BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Angajaţii români se aşteaptă la un Paşte mai sărac. Mai puţin de jumătate dintre angajaţi se aşteaptă la o primă

    Mai puţin de jumătate dintre angajaţi se aşteaptă la o primă de Paşte. Deşi coşul de cumpărături pascale va depăşi 500 de lei, cei mai mulţi nu cred că vor primi mai mult de 200 de lei.

    În ultimul an, preţurile bunurilor de consum au crescut constant, unele dintre produsele alimentare de bază fiind şi cu 60% mai scumpe decât în urmă cu un an, potrivit datelor INS.

    În aceste condiţii, sărbătorile de Paşte pun presiuni financiare pe bugetul angajaţilor români, care declară că prima de sărbători de la angajator ar fi un real ajutor (47%) sau cu adevărat esenţială (29%) pentru cumpărăturile pascale, conform celui mai recent sondaj realizat de BestJobs.

    Cu toate acestea, doar 45% dintre angajaţi speră să primească ceva în plus cu ocazia Paştelui, cu 10% mai puţini decât anul trecut.

    Dintre aceştia, cei mai mulţi (58%) se aşteaptă să fie răsplătiţi de angajator cu o sumă cuprinsă între 100 şi 200 de lei, deşi nevoile reale a peste 77% dintre respondenţi ar depăşi valoarea de 500 de lei. Alţi 26% estimează că vor primi între 200 şi 400 de lei, iar 16% speră la o primă mai mare de 400 de lei.

    Începând din acest an, angajatorii pot oferi beneficii extrasalariale cu ocazia Paştelui în valoare de cel mult 300 de lei, fără a fi impozitaţi. Prima în bani este şi anul acesta beneficiul preferat de angajaţi cu ocazia Paştelui, după cum au indicat jumătate dintre respondenţii sondajului BestJobs. Alţi 21% ar prefera tichete valorice sau vouchere, în timp ce 15% înclină spre clasicul coş cu produse specifice de sezon. 13% s-ar bucura să primească zile libere suplimentare şi doar 3% ar alege o petrecere tematică organizată de angajator.

    Întrebaţi ce şi-ar dori pentru această ocazie în mod ideal, pe lângă opţiunile tradiţionale cu care s-au obişnuit, 35% au menţionat beneficii pe partea de sănătate, precum şedinţe la sport, nutriţionist sau psiholog, iar 4% au menţionat acţiuni în cadrul companiei.

    Urmând tendinţa din ultimii ani, cea mai mare a bugetului total alocat pentru sărbătorile pascale este direcţionată către masa de Paşte. Mai exact, anul acesta 83% dintre angajaţii care au răspuns la sondaj intenţionează să cheltuiască cel mai mult pe alimentele specifice sărbătorii, în timp ce 8% vor dedica cea mai mare parte din buget cadourilor, mai mulţi decât anul trecut.

    Sondajul a fost efectuat în luna aprilie, pe un eşantion de 928 de utilizatori de internet din România.

  • Huawei înregistrează cel mai mare declin al profitlui anual din istoria sa. În 2022 compania a făcut cu 69% mai puţini bani faţă de anul precedent

    Huawei a raportat vineri cea mai mare scădere anuală a profitului înregistrată vreodată, sancţiunile SUA continuă să-i afecteze afacerile precum şi măsurile stricte impuse de China în timpul pandemiei.

    Gigantul chinez de telecomunicaţii a declarat că profitul net pentru 2022 a fost de 35,6 miliarde de yuani (5,18 miliarde de dolari), o scădere de 69% faţă de anul precedent. Acesta este mai mare decât scăderea anuală de 54% din 2011, conform calculelor CNBC.

    Touşi, în 2021, compania a obţinut o creştere a profitului după ce şi-a vândut brandul Honor unui consorţiu de cumpărători, făcând comparaţia cu 2022 una destul de grea.

    Huawei a continuat să lanseze dispozitive, dar compania s-a chinuit să le vândă în afara Chinei, deoarece nu poate folosi Android, un celebru sistem de operare pentru telefoanele mobile.

     

  • Vânzările cu amănuntul din Suedia au scăzut la niveluri istorice, pe fondul crizei inflaţiei şi a costurilor tot mai mari ale creditelor. PIB-ul ţării a scăzut cu 0,5% în al patrulea trimestru, ceea ce sugerează deja o recesiune în desfăşurare

    Vânzările cu amănuntul din Suedia au înregistrat în februarie cea mai mare scădere din istorie, în condiţiile în care inflaţia în creştere şi costurile tot mai mari ale creditelor continuă să afecteze cea mai mare economie din regiunea nordică, scrie Bloomberg.

    Luna trecută, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 9,4% faţă de anul precedent, în urma unui declin al bunurilor de folosinţă îndelungată, potrivit datelor publicate miercuri de Statistics Sweden. 

    Consumatorii suedezi îşi diminuează cheltuielile pe fondul celei mai rapide inflaţii de bază din ultimii 30 de ani, agravată de o coroană slabă şi de creşterile continue ale ratelor dobânzilor de către banca centrală. Produsul intern brut a scăzut cu 0,5% în al patrulea trimestru, ceea ce sugerează că economia a intrat deja în recesiune. 

    „Actuala criză a inflaţiei pune în mod clar sectorul de retail sub o presiune tot mai mare”, a scris economistul Nordea, Gustav Helgesson, într-o notă adresată clienţilor. „Unele părţi ale sectorului de retail se află deja în recesiune. Raportul de astăzi ne întăreşte opinia potrivit căreia consumul privat se va contracta în acest an.”

    Datele pentru luna februarie vin în completarea anunţurilor făcute la începutul acestei săptămâni de trei dintre cei mai importanţi comercianţi din Suedia, care au declarat că vor reduce preţurile, după ce inflaţia istorică a provocat cererea de plafonare a preţurilor.

  • Au început prăbuşirile pe burse după preluarea fulger a Credit Suisse de către UBS

    Acţiunile băncilor asiatice au scăzut luni, după ştergerea a 17 miliarde de dolari din obligaţiunile Credit Suisse în urma preluării de către UBS, ceea ce a stârnit îngrijorare cu privire la datorii similare şi a anunţat noi turbulenţe pe pieţele europene, scrie FT. 

    Acţiunile HSBC au scăzut cu 7,1% la Hong Kong, în timp ce Standard Chartered a pierdut 7,7%, iar Bank of East Asia a scăzut cu 4%. Unele obligaţiuni bancare concepute pentru a absorbi pierderile în cazul unui faliment bancar au suferit scăderi abrupte.

    Autoritatea elveţiană de reglementare Finma a cerut duminică ca obligaţiuni de nivel 1 suplimentar (AT1) ale Credit Suisse, un tip de datorie bancară conceput pentru a suporta pierderi în timpul unei crize, în valoare de 16 miliarde de franci elveţieni (17 miliarde de dolari) să fie reduse la zero, ca parte a acordului de salvare cu UBS.

    Decizia Finma, luată în cadrul unui sfârşit de săptămână frenetic de negocieri pentru a negocia un acord pentru Credit Suisse şi a preveni extinderea crizei, a însemnat că deţinătorii de datorii AT1 ale băncii au pierdut mai mult decât acţionarii acesteia şi a pus sub semnul întrebării ierarhia creanţelor în cazul unui faliment bancar. Aceasta a fost cea mai mare depreciere de până acum a datoriei AT1.

    “Este un semnal de alarmă pentru investitori că obligaţiunile AT1 comportă riscuri reale de a fi anulate în scenarii extreme, ceea ce reprezintă, de asemenea, scopul existenţei acestor obligaţiuni”, a declarat Gary Ng, economist senior la Natixis în Hong Kong. “Măsura va declanşa probabil unele vânzări şi o reechilibrare a riscurilor din partea investitorilor în obligaţiuni şi a deţinătorilor de produse de gestionare a averii din Asia”.

    Obligaţiunile perpetue de 3,3% în dolari ale DBS Group Holdings au scăzut cu până la 2,6 cenţi, la 90,7 cenţi. Obligaţiunea de 5,825% în dolari a creditorului din Hong Kong Bank of East Asia a scăzut cu 8,5 cenţi, la 81,7 cenţi, în timp ce obligaţiunea de 4% în dolari a Kasikornbank din Thailanda a scăzut cu 4,5 cenţi, la 80,6 cenţi.

    Sute de miliarde de dolari de obligaţiuni AT1 au fost emise după criza financiară din 2008, ca parte a unei măsuri de reglementare internaţională pentru a transfera riscul de faliment bancar către investitorii în obligaţiuni expuse la deprecieri în caz de criză.

     

  • De ce este nevoie de o lege a agentului imobiliar în România?

    Un subiect aproape tabu în real estate-ul românesc, Legea Agentului Imobiliar începe să prindă contur odată cu dezbaterea Proiectului în Parlament. Care este rolul acestei legi şi ce schimbări ar putea aduce pieţei preferate a românilor?

    „Avem nevoie de o schimbare importantă de paradigmă, astfel încât şi cumpărătorii, chiriaşii şi proprietarii, dar şi clienţii, să se simtă în siguranţă şi să vadă acea valoare pe care o aducem şi noi ca profesionişti, să ne mândrim cu profesia pe care o avem”, a spus David Grigorescu, fost preşedinte al Asociaţiei Profesionale a Agenţilor Imobiliari din România (APAIR) şi proprietar al Zoom City Imobiliare, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu BUSINESS Magazin. 

    APAIR, o asociaţie înfiinţată în anul 2009 de mai mulţi agenţi imobiliari care şi-au dorit o schimbare a standardelor de practică în domeniu, are ca scop principal protejarea dreptului de proprietate în România, inclusiv când vine vorba de reglementări ce ţin de de real estate şi de creşterea standardelor de practică prin educaţie şi printr-un cod etic similar celui existent în Statele Unite. Unul dintre cele mai importante demersuri ale APAIR, alături de ABI şi CEIR, care este, totodată, unul dintre subiectele intens discutate în perioada aceasta în real estate-ul românesc, ţine de proiectul Legii Agentului Imobiliar. 

    Potrivit lui Grigorescu, necesitatea unei astfel de legi a apărut în contextul în care, dintre majoritatea breslelor conectate cu cea a construcţiilor (undeva în jur de 15 bresle), meseria agentului imobiliar a rămas singura care nu este reglementată. „Dacă vorbim despre cadastrişti, ei sunt reglementaţi, evaluatorii sunt reglementaţi, inclusiv auditorii energetici sunt reglementaţi, nu mai vorbesc despre restul profesiilor liberale. Agentul imobiliar a rămas puţin la urmă şi credem noi că este momentul cel mai prielnic, după ce am crescut ca breaslă în ultimii 30 de ani, să avem o lege care să aducă transparenţă în primul rând publicului larg, care să clarifice standardele profesionale, să stabilească obligaţiile unui profesionist în domeniul imobiliar, cât şi drepturile acestuia. De asemenea, o astfel de lege va proteja consumatorii, fie ei clienţi, terţi, persoane implicate în tranzacţii, în vederea unei pieţe cât mai sănătoase.”

    De-a lungul timpului au existat mai multe încercări de reglementare a profesiei în trecut – însă Grigorescu consideră că proiectul a ajuns acum în varianta ideală ca urmare a maturităţii şi specialiştilor din industrie, care s-au aşezat la masa discuţiilor, au gândit unitar şi au pus interesul consumatorului pe primul loc. 

    De ce este însă necesară o astfel de lege? În lipsa unei legi dedicate, absolut oricine poate deveni, de pildă, agent imobiliar prin simpla înfiinţare a unei firme la Registrul Comerţului şi a unei declaraţii pe propria răspundere de respectare a normelor în vigoare. „Dacă ne uităm la orice profesie liberală, în schimb, o să vedem că lucrurile acestea nu sunt posibile. De ce? Pentru că, în orice profesie liberală vrea să intre cineva, este nevoie să urmeze câţiva paşi sănătoşi, absolut necesari şi abia după aceea să interacţioneze cu consumatorii, clienţii din domeniul respectiv”, explică David Grigorescu. De asemenea, în lipsa unei astfel de reglementări, nu există un registru care să ţină evidenţa profesioniştilor în domeniu. 

    Un aspect important ce ţine de promulgarea acestei legi ţine şi de educaţia agenţilor imobiliari din România. „Dacă eşti activ pe piaţa muncii, în orice profesie, sunt anumite aspecte specifice profesiei respective pe care n-ai de unde să le ştii, poţi să le înveţi experimentând cu clienţii tăi. Varianta ideală este să le înveţi într-o şcoală acreditată, astfel încât atunci când deja interacţionezi cu consumatorii şi cu clienţii, tu deja să performezi şi să aduci valoarea acelor clienţi.” Faptul că astfel de măsuri au lipsit până acum s-a oglindit şi în nemulţumirea unora dintre clienţi faţă de profesia aceasta şi deficitul de încredere acordat uneori breslei per ansamblu. 

    Or, această lege vine şi cu responsabilizarea agenţilor, pentru că aceasta nu oferă doar drepturi, ci şi obligaţii – iar în cazul în care cineva nu respectă obligaţiile stabilite prin lege, vor exista sancţiuni. 

    Citiţi care sunt măsurile propuse prin noua Lege a Agentului Imobiliar, precum şi despre felul în care poate acesta influenţa piaţa imobiliară în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe David Grigorescu, fost preşedinte al Asociaţiei Profesionale a Agenţilor Imobiliari din România (APAIR) şi proprietar al Zoom City Imobiliare. 

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

     

     

  • Fugind de haosul din sistemul bancar, investitorii vând acţiunile deţinute la bănci fără să se uite de două ori şi se refugiază în obligaţiuni guvernamentale, considerate sigure

    Luni, acţiunile băncilor americane au scăzut, iar comercianţii s-au reorientat către obligaţiuni guvernamentale, după ce autorităţile de reglementare au luat măsuri pentru a împiedica colapsul Silicon Valley Bank să se răspândească în întreaga economie.

    Indicele bancar KBW Nasdaq Nasdaq a scăzut luni cu 11,7% în SUA, băncile regionale fiind cele care s-au prăbuşit cel mai mult, investitorii fiind îngrijoraţi de faptul că creditorii mai mici ar putea avea bilanţuri fragile. First Republic Bank a scăzut cu 61,8%, Western Alliance Bancorp a pierdut 47,1%, iar KeyCorp a scăzut cu 27,3%.

    Traderii s-au îndreptat către siguranţa datoriilor suverane, în timp ce neliniştea s-a răspândit pe piaţă ca urmare a măsurilor luate de autorităţile de reglementare în weekend pentru a proteja clienţii de falimentul de vineri al SVB, cu sediul în California. De asemenea, prăbuşirea i-a determinat pe comercianţi să tempereze aşteptările privind o majorare importantă a ratei dobânzii de către Rezerva Federală a SUA la reuniunea din această lună, ceea ce a dus la o scădere puternică a randamentelor.

    Randamentul titlului de Trezorerie al SUA pe doi ani, care este sensibil la modificările ratelor dobânzilor, a scăzut cu 0,62 puncte procentuale până la 3,96% – cea mai mare scădere într-o singură zi din 1987. Obligaţiunile germane pe 10 ani au scăzut cu 0,21 puncte procentuale, la 2,25%. Randamentele scad atunci când preţurile cresc.

    “Aşa se termină ciclurile activelor, iar acum se converteşte într-o criză a creditelor şi economia se va îndrepta spre recesiune”, a declarat Steven Blitz, economist şef pentru SUA la TS Lombard. “Toţi acţionarii şi deponenţii sunt nervoşi, aşa că ce vei face? Să vă extindeţi portofoliul de credite? Nu, vor pune banii şi depozitele înapoi la Fed”.

    Dintre băncile mari, Bank of America a pierdut 5,8%, iar Citigroup a scăzut cu 7,5%. În Europa, Credit Suisse a pierdut 9,6%, iar Commerzbank a pierdut 12,7%. Virgin Money din Marea Britanie a scăzut cu 9 procente.

    Neil Shearing, economist şef de grup la Capital Economics din Londra, a declarat: “Există un sentiment în care pieţele cred că Rezerva Federală a intervenit agresiv pentru a opri răspândirea problemelor, dar acest lucru nu se aplică în Europa… încep să apară fisuri şi este un memento că dacă ratele cresc, acest lucru ar putea cauza probleme pentru instituţiile [bancare]”.

    Scăderile unora dintre cele mai mari acţiuni bancare au împins în jos indicii de referinţă din Europa, Stoxx 600 închizând în scădere cu 2,4 procente. Indicele bancar european Stoxx a scăzut cu 5,8 procente, investitorii fiind îngrijoraţi de valoarea portofoliilor de obligaţiuni ale băncilor.

    Cu toate acestea, pieţele americane mai largi au fost mai liniştite, indicele S&P 500 a pierdut 0,2%, iar indicele Nasdaq Composite, puternic în domeniul tehnologiei, a câştigat 0,5%. Investitorii au fost asiguraţi de autorităţile de reglementare americane, care au declarat că deponenţii băncii vor fi plătiţi în totalitate, în încercarea lor de a consolida sistemul bancar. Indicele Russell 2000, axat pe capitalizări mici, a scăzut cu 1,5% în schimburi agitate.

    Investitorii au renunţat la pariurile potrivit cărora banca centrală americană va majora ratele dobânzilor cu 50 de puncte de bază la şedinţa de săptămâna viitoare, ca urmare a falimentului recent al trei bănci – SVB, Silvergate şi Signature. Puţin peste 50% dintre traderi se aşteaptă ca rata fondurilor federale să se menţină, iar restul pariază pe o creştere cu un sfert de punct, potrivit Refinitiv. Traderii pariază inte

  • Criza din sistemul bancar: Panica după prăbuşirea SVB se extinde în Japonia. Indicele Topix Banks a scăzut cu până la 7,8%, fiind pe cale să aibă cea mai proastă zi din ultimii trei ani

    Acţiunile celor mai mari bănci japoneze au scăzut puternic marţi, pieţele globale reacţionând la vânzările masive din sectorului bancar din SUA şi la incertitudinile legate de ratele dobânzilor în urma prăbuşirii Silicon Valley Bank, scrie FT. 

    Traderii din Tokyo au declarat că se aşteaptă la o a doua zi de sprijin masiv pe piaţa de acţiuni din partea Băncii Japoniei pentru a evita o prăbuşire mai mare. Indicele japonez Topix Banks a scăzut cu până la 7,8%, fiind pe cale să aibă cea mai proastă zi din ultimii trei ani, în timp ce Topix a scăzut cu peste 3,1%.

    Lovitura suferită de acţiunile bancare asiatice a venit după ce investitorii au aruncat luni acţiunile unui grup de creditori regionali din SUA, în ciuda promisiunilor preşedintelui Joe Biden de a face “tot ce este necesar” pentru a proteja deponenţii de consecinţele imploziei SVB.

    De asemenea, investitorii aşteaptă marţi datele privind inflaţia din SUA, care se aşteaptă să arate că presiunile asupra preţurilor rămân ridicate, ceea ce ar putea complica calea de decizie a Rezervei Federale privind ratele dobânzilor, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu trei falimente bancare şi cu îngrijorări privind stabilitatea financiară.

    Prăbuşirea SVB şi turbulenţele care au urmat în sistemul bancar au generat aşteptări în rândul investitorilor şi economiştilor că Fed ar putea încetini ritmul de creştere a ratelor dobânzilor, ceea ce a dus la scăderea randamentelor titlurilor de stat.

    La sfârşitul săptămânii, Fed a anunţat o facilitate de împrumut de urgenţă şi a garantat că toţi deponenţii de la SVB şi Signature Bank îşi vor putea recupera fondurile, în timp ce guvernul britanic a contribuit la medierea unui acord pentru ca HSBC să achiziţioneze divizia locală a SVB.

    În ciuda intervenţiilor, acţiunile băncilor americane au scăzut luni. Indicele KBW Nasdaq Bank a scăzut cu 11,7% în SUA, băncile regionale înregistrând cea mai mare prăbuşire din cauza îngrijorărilor legate de faptul că creditorii mai mici ar putea avea bilanţuri mai precare.

    First Republic Bank a scăzut cu 61,8%, Western Alliance Bancorp a pierdut 47,1%, iar KeyCorp a scăzut cu 27,3%.

    Acţiunile din Asia au scăzut marţi, trase în jos de bănci. Indicele Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 1,9%. Indicele Hang Seng din Hong Kong a pierdut 1,8%, în timp ce indicele CSI 300 din China a scăzut cu 0,8%.

  • Criza bancară din SUA: Băncile americane plonjează pe capete pe bursă. Acţiunile First Republic Bank s-au prăbuşit cu 70%, iar titlurile Western Alliance cu peste 53%. JPMorgan, Citigroup, Bank of America şi Wells Fargo sunt toate pe roşu, iar scăderile abia au început

    Acţiunile băncilor americane au fost sub presiune înainte de deschiderea şedinţei de la New York. Acţiunile First Republic Bank s-au prăbuşit cu 70%, chiar şi după ce autorităţile federale de reglementare au acţionat pentru a consolida sistemul bancar în urma prăbuşirii Silicon Valley Bank şi Signature Bank, scrie FT. 

    Toate marile bănci au scăzut, dar acţiunile creditorilor regionali au fost cele mai afectate. 

    Acţiunile Western Alliance Bancorporation au scăzut cu peste 53%, la 22,99 dolari, în timp ce titlurile PacWest Bancorp au scăzut cu aproape 38%, la 7,75 dolari.

    Zions Bancorporation şi KeyCorp au avut scăderi mai modeste, cu acţiuni în scădere cu 17% şi, respectiv, 8%.

    Fondul tranzacţionat la bursă SPDR S&P Regional Banking a scăzut cu aproape 7 procente.

    Acţiunile celor mai mari patru bănci americane, JPMorgan, Citigroup, Bank of America şi Wells Fargo, au scăzut între 1,1 şi 3,8% în tranzacţiile dinaintea pieţei.

  • Economia Germaniei se află în dezechilibru: Producţia industrială depăşeşte previziunile analiştilor, dar vânzările cu amănuntul scad

    Datele economice ale Germaniei au oferit o imagine mixtă, producţia industrială depăşind aşteptările analiştilor, în timp ce vânzările cu amănuntul şi-au prelungit declinul, potrivit Financial Times.

    Producţia a crescut cu 3,5% în ianuarie faţă de luna precedentă, deşi saltul reprezintă în mare parte o revenire faţă de scăderea din decembrie.

    Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,3% de la o lună la alta în ianuarie.

    Datele în cauză prefaţează cifrele actualizate ale produsului intern brut din al patrulea trimestru din zona euro, care se aşteaptă să fie revizuite în scădere de la o creştere de 0,1%.

  • BREAKING: Undă de şoc pe bursele lumii după ce preşedintele FED Jerome Powell a spus că ratele dobânzilor vor fi “probabil mai mari” decât s-a anticipat anterior

    Scăderi abrupte pe bursele din toată lumea, de la 0,6% în câteva minute pe Wall Street, în teritoriu negativ pe Bursa din Londra şi pe cea din Frankfurt, cu minus 0,3% la Paris şi cu vânzări agresive după ce preşedintele FED Jerome Powell a spus că ratele dobânzilor vor fi “probabil mai mari” decât s-a anticipat anterior.

    Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a avertizat marţi că este posibil ca ratele dobânzilor să se îndrepte mai sus decât se aşteptau factorii de decizie ai băncii centrale, potrivit CNBC. Citând date de la începutul acestui an care arată că inflaţia a inversat decelerarea pe care a arătat-o la sfârşitul anului 2022, liderul băncii centrale a avertizat că urmează o politică monetară mai strictă.

    “Cele mai recente date economice au venit mai puternice decât se aşteptau, ceea ce sugerează că nivelul final al ratelor dobânzilor va fi probabil mai ridicat decât se anticipa anterior”, a declarat Powell în remarcile pregătite pentru două apariţii în această săptămână la Capitol Hill. “Dacă totalitatea datelor ar indica faptul că se justifică o înăsprire mai rapidă, am fi pregătiţi să mărim ritmul de creştere a ratelor.”

    La Bucureşti, unde investitorii marchează profituri pe energie încă de astăzi dimineaţă, cu un indice BET în scădere încă din primele ore de la deschiderea, unda de şoc pare că momentan nu a ajuns indicele fiind în scădere cu 0,2%. La jumătatea orarului de tranzacţionare a avut şi minus 0,4%.

    Aceste observaţii despre care vorbeşte Powell au două implicaţii, notează CNBC. În primul rând, că nivelul maxim, sau terminal, al ratei fondurilor federale va fi probabil mai ridicat decât indicau anterior oficialii Fed şi, în al doilea rând, că trecerea de luna trecută la o creştere mai mică de un sfert de punct procentual ar putea fi de scurtă durată dacă datele privind inflaţia vor continua să fie ridicate.

    În estimarea lor din decembrie, oficialii au fixat rata finală la 5,1%. Preţul actual al pieţei este puţin mai mare decât atât, în zona 5,25%-5,5%, potrivit datelor CME Group. Powell nu a precizat cât de sus crede că vor ajunge ratele în cele din urmă.

    Discursul are loc în contextul în care pieţele sunt în general optimiste că Fed poate domoli inflaţia fără să ducă economia în şanţ.

    Cu toate acestea, datele din ianuarie arată că inflaţia, măsurată prin preţurile cheltuielilor de consum personal – parametrul preferat de factorii de decizie politică -, a continuat să se desfăşoare într-un ritm anual de 5,4%. Această cifră este cu mult peste ţinta pe termen lung de 2% a Fed şi cu puţin peste nivelul din decembrie.

    Powell a declarat că tendinţa actuală arată că sarcina de combatere a inflaţiei a Fed nu s-a încheiat.

    “Am parcurs o mulţime de teren, iar efectele depline ale înăspririi noastre de până acum nu s-au făcut încă simţite. Chiar şi aşa, mai avem mult de lucru”, a spus el.

    Fed a majorat rata de referinţă a fondurilor de opt ori în ultimul an, până la nivelul vizat în prezent, cuprins între 4,5%-4,75%. La prima vedere, rata fondurilor stabileşte ceea ce băncile îşi cer reciproc pentru împrumuturile overnight. Dar ea se transmite la o multitudine de alte produse de îndatorare a consumatorilor, cum ar fi creditele ipotecare, împrumuturile auto şi cărţile de credit.

    În ultimele declaraţii, unii oficiali, precum preşedintele Fed din Atlanta, Raphael Bostic, au indicat că, în opinia lor, majorările de rate se vor încheia în curând. Cu toate acestea, alţii, printre care guvernatorul Christopher Waller, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la datele recente privind inflaţia şi spun că este probabil ca politica restrictivă să rămână în vigoare.

    “Restabilirea stabilităţii preţurilor va necesita, probabil, să menţinem o poziţie restrictivă a politicii monetare pentru o perioadă de timp”, a declarat Powell. “Recordul istoric ne avertizează puternic împotriva relaxării premature a politicii. Vom menţine cursul până când ne vom face treaba.”

    Powell a remarcat unele progrese în ceea ce priveşte inflaţia pentru domenii precum cel al locuinţelor.

    Cu toate acestea, el a remarcat, de asemenea, că “există puţine semne de dezinflaţie” atunci când vine vorba de categoria importantă a cheltuielilor cu serviciile, cu excepţia locuinţelor, alimentelor şi energiei. Acesta este un calificativ important, având în vedere că, la conferinţa de presă de după şedinţa de la începutul lunii februarie, preşedintele a declarat că procesul dezinflaţionist a început în economie, remarci care au contribuit la creşterea acţiunilor.

    Pieţele se aşteaptă, în mare parte, ca Fed să promulge a doua majorare consecutivă a ratei dobânzii cu un sfert de punct, sau 25 de puncte de bază, la şedinţa Comitetului federal pentru piaţa monetară deschisă de la sfârşitul acestei luni. Cu toate acestea, traderii estimează o probabilitate de aproape 30% pentru o creştere mai mare de jumătate de punct, potrivit datelor CME Group.

    Powell a reiterat faptul că deciziile privind ratele vor fi luate “şedinţă cu şedinţă” şi vor depinde de date şi de impactul acestora asupra inflaţiei şi activităţii economice, mai degrabă decât de un pre-se​