Tag: schimb

  • George Carlin despre politicieni : “Aşa funcţionează sistemul: pui gunoi, scoţi mai mult gunoi. Dacă ai cetăţeni ignoranţi şi egoişti, aşa vor fi şi politicienii care îi conduc.”

    Poate aţi observat că e un lucru de care nu mă plâng niciodată: politicienii. Toată lumea se plânge de politicieni, toată lumea spune că nu sunt buni de nimic. Păi de unde credeţi că vin politicienii? Nu cad din cer, nu ajung aici dintr-o realitate paralelă; vin din părinţi americani, din şcoli americane, din biserici americane şi sunt aleşi de americanii de rând. Asta e tot ce putem face, asta avem de oferit. Aşa funcţionează sistemul: pui gunoi, scoţi mai mult gunoi. Dacă ai cetăţeni ignoranţi şi egoişti, aşa vor fi şi politicienii care îi conduc.

    Dacă spunem că e doar vina politicienilor, unde sunt atunci ceilalţi cetăţeni cinstiţi, gata să intervină şi să salveze ţara? Nu avem aşa ceva. Toţi sunt la mall, ridicând cardul dintr-un portofel scump ca să cumpere tenişi cu luminiţe. Aşa că am găsit cea mai bună soluţie: nu mă mai duc la vot.

    Lumea spune că cei care nu votează nu au dreptul să se plângă, dar eu nu sunt de acord. Eu cred că e exact pe dos. Dacă tu ai mers la vot şi ai ales nişte incompetenţi, care nu sunt în stare să facă nimic, nu mai ai drepul să zici nimic. Eu, în schimb, am tot dreptul să fiu nervos, pentru că am stat acasă.

     

  • Schimb dur de replici şi jigniri în plenul Camerei între Cosette Chichirău şi Şerban Nicolae

    În timpul în care deputaţii USR au ocupatr tribuna şi au prezentat amendamentele la Statutul magistraţilor folosindu-se de o portavoce, Cosette Chichirău a intrat în direct pe facebook prezentând imagini din plen, din preajma tribunei, concomitent comentând ce se întâmpla în plen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ionuţ Negoiţă vinde clubul Dinamo

    Ionel Dănciulescu, directorul sportiv la “câinilor”, este cel care a făcut anunţul. Fostul golgheter al “alb-roşiilor” susţine că Negoiţă vrea două milioane de euro pe echipă, ceea ce ar reprezenta 15% din cât a investit până în prezent, ceea ce înseamnă că omul de afaceri a băgat până acum în Dinamo în jur de 13,5 milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai întâlnite cauze pentru care maşinile din România intră în service

    Studiul mai arată că, în România, 20% dintre maşini ajung în service pentru reparaţii în afara reviziilor standard (ceea ce reprezintă 21% din costurile totale de întreţinere a maşinii); 29% dintre maşini se prezintă pentru reviziile periodice (46% din costurile totale de întreţinere a maşinii); iar 51% dintre maşini se prezintă la service pentru anvelope – schimb sezonier şi înlocuire de anvelope uzate (ceea ce reprezintă 33% din costurile totale de întreţinere a maşinii).

    Separat, odată cu înaintarea în vârstă şi rulajul maşinii, piesele fabricate din cauciuc sau plastic cedează şi necesită înlocuire (furtunuri şi unele cablaje). De asemenea, în urma accidentelor, maşinile ajung în service şi pentru reparaţia elementelor de caroserie avariate.

    „20% dintre autovehiculele comandate la noi în leasing operaţional beneficiază de un grad ridicat de tehnologizare (camere auto avansate/sisteme de avertizare anti-coliziune/faruri adaptative/sisteme de infotainment), iar acest procent este în creştere. Clienţii noştri iau tot mai mult în calcul prevenţia accidentelor – fie prin echipări suplimentare ale maşinilor, fie prin cursuri de condus preventiv. Multe dintre aceste investiţii sunt recuperate pe parcurs şi conduc chiar la optimizarea bugetului de reparaţii. Situaţia infrastructurii îşi spune însă cuvântul şi afectează comercial companiile, fie că vorbim de timpii alocaţi deplasărilor sau transporturilor, fie că discutăm de cheltuielile de service”, declară Ioana Grigore, Director Comercial al Business Lease România.

    Cifrele studiului arată de asemenea că pentru mentenanţă, în medie, maşinile ajung la service după 25.000 km sau 1 an, după cum prevăd producătorii de autoturisme.

    Pentru elemente de frânare, care fac parte din categoria consumabilelor, maşinile ajung la service, în medie, după 30.000 – 40.000 km.

    Pentru reparaţii care nu fac parte din categoria înlocuirii consumabilelor (piese de suspensie, direcţie etc.) sunt duse la service, în general, maşinile mai vechi de trei ani şi care depăşesc 80.000 – 90.000 km.

    Business Lease, pe baza experienţei acumulate, recomandă utilizarea autoturismelor în regim de leasing operaţional pe o perioadă de maximum 57 de luni, respectiv 160.000 km (alimentare pe benzină) şi 180.000 km (motorină).

    Business Lease România a finalizat cel de-al patrulea studiu local, prin monitorizarea unui număr de 8.429 de intervenţii în service înregistrate.

    Studiul Business Lease România a fost realizat pe un număr de peste 1.500 de autoturisme. 65% dintre aceste maşini se află în Bucureşti, iar 35% – în restul regiunilor din ţară. 75% dintre şoferi sunt bărbaţi şi 25% sunt femei. Din totalul de maşini pentru care clienţii Business Lease România au optat, primele două poziţii sunt ocupate de mărcile Ford şi Dacia, cu 50%, urmate de Hyundai, cu 13%, Skoda, 12%, şi Volkswagen, cu 10%.

  • Otkritie, un bailout rusesc sub care se ascunde mai mult decât salvarea unei bănci

    Dacă la începutul anului banca părea hotărâtă să crească şi mai mult, acum este în faliment. Otkritie este un experiment rusesc eşuat cu bănci mari private.

    În doar două luni, în iunie şi iulie, clienţii au golit un sfert din depozitele băncii ruseşti. Acţionari cu averi cumulate de zeci de miliarde de dolari care controlează peste o treime din capital priveau cum banca se scufundă fără să sară în ajutorul acesteia. În august banca centrală a Rusiei intervenea în ceea ce a ajuns să fie primul bailout al unei bănci cu importanţă sistemică din Rusia şi probabil cel mai mare din scurta istorie capitalistă a ţării. Au fost lăsate să scape în public puţine detalii despre bailout, care, după unele surse, ar putea ajunge la 7 miliarde de dolari. Despre bancă în general se ştiu puţine lucruri.

    O anchetă a Financial Times a scos la lumină câteva lucruri interesante. Sfârşitul anului 2014 găsea Rosneft într-o situaţie complicată. Prăbuşirea preţurilor petrolului, devalorizarea rapidă a rublei şi blocajele financiare occidentale au lăsat colosul fără nicio cale evidentă de a-şi refinanţa datoriile de 18 miliarde de dolari care ar fi ajuns la scadenţă în doar câteva săptămâni. Având puţin spaţiu de manevră, Rosneft a pus în mişcare una din cele mai îndrăzneţe scheme financiare din scurta istorie a capitalismului rusesc. Nu era loc de greşeli. A fost o afacere care aproape că a îngenuncheat economia ţării. Compania a emis pe tăcute obligaţiuni de 625 de miliarde de ruble către un intermediar secret, care a folosit activele ca garanţii pentru a obţine împrumuturi de tip reverse repo – acorduri de cumpărare de titluri financiare cu angajamentul de a le vinde ulterior la un preţ mai mare – de la banca centrală. Intermediarul a transferat dolarii astfel obţinuţi către Rosneft, permiţând companiei să strângă capital pe termen scurt.

    Investitorii de pe pieţele valutare au presupus că Igor Secin, puternicul şef executiv al Rosneft, paria practic contra rublei, aşa că au împins moneda rusească la niveluri minime.

    „Afacerea a agitat în sens negativ piaţa“, scria pe contul său de Twitter Aleksei Kudrin, fost ministru de finanţe. „Un moment extrem de nepotrivit.“ Mai târziu, preşedintele Rusiei Vladimir Putin l-a mustrat public pe Secin. Lumea spune că Secin este mâna dreaptă a lui Putin. Este binecunoscut teatrul pe care Putin îl joacă atunci când îşi ceartă de ochii lumii protejaţii şi aliaţii.

    Schema a arătat că este posibil ca Rusia să ocolească sancţiunile occidentale – care îi sunt impuse din cauza conflictului din Rusia – folosind bănci private puţin cunoscute, ca Otkritie (banca a cumpărat obligaţiunile Rosneft), firme ce pot fi sacrificate pentru salvarea Rusiei SRL.

    „Noi n-am putut-o face, deoarece banca centrală respectă foarte strict sancţiunile americane“, povesteşte Andrei Kostin, CEO-ul VTB, a doua bancă de stat ca mărime din Rusia. „Otkritie nu este ţinta sancţiunilor, aşa că au făcut-o ei, ceea ce este foarte bine.“ Amploarea afacerii a devenit clară abia anul trecut, când Otkritie a dezvăluit că a continuat să se alimenteze din lichiditatea în dolari a băncii centrale prin creditele reverse repo şi că a folosit banii pentru a cumpăra datorii suverane ruseşti de 831 de miliarde de ruble – 74% din emisiunea de eurobonduri scadente în 2030. Practic, Otkritie a ajutat Rosneft să deprecieze rubla, apoi a făcut un pariu şi mai mare că Rusia nu va intra în default. Cu costul creditării de la banca centrală la 2,5% şi cu eurobondurile aducând un cupon de 7,5%, Otkritie a obţinut un profit de miliarde doar din diferenţa de dobânzi. Printr-o singură tranzacţie şi-a dublat activele, devenind aproape peste noapte cea mai mare bancă privată din Rusia. Investitorii au fost lăsaţi cu gura căscată. „A fost genial. Aş vrea să avem curajul să facem şi noi un aşa pariu“, spune un bancher de investiţii din Moscova.

    Managementul de la Otkritie spune că afacerea a fost bijuteria coroanei dintr-un plan pe cinci ani de a deveni cea mai mare „corporaţie financiară“ a Rusiei prin achiziţia de active cu probleme, împrumuturi mari pentru cumpărarea băncilor oligarhilor şi tranzacţii agresive cu instrumente financiare. În mare parte, planul a fost finanţat cu împrumuturi ieftine date de stat.

    „Mărimea contează”, spune Ruben Aganbegyan, şeful operaţiunilor bancare ale Otkritie. „Cu cât ai mai mult, cu atât mai mari sunt lucrurile pe care le poţi face.”

    La începutul acestui an, Otkritie încă nu dădea semne că oboseşte. Anunţa atunci planuri pentru cumpărarea unei mine de diamante, a patra ca mărime din Rusia, cu 1,14 miliarde de dolari. În ianuarie discuta o eventuală fuziune cu Rosgosstrakh, cel mai mare asigurător din Rusia. Achiziţia ar fi dublat activele totale ale Otkritie, care ar fi ajuns la 5.000 de miliarde de ruble, potrivit Moody’s.

    Agresivitatea expansiunii crea temeri că Otkritie va aduce pericole pentru care va fi nevoie în cele din urmă de intervenţia statului. „Nu este o afacere, totul ţine de relaţii“, aprecia un investitor din Rusia. „Vor să devină atât de mari încât să nu poată fi lăsaţi să se prăbuşească. Nu sunt o bancă, ci un fond de hedging foarte riscant. De ce să li se permită să facă afaceri cu banii băncii centrale?”

    Otkritie, care în rusă înseamnă „deschis”, s-a poziţionat ca un rival mai tânăr şi mai îndrăzneţ pentru băncile statului prin legături cum ar fi cumpărarea start-up-ului Rocketbank-ului, lansarea unor cărţi de debit pentru fanii serialului Game of Thrones şi deschiderea de birouri în interiorul cafenelelor Starbucks.

    Cea mai importantă figură din spatele ascensiunii Otkritie este preşedintele său, Vadim Belyaev, în vârstă de 50 de ani, un fost trader care evită publicitatea. La fel ca mulţi oligarhi ruşi, Belyaev a început în anii 1990 tranzacţionând acţiuni la societăţile nou privatizate, dar în cantităţi mici: adesea căra încasările într-o servietă prin metroul din Moscova.

  • Magazin unde persoanele defavorizate muncesc pentru alimente, inaugurat în Drumul Taberei

    Noul magazin caritabil SocialXChange, situat pe strada Lunca Cernei numărul 6A, a fost inaugurat miercuri, în cadrul proiectului cu acelaşi nume ce a debutat în anul 2015. Programul SocialXChange funcţionează pe principiul echităţii sociale, ce presupune colectarea de la persoane fizice sau juridice de alimente sau alte produse necesare, acestea fiind apoi distribuite familiilor nevoiaşe, în schimbul muncii în folosul comunităţii. La rândul lor, şi donatorii pot beneficia, în schimbul produselor oferite, de servicii socio-medicale sau de divertisment.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piloţii Ryanair resping bonusul de 12.000 de lire pentru a lucra ore suplimentare

    Piloţi care fac parte din 17 din cele 80 de baze europene ale companiei au transmis că majoritatea nu sunt de acord cu bonusul financiar în schimbul orelor suplimentare de muncă. Piloţii doresc, în schimb, noi contracte şi condiţii mai bune de muncă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania care a interzis cuvântul “angajat” la birou şi de ce angajaţii Apple nu au voie să folosească expresia “din păcate”

    De ce anumite companii interzic unele cuvinte? Unele corporaţii interzic anumiţi termeni şi îi inlocuiesc cu alţi termeni care au o sonoritate mai pozitivă. Care este efectul?

    Steve DiFillippo, CEO al Davios, lanţ de restaurante din SUA, a interzis utilizarea cuvântului “angajat” la birou. “Cred că acest cuvânt este un cuvânt oribil. Cine vrea să fie angajat? Nu este un status pentru care să te străduieşti să-l obţii”, recunoaşte DiFillippo. În schimb, angajaţii se numesc “oaspeţi interiori”.

    Acesta spune că mulţi chelneri şi bucătari trec de la un restaurant la altul, iar când ajung la Davios îşi dau seama că e altfel. Şeful restaurantului spune că noul cuvânt le dă un sentiment de putere angajaţilor.

    El nu este singurul CEO care a interzis anumite cuvinte la locul de muncă.  Firma de software GSOFT a interzis expresia “resurse umane” din cauză că era prea impersonală şi a înlocuit-o cu “departamentul pentru cultură şi organizare” care are misiunea de a armoniza locul de muncă.

    Asta nu este ceva nou. De câţiva ani, persoana care-ţi serveşte prânzul este un “artist al sandvişurilor” sau angajaţii din magazinele Apple sunt “Genii”.

    “Un cuvânt în plus sau un minus poate servi ca un memento constant pentru angajaţi: sunteţi necesari, sunteţi valoroşi, aveţi un scop”, este de părere Dan Cable, profesor la London Business School. El mai spune că joburile cu titulaturi creative pot avea un impact asupra angajatului prin reducerea stresului şi angajatul se simte mai implicat în companie.

    Potrivit unui raport dezvăluit în 2011 în Wall Street Journal, angajaţii Apple nu au voie să folosească expresia “din păcate”, iar în schimb să folosească “după cum reiese”, care sună mai puţin negativ atunci când apare o problemă cu produsul. De asemenea, ei nu aveau voie să folosească cuvinte precum “eroare” sau “încins” şi să folosească cuvinte sau expresii precum “nu răspunde” sau “cald”.

    Astfel, în loc de angajaţi de la customer support apar “eroii fericirii”. “Atunci când companiile încearcă să fie cool e ca şi cum tatăl tău ar încerca să fie cool. E ruşinos”, spune Lisa Merriam, consultant din New York. “Înlocuind cuvintele clare, cunoscute cu altele mai puţin cunoscute, creative atunci induci în eroare angajaţii”, continuă ea.

     

  • Un rege cu jumătate de normă: guvernează ţara prin Skype şi lucrează ca mecanic

    Regele Bansah, pe numele său complet Togbe Ngoryifia Cephas Kosi Bansah, conduce un regat format din 200.000 de supuşi, adică regiunea Hohoe, Ghana. Totuşi, acesta nu locuieşte în Ghana, ci în Ludwigshafen, la 80 de km distanţă de Frankfurt, potrivit The Independent.

    Bansah a ajuns în Germania printr-un program de schimb de experienţă pentru studenţi. S-a îndrăgostit de Gabrielle, actuala soţie, şi a rămas în Germania. Asta înainte de a fi numit rege. Bansah a fost încoronat în 1987 după ce bunicul său a murit. El a fost ales în dauna tatălui şi fratelui său mai mare deoarece cei doi erau stângaci, iar acesta este un semn că sunt “murdari” şi “este un semn al necinstei”.

    Rege, însă obiceiurile nu i s-au schimbat, acesta a ales să rămână în Germania, iar regela african îşi guvernează ţara prin Skype sau prin telefon şi de multe ori stă până noapte târziu pentru a media disputele dintre triburi. Se deplasează şi la faţa locului de câteva ori pe an. Funcţia sa nu este decorativă, acesta ajutând la dezvoltarea regiunii-a trimis echipament pentru purificare apei şi a ajutat la trimiterea a 22 de medici în regiune.

    Între timp, în Germania, pentru a se întreţine el a pornit o un service auto unde lucrează ca mecanic.

    Recent, a intrat în vizorul presei străine din cauza faptului că i-au fost furate cele patru coroane de aur din apartamentul său. Paguba financiară este undeva între 15-20.000 de euro

  • Tânărul care dormea în parc şi la Starbucks a ajuns milionar şi investeşte în zeci de companii

    Un tânăr nevoit să îşi întrerupă cariera sportivă din cauza unui accident a trăit aproape un an dormind în parc, pe canapelele prietenilor sau în cafenele. A învăţat să scrie cod şi, în cele din urmă, startup-ul creat de el s-a transformat într-un business de milioane de dolari.  

    Ali Hamed s-a înscris la Universitatea Cornwell pentru a juca baseball, dar şi-a fracturat spatele într-un joc şi a fost nevoit să renunţe la sport. În perioada de recuperare, a învăţat să scrie cod şi a creat un site care sumariza ştiri. Startup-ul nu a avut succes, prin urmare a trecut la următoarea afacere: CoVenture, prin care construia software pentru companii mici în schimbul unui procent din acţiunile acestora.

    În perioada în care a construit afacerea, a trebuit să se mute aproape de tot în oraşul New York. Timp de şapte luni a fost practic un om al străzii în New York, alternând între a sta pe canapeaua prietenilor lui şi dormind în cafenele Starbucks sau în Union Square Park.

    În CoVenture, Ali Hamed a  angajat 40 dezvoltatori şi designeri web pentru a crea soluţii tehnice pentru companii care nu au un background tehnic. Prin afacerea lui, construieşte software care valorează 30.000 de dolari în schimbul a 5%  din acţiunile fiecărei companii.

    Afacerea s-a dovedit a fi extrem de profitabilă: în 2013,  CoVenture  a lucrat cu şase start-upuri, cu venituri care au totalizat 10 milioane de dolari.

    În prezent, Hamed este în ultimul an la Universitatea Cornwell, dar îşi petrece mare parte din săptămână în New York City. Şi-a permis între timp să îşi cumpere propriul apartament în oraş.