BusinessMagazin

Tag: Schengen

  • Olaf Scholz face anunţul aşteptat de milioane de români. România are tot sprijinul pentru Schengen

    Cancelarul Germaniei Olaf Scholz a spus luni, în cadrul conferinţei de presă organizate cu preşedintele Klaus Iohannis, că l-a asigurat pe şeful statului român de sprijinul său pentru aderarea la Schengen. 

    „Germania se află ferm de partea României. Aceasta înseamnă, şi o spun astăzi aici, înseamnă şi obiectivul ca România să obţină în acest an statutul de membru deplin în Spaţiul Schengen. Ţara dumneavoastră a depus mari eforturi în acest sens, trebuie să onorăm acest lucru. L-am asigurat pe preşedintele Iohannis încă o dată de susţinerea mea în acest sens”, a declarat cancelarul.

    Olaf Scholz şi-a exprimat aprecierea pentru România pentru rolul important avut în preluarea refugiaţilor din Ucraina.

    Cancelarul susţine că România şi Germania au multe în comun în ceea ce priveşte politica externă.

    „Avem multe în comun în ceea ce priveşte temele cheie de politică europeană externă şi de securitate. Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte atitudinea noastră faţă de agresiunea rusă împotriva Ucrainei”, a mai spus cancelarul, care a adăugat că sprijinul militar pentru Ucraina va continua atât cât va fi necesar.

  • Iohannis: Migraţia ilegală este amestecată cu chestiunea Schengen din motive politice

    Migraţia ilegală este amestecată cu chestiunea Schengen din motive politice, spune preşedintele Klaus Iohannis. România sprijină controlul migraţiei ilegale, dar pretinde, în schimb, să îi fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen.

    Preşedintele Klaus Iohannis declară, după întâlnirea cu preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, că România şi Bulgaria sunt perfect pregătite pentru a accede în spaţiul Schengen

    „Noi îndeplinim toate condiţiile acquis-ul Schengen. Fiindcă vorbim despre Uniunea Europeană şi acquis-ul Schengen, daţi-mi voie să detaliez un pic ce vreau să spun. Schengen este un spaţiu al liberei circulaţii, deci spaţiul Schengen se referă la un drept al cetăţeanului european de a circula liber în statele Uniunii Europene. Migraţia ilegală este cu totul şi cu totul altceva”, afirmă şeful statului.

    Migraţia ilegală vorbeşte despre oameni care intră ilegal în Uniunea Europeană şi încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Combaterea migraţiei ilegale are de-a face cu a îngrădi dreptul unor persoane care nu trebuie să fie în Uniune să intre în Uniune, respectiv cei care au fost găsiţi că au intrat să fie gestionaţi corect şi ferm, spune preşedintele.

    „Din motive politice, aceste două chestiuni sunt amestecate de unii politice europeni. Este o eroare, dar noi înţelegem dificultăţile unor state europene în chestiunea migraţiei ilegale, suntem dispuşi să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni, am făcut-o şi până acum, am dovedit că ştim să gestionăm şi migraţia ilegală, care doar artificial este amestecată cu chestiunea Schengen. Pot să vorbesc doar pentru România, dar am înţeles de la domnul preşedinte Radev şi în Bulgaria este aceeaşi abordare, noi vom face tot ce putem şi putem să îngrădim migraţia ilegală pentru a veni astfel în sprijinul partenerilor şi prietenilor noştri care suportă şi controlează mai greu acest fenomen al migraţiei ilegale. În contrapartidă, aveam pretenţia să ne fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen şi sperăm ca în acest an să primim un vot pozitiv pentru acest lucru”, adaugă Iohannis.

  • Aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu este pe ordinea de zi provizorie a Consiliului JAI

    Aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu figurează oficial pe ordinea de zi provizorie a Consiliului JAI din 9-10 martie, potrivit unui document publicat pe site-ul Consiliului Uniunii Europene.

    Aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu figurează oficial pe ordinea de zi provizorie a următoarei şedinţe a Consiliului JAI.

    În perioada 9-10 martie are loc prima reuniune oficială după cea din 8 decembrie, când au fost respinse cererile României şi Bulgariei de aderare la spaţiul de liberă circulaţie.

    Documentul publicat de Consiliu conţine discuţii despre situaţia generală a spaţiului Schengen, mai exact situaţia actuală a funcţionării spaţiului, precum şi viitorul politicii în domeniul vizelor.

    Europarlamentarul PMP Eugen Tomac a deschis, la începutul lunii februarie, o acţiune împotriva Consiliului Uniunii Europene, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi cere anularea deciziei Consiliului JAI din 8 decembrie şi recunoaşterea dreptului României de a fi în Schengen.

    „Pentru că suntem toţi cetăţeni europeni cu drepturi egale; pentru că niciun stat nu are dreptul să sfideze Tratatele UE; pentru că nimeni nu are dreptul să refuze un drept câştigat de peste 20 de milioane de cetăţeni europeni; pentru că este obligaţia noastră să luptăm pentru Dreptate, Demnitate şi Libertate; pentru că România merită în Schengen; am deschis astăzi (luni – n.r.) o acţiune împotriva Consiliului Uniunii Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”, a anunţat Eugen Tomac.

    El afirma că acţiunea sa are un scop precis şi anume anularea deciziei Consiliului JAI din 8 decembrie 2022 şi recunoaşterea dreptului României de a fi în Schengen.

    „Am aşteptat mult prea mult doar pentru a suferi o nouă înfrângere. Iar eu sunt hotărât să înving. României i se va face dreptate”, încheia Tomac.

  • Cioloş: Avem miniştri slabi şi un preşedinte ezitant. România ar trebui să intre în Schengen în 2023

    Preşedintele Klaus Iohannis a evitat să avanseze o dată anume în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen. ”Nu aş vrea să ne legăm de o anumită dată. Pentru mine, pentru România, e important să intrăm”, a spus joi şeful statului. El a făcut aceste declaraţii la RFI, înaintea Consiliului European.

    „Eu cred că în continuare, România trebuie să fie foarte clară că aderarea ei la Schengen nu trebuie să depindă de rezolvarea problemei migraţiei, pentru că România îndeplineşte condiţiile de aderare la Schengen şi nicăieri în acele condiţii nu se vorbeşte de problema migraţiei din UE. În acelaşi timp, politic e foarte clar că trebuie avansat pe acest subiect, pentru ca şi România să poată să avanseze în negocieri. Eu spre deosebire de preşedinte aş spune că România ar trebui să intre în acest an în Schengen, nu oricând, pentru că iată, aşteptăm deja de mai bine de zece ani”, spune Dacian Cioloş.

    În opinia sa, România a „pierdut un moment, cel de la sfârşitul anului trecut-începutul acestui an”.

    „E foarte bine că au loc aceste discuţii despre politica de migraţie şi azil, sper să se avanseze în acest an, nu cred că vom avea un acord final pe toate textele legislative privind migraţia în acest an, însă eu mă aştept din partea României şi la cel mai înalt nivel, la nivelul preşedintelui, o implicare proactivă şi în aceste discuţii privind azilul şi migraţia, o insistenţă politică şi folosirea tuturor pârghiilor politice pe care preşedintele le are în Consiliu, pentru ca o decizie privind aderarea României la Schengen să fie luată acest an. Din punctul meu de vedere, este esenţial inclusiv pentru democraţia din România ca o astfel de decizie să fie luată în acest an şi e importantă şi esenţială pentru credibilitatea celor care susţin o Românie europeană ca România să intre în acest an în UE, altfel nu văd cum vom putea explica cetăţenilor români în 2024, în campania electorală, de ce nu a intrat România în Schengen până acum şi de ce susţinem noi o Românie europeană, câtă vreme interesele noastre nu sunt recunoscute şi noi nu suntem capabili să le susţinem la nivel european. Asta e miza şi vreau să spun foarte clar, din timp, să nu fie prea târziu, că e o miză şi a democraţiei din România pentru 2024 aderarea la Schengen, nu e vorba acum doar de recunoaşterea unui drept al României, pe care România îl are prin tratat. Asta aştept de la preşedinte, asta aştept de la cei care şi-au asumat guvernarea în România, de un an şi ceva, lăudându-se că vor rezolva toate problemele, pentru că sunt o mare coaliţie. Eu văd un Guvern slab, văd o Românie indecisă şi incapabilă să negocieze”, adaugă Cioloş.

    Eurodeputatul critică PSD şi PNL pentru disputele privind rocada de la guvernare, din luna mai.

    „Asistăm la o slăbiciune a acestui Guvern, o incompatibilitate a obiectivelor celor două partide, oricât s-ar lăuda ele că lucrurile merg bine, e foarte clar că nu au interesul să guverneze împreună, că se tem să le prindă alegerile şi campania
    electorală de anul viitor împreună, pentru că riscă să piardă electorat şi una şi cealaltă şi iată, suferă România şi suferă interesele României şi asta slăbeşte capacitatea României de a implementa PNRR-ul acum, o grămadă de bani care sunt la dispoziţia României şi care nu pot fi absorbiţi de economie, pentru că acest Guvern nu-şi face treaba şi nu face reformele la care s-au angajat şi iată, slăbeşte şi capacitatea de negociere a României, pentru că avem miniştri slabi, avem miniştri
    lipsiţi de credibilitate la nivel european şi mi se pare că avem un preşedinte ezitant sau oricum, care nu arată hotărâre””, încheie Cioloş

  • Croaţia adoptă moneda euro şi aderă la spaţiul Schengen

    Croaţia a adoptat moneda euro şi a aderat la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, două etape importante pentru ţara din Balcani care a aderat la UE în urmă cu aproape un deceniu. 

    La miezul nopţii, Croaţia a spus adio monedei sale, kuna, pentru a deveni cel de-al 20-lea membru al zonei euro. În acelaşi timp, a devenit cel de-al 27-lea stat care a aderat la spaţiul Schengen, o zonă vastă în care peste 400 de milioane de persoane pot călători liber fără controale la frontierele interne.

    Ziarele locale, citate de AFP, au salutat cele două evenimente, cotidianul Vecernji List numindu-le “încununarea aderării la UE” pentru Croaţia, unde se aşteaptă ca preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să participe duminică la eveniment.

    Ţara, care a intrat în UE în iulie 2013, şi-a declarat independenţa faţă de Iugoslavia în 1991, iar conflictul care a urmat (1991-1995) s-a soldat cu aproximativ 20 000 de morţi.

    Liderii croaţi subliniază în mod regulat beneficiile pe care cred că cele 3,9 milioane de compatrioţi ai lor le vor obţine prin aderarea la zona euro şi la spaţiul Schengen. Experţii spun că trecerea la euro va contribui la protejarea economiei croate, una dintre cele mai slabe din UE, de inflaţia în creştere, de o criză energetică severă şi de insecuritatea geopolitică de la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie.

    În noiembrie, inflaţia a ajuns la 13,5% în Croaţia, faţă de 10% în zona euro. Ţările est-europene care sunt membre ale UE, dar care nu au aderat la euro, cum ar fi Polonia şi Ungaria, s-au dovedit şi mai vulnerabile la inflaţie. Pentru guvernatorul băncii centrale croate (Banca Naţională a Croaţiei, HNB), Boris Vujcic, renunţarea la kuna, care a fost introdusă în 1994, este “singura politică rezonabilă”.

    La rândul lor, croaţii au sentimente amestecate: deşi salută, în general, încetarea controalelor la frontieră, schimbarea monedei inspiră neîncredere. În ultimele zile, oamenii au stat la cozi la bănci şi la bancomate pentru a retrage bani, temându-se de probleme cu banii lichizi în urma perioadei de tranziţie.

    Duminică, guvernatorul băncii centrale a retras în mod simbolic euro de la un bancomat din Zagreb. Mulţi croaţi se tem că introducerea monedei euro va duce la creşterea preţurilor.

    De asemenea, la miezul nopţii, ministrul de interne Davor Bozinovic şi ministrul sloven al administraţiei publice, Sanja Ajanovic Hovnik, au participat la o scurtă ceremonie la un punct de trecere a frontierei, unde a fost ridicată o barieră de ambele părţi ale frontierei.

    Anul acesta, Croaţia a primit de 4 ori mai mulţi turişti decât locuitori, iar aderarea la spaţiul Schengen va da un impuls acestui sector. Cozile lungi la graniţele cu vecinii din UE – Slovenia şi Ungaria – vor fi de domeniul trecutului.

    Duminică, 73 de puncte de trecere a frontierei sunt închise.

    În aeroporturi, schimbarea va avea loc pe 26 martie, din motive tehnice. În acelaşi timp, situaţia de la frontierele Croaţiei cu vecinii săi din afara UE – Bosnia, Muntenegru şi Serbia – nu se va schimba aproape deloc: Croaţia aplică deja normele Schengen în aceste zone.

  • Iohannis: Am convingerea că România va intra în Schengen, dar să nu ne legăm de o anumită dată

    „În ce priveşte Schengen, eu am convingerea 100% că România va deveni parte a spaţiului Schengen, însă v-aş ruga şi pe toţi colegii dumneavoastră să nu ne legăm neapărat de o anumită dată. Acelaşi lucru l-am spus şi când se vehicula ca dată ultimativă 8 decembrie. Şi dacă vă amintiţi am spus că pentru mine nu ziua de 8 decembrie este o miză, ci intrarea României în Schengen”, a declarat şeful statului, la Caracal.

    Conform acestuia, intrarea României în Schengen rămâne o prioritate naţională.

    „România va intra în Schengen, dar acum, la acest moment, nu cred că putem să ne legăm de o dată, de februarie, de martie, speranţa şi cred că nu mă înşel a mea este ca în 2023 România să intre în Schengen cu drepturi depline. Nu o anumită dată când se discută este miza, ci intrarea în Schengen e miza, dar sigur, deja, Consiliul JAI din martie ar fi un prilej bun pentru a discuta această chestiune. În momentul în care cele două chestiuni, votul Austriei, respectiv votul mixt al Olandei sunt lămurite, cu siguranţa Consiliul JAI va fi convocat şi sunt optimist la un rezultat pozitiv”, a mai spus Iohannis.

  • Orban Viktor: România ar trebui să fie inclusă în Schengen cât mai curând

    România ar trebui să fie inclusă în Schengen cât mai curând, a spus sâmbătă la Bucureşti premierul Ungariei, Orban Viktor. Decizia JAI a fost greşită şi trebuie corectată, a afirmat acesta. 

    „Am venit la Bucureşti după 8 ani şi văd o dezvoltare. Vreau să îmi felicit prietenii din România, această dezvoltare justifică parteneriatul şi intrarea României în Schengen. Decizia a fost greşită în cadrul Uniunii Europene, ar trebui corectată, România ar trebui să fie inclusă în Schengen cât mai curând. Vreau să vă asigur, să îmi asigur prietenii din România, că pot conta în acest subiect pe ţara noastră”, a declarat Orban.

    Acesta s-a referit şi la situaţia actuală din Europa, pe care a descris-o „atât de confuză cum nu a fost niciodată de când ne amintim”: „avem un război în vecinătate, avem o criză serioasă energetică, avem probleme cu preţurile şi în acelaşi timp toate economiile europene se luptă cu inflaţia şi liderii europeni au hotărât să se rupă de economia rusească. Asta în timp ce în Statele Unite avem o serie întreagă de măsuri luate pentru a proteja piaţa aşa cum nu am mai văzut în trecut”.

     

     

  • Premierul Nicolae Ciucă aşteaptă să îl sune cancelarul Austriei, el nemaiavând intenţia să dea un semn de viaţă până când nu va fi contactat, referitor la aderarea României la Spaţiul Schengen, declară pentru MEDIAFAX surse liberale.

    Conform surselor citate, pe 8 – 9 februarie va avea loc o analiză pe migraţie, partea pregătitoare. Lucrurile depind în mare parte de Suedia, care va avea atunci preşedinţia consiliului.

    Sursele liberale citate spun că strategia JAI nu a fost greşită, România a câştigat empatia şi susţinerea celorlalte state UE: „a fost expusă ipocrizia statului austriac. Dacă România ar fi cerut amânarea, ar fi fost considerată nepregătită”.

    Oricum, este nevoie de cooperare cu toate instituţiile, iar dacă România ratează şi luna martie – există varianta justiţiei.

    „Şi acum şi în martie avem această variantă, să ne adresăm în justiţie. Aşteptăm finalizarea alegerilor în Austria. Asta e şi miza pentru martie. Legat de Schengen, trebuie menţinută o punte de dialog, iar până acum nu a fost reluat dialogul. Dar vom avea nevoie de Austria la vot. Dialogul nu a fost reluat în acest moment. Prenierul Ciucă aşteaptă să îl sune cancelarul, el nu sună până nu dă Austria un semn”, spun sursele liberale.

    Aceleaşi surse spun că boicotul a fost modul de manifestare al românilor şi reprezintă un semnal de alarmă.

  • Cioloş: Ar fi catastrofal dacă nu am intra în Schengen până la alegerile europene din 2024

    „Aceste probleme nu se rezolvă altfel decât prin diplomaţie, pentru că aici nu-i vorba de Austria ca popor care s-a opus, ci un cancelar care reprezintă un partid cu înclinaţii naţionalist-populiste, care foloseşte tema migraţiei ca o temă de campanie electorală şi practic, el s-a folosit în mod cinic de acest vot legat de România şi Bulgaria, ca să încerce să câştige puncte acasă. Deci nu cred că e cazul să <pedepsim> întreg poporul austriac. Ca să nu mai vorbim de faptul că acele companii împotriva cărora vor să se răzbune mulţi sunt companii româneşti care acţionează în economia din România şi noi am fi primii afectaţi”, spune Dacian Cioloş.

    Eurodeputatul Renew Europe crede că o eventuală separare a României de Bulgaria în dosarul Schengen nu ar ajuta prea mult.

    „Nu cred că ne-ar folosi, pentru că în primul rând, ar fi o procedură destul de complexă. România şi Bulgaria au aderat la UE pe baza aceluiaşi tratat, de aceea a şi fost votul separat între Croaţia, pe de o parte, România şi Bulgaria, pe de altă parte, pentru că Croaţia a aderat la UE separat, singură,
    România şi Bulgaria au aderat împreună. Teoretic, se poate face această separare, dar din punct de vedere juridic ar fi o procedură destul de lungă, Bulgaria ar putea s-o conteste. Aşa că din punctul meu de vedere, se poate lua o decizie politică pentru ambele ţări să adere la Schengen şi se poate modula momentul în care cele două ţări aderă, printr-un calendar tehnic de aderare””, adaugă Cioloş.

    El consideră că „e important ca acest Consiliu European la nivel de şefi de stat şi de Guvern să dea cât mai clar posibil un semnal că o decizie rapidă trebuie luată şi să ceară Consiliului de Miniştri să se reunească şi să caute soluţia pentru o aderare rapidă.

    Eurodeputatul spune că ”ideal ar fi să avem o decizie în primul semestru al anului viitor pentru aderarea României la Schengen, chiar dacă această aderare se va face etapizat”.

    „2024 va fi un an electoral nu doar pentru noi, în România, dar şi pentru UE, pentru că vor fi alegeri europene, se va alege o nouă Comisie, un nou Parlament, deci nu va sta nimeni să discute aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi ea ar trebui să fie decisă înainte. Din punctul meu de vedere, ar fi chiar catastrofal să nu intrăm în campania din 2024 din România cu o aderare la Schengen realizată, pentru că va fi foarte dificil de explicat în campanie alegătorilor de ce acest lucru nu s-a întâmplat şi vor câştiga în primul rând partidele populiste, antieuropene, naţionaliste şi nu cred că acest lucru e bun
    pentru România”, încheie Cioloş.

     

  • Problema României, ignorată joi la Bruxelles. Iohannis nu a reuşit să schimbe agenda Consiliului European

    Preşedintele Klaus Iohannis nu a reuşit să schimbe agenda şi să introducă în recomandările Consiliului European de joi acceptarea României în Spaţiul Schengen, arată europarlamentarul Eugen Tomac.

    Tomac spune că joi, la Bruxelles, nu se va discuta despre Schengen.

    „Preşedintele Iohannis ne-a cerut să avem răbdare şi să nu acţionăm emoţional în chestiunea Schengen. Ne-a asigurat că ieri sau astăzi va dezbate umilinţa prin care a trecut România la reuniunea de la Bruxelles. Am citit scrisoarea Preşedintelui Consiliului European, domnul Charles Michel, adresată şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, aceasta fiind redactată pe 12 decembrie, la 4 zile după ce Austria a încălcat principiul cooperării loiale intre instituţiile europene şi ne-a blocat accesul în Schengen”, spune Eugen Tomac.

    Potrivit europarlamentarului PMP, surpriza este „uriaşă”: „atât în scrisoarea de convocare a Consilului European, cât şi în ordinea de zi pentru astăzi (joi – n.r.), pentru că lipseşte cu desăvârşire subiectul Schengen. Prin urmare, preşedintele Iohannis n-a reuşit să schimbe agenda şi să introducă la recomandări ale Consiliului European de astăzi acceptarea noastră în spaţiul Schengen”, mai spune Tomac.

    Europarlamentarul PMP spune că în acest moment devine tot mai evident că singura şansa reală pentru a corecta discriminarea României rămâne „să reclamăm Consiliul Uniunii Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Restul sunt doar declaraţii politice”.