şi-au exprimat dorinţa de a merge la vot, fiind urmat de Klaus Iohannis (28%), Cristian Diaconescu (7%), Mihai Răzvan Ungureanu (6%), Dan Diaconescu (4%), Corneliu Vadim Tudor (4%), Kelemen Hunor (2%), alt candidat (2%).
În varianta în care Mircea Geoană ar fi candidatul coaliţiei la guvernare, el ar fi preferat de 40% dintre cei care vor merge la vot, fiind urmat de Klaus Iohannis (31%), Cristian Diaconescu (8%), Mihai Răzvan Ungureanu (7%), Dan Diaconescu (5%), Corneliu Vadim Tudor (4%), Kelemen Hunor (2%), alt candidat (3%).
În proiecţiile pentru turul al doilea, în cele două variante de candidaţi ai PSD-PC-UNPR, Victor Ponta sau Mircea Geoană l-ar învinge din nou pe Klaus Iohannis, scorurile fiind: Victor Ponta (53%) – Klaus Iohannis (47%) şi Mircea Geoană (52%) – Klaus Iohannis (48%).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Înţeleg pe deplin atitudinea responsabilă a premierului Ponta legată de candidatura la preşedinţie. Un premier în funcţie are, mai întâi de toate, sarcina asigurării unei guvernări coerente şi eficiente. Amânarea anunţului candidaturii are, în opinia mea, două consideraţii: pe de-o parte, amânarea declanşării unei campanii electorale cu mult înainte de vreme, ştiut fiind că stabilitatea economică a ţării poate fi ameninţată, iar investitorii străini descurajaţi şi, pe de altă parte, tratarea cu maximă seriozitate a unei confruntări electorale care nu e în niciun caz câştigată din start”, a precizat Şova.
El a spus că social-democraţii trebuie să-i lase lui Ponta răgazul de a-şi decide ritmul în care îşi va asuma o candidatură la funcţia de preşedinte.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele francez François Hollande a cerut luni Uniunii Europene să “se retragă acolo unde nu este necesară” pentru a fi eficientă, la o zi după un scor istoric obţinut de eurofobi la alegerile europene.
“Europa a devenit ilizibilă, sunt conştient de aceasta, îndepărtată, şi, pentru a spune tot, de neînţeles, chiar şi pentru state”, a declarat Hollande într-o intervenţie televizată.
Apreciind că “acest lucru nu poate să mai dureze” şi că UE trebuie să fie “simplă, clară pentru a eficientă”, el i-a cerut “să se retragă acolo unde nu este necesară”, fără alte precizări.
Triumful de duminică al Frontului Naţional în Franţa, clasat pe primul loc cu un scor istoric de 25,4 la sută, perceput drept un seism politic, a simbolizat o creştere puternică a extremei drepte şi a eurofobilor în UE, chiar dacă dreapta conservatoare păstrează cel mai mare număr de aleşi în Parlament.
Cancelarul german Angela Merkel a afirmat la rândul său că cel mai bun răspuns la această ascensiune a eurofobilor este o politică în favoarea locurilor de muncă.
“Este regretabil, dar acum este vorba despre a recuceri alegătorii”, a afirmat Merkel după victoria partidului său, duminică. “O politică de competitivitate, de creştere şi creare de locuri de muncă este cel mai bun răspuns la nemulţumire”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Frontul Naţional a obţinut un scor de patru ori mai mare ca în 2009, devansând în mod clar UMP (20-21%), potrivit estimărilor concordonate prezentate de cinci institute de sondare. Pe poziţia a treia, PS ar obţine doar 14-15% din voturi.
Vicepreşedintele FN Florian Philippot şi-a exprimat satisfacţia faţă de “scorul istoric” obţinut de partidul său, pe care l-a catalogat “primul partid din Franţa”.
Frontul lui Marine Le Pen a beneficiat de nivelul record al lipsei de popularitate al puterii socialiste şi de divizarea opoziţiei de dreapta, într-un tip de scrutin catalogat drept “scrutin de defulare” de către politologi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
La ora 7.00, în întreaga ţară a început procesul de votare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Tot duminică au loc alegeri parlamentare parţiale în municipiul Bucureşti şi în 6 judeţe, precum şi alegeri locale parţiale în 17 localităţi pentru alegerea primarilor, în 7 localităţi pentru alegerea consilierilor locali, iar în judeţul Argeş pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean.
Au fost mobilizaţi pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice peste 50.000 de poliţişti, jandarmi, pompieri şi poliţişti de frontieră, 30.000 dintre aceştia având ca misiune paza secţiilor de votare, a declarat subcomisarul de poliţie Monica Dajbog, purtător de cuvânt al MAI, într-o conferinţă de presă susţinută duminică dimineaţa.
Dreptul de a vota îl au cetăţenii care au vârsta de peste 18 ani, precum şi cei 579 de români care împlinesc duminică, 25 mai vârsta de 18 ani.
Monica Dajbog a reamintit că serviciile de evidenţă a persoanelor şi-au modificat programul de lucru, astfel încât şi în cursul zilei de duminică se pot obţine documente de identitate până la ora 21.
În cursul zilei de sâmbătă, 24 mai au fost eliberate peste 14.300 de documente de identitate. De asemenea, în ultima săptămână, angajaţii serviciilor de evidenţă a persoanelor s-au deplasat şi în localităţile izolate sau aflate la distanţe mari faţă de birourile de evidenţă. Au fost organizate aproape 250 de astfel de acţiuni.
Monica Dajbog a precizat că la sediile secţiilor de votare este interzisă sfătuirea alegătorilor cu cine să voteze sau cu cine să nu voteze. Amenda pentru persoanele care încalcă această interdicţie este cuprinsă între 1.500 şi 4.500 lei. Aceeaşi amendă este prevăzută şi pentru continuarea propagandei electorale.
În spaţiul de protecţie al secţiei de votare se interzice consumul şi comercializarea de băuturi alcoolice pe durata votării, respectiv de la ora 7 până la ora 21.
Totodată, în Noul Cod Penal sunt prevăzute o serie de infracţiuni electorale sancţionate inclusiv cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, cum sunt: împiedicarea exercitării drepturilor electorale; oferirea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat; exercitarea votului fără a avea drept sau folosind un buletin de vot fals ori un act de identitate fals.
Cu aceeaşi pedeapsă, închisoare de la 6 luni la 3 ani, se sancţionează şi persoana care votează de mai multe ori sau introduce în urnă mai multe buletine de vot.
Premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, omologul său moldovean, Iurie Leancă, şi şeful Guvernului din Georgia, Irakli Garibaşvili, vor participa la un dineu cu Angela Merkel pe tema situaţiei din regiune, a declarat Christiane Wirtz, purtătorul de cuvânt al Guvernului german.
Ciiti mai multe pe www.mediafax.ro