Sacoşele de plastic nu sunt bune pentru transportul alimentelor.
Plasticul tinde să capteze hidratarea şi prospeţimea fructelor şi legumelor. S-a demonstrat ştiinţific că produsele care sunt stocate în pungi de plastic tind să absoarbă toxinele folosite în fabricarea pungilor, informează livestrong.com.
Toxinele din plastic pot duce la dezechilibre hormonale, probleme cu sarcina şi alte tipuri de probleme de sănătate, vizibile în timp.
Să lucrezi pentru Facebook pare o oportunitate pe care nu trebuie să o ratezi, însă lucrurile nu par a fi chiar aşa, potrivit unei foste angajate Facebook care a spus pentru The Guardian că acolo a avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă.
Sarcina ei în cadrul diviziei de “Trending” era să aleagă ce link-uri să apară în caseta „trending” a Facebook. „În fiecare zi, analizam sute de subiecte (sau cuvinte cheie), despre care Facebook îmi spunea că sunt în tendinţe pe platformă. Apoi, alegeam o poveste, compuneam un titlu şi un scurt rezumat care apăreau în casetă”, mărturiseşte tânăra.
Fosta angajată spune că în departamentul în care lucra tronau favoritismul, sexismul şi intimidarea. Mediul de muncă devenise inconfortabil, angajaţii erau nervoşi, deprimaţi şi nu aveau dreptul să îşi exprime opiniile. Părerile femeilor erau ignorate şi nu li se recunoşteau meritele şi competenţa în soluţionarea problemelor, spune fosta angajată. “Am constatat că, atunci când raportam o problemă sau o discrepanţă, raportul meu nu era luat în considerare. Numai că atunci când un bărbat făcea acelaşi lucru compania se mobiliza în a rezolva acele chestiuni. Această ignorare era devastatoare. Am ajuns la un punct în care nici nu mă mai oboseam să raportez probleme”, adaugă ea.
O femeie a raportat o problemă cu pontarea la locul de muncă, dar supervizorul său a spus că nu este nicio problemă. Săptămâna următoare mai mulţi angajaţi au semnalat faptul că le lipsesc ore din program.
Afirmaţiile acesteia sunt susţinute şi de faptul că din 2014 până acum, 15 din cei 45-50 de angajaţi ai departamentului Trending şi-au dat demisia, iar zece din 15 au fost femei.
Salariile pentru asemenea poziţie se învârteau în jurul a 55.000 şi 65.000 de lire pe an
Să lucrezi pentru Facebook pare o oportunitate pe care nu trebuie să o ratezi, însă lucrurile nu par a fi chiar aşa, potrivit unei foste angajate Facebook care a spus pentru The Guardian că acolo a avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă.
Sarcina ei în cadrul diviziei de “Trending” era să aleagă ce link-uri să apară în caseta „trending” a Facebook. „În fiecare zi, analizam sute de subiecte (sau cuvinte cheie), despre care Facebook îmi spunea că sunt în tendinţe pe platformă. Apoi, alegeam o poveste, compuneam un titlu şi un scurt rezumat care apăreau în casetă”, mărturiseşte tânăra.
Fosta angajată spune că în departamentul în care lucra tronau favoritismul, sexismul şi intimidarea. Mediul de muncă devenise inconfortabil, angajaţii erau nervoşi, deprimaţi şi nu aveau dreptul să îşi exprime opiniile. Părerile femeilor erau ignorate şi nu li se recunoşteau meritele şi competenţa în soluţionarea problemelor, spune fosta angajată. “Am constatat că, atunci când raportam o problemă sau o discrepanţă, raportul meu nu era luat în considerare. Numai că atunci când un bărbat făcea acelaşi lucru compania se mobiliza în a rezolva acele chestiuni. Această ignorare era devastatoare. Am ajuns la un punct în care nici nu mă mai oboseam să raportez probleme”, adaugă ea.
O femeie a raportat o problemă cu pontarea la locul de muncă, dar supervizorul său a spus că nu este nicio problemă. Săptămâna următoare mai mulţi angajaţi au semnalat faptul că le lipsesc ore din program.
Afirmaţiile acesteia sunt susţinute şi de faptul că din 2014 până acum, 15 din cei 45-50 de angajaţi ai departamentului Trending şi-au dat demisia, iar zece din 15 au fost femei.
Salariile pentru asemenea poziţie se învârteau în jurul a 55.000 şi 65.000 de lire pe an
Negocierea salariului poate fi o sarcină dificilă, iar cei mai mulţi candidaţi aleg pur şi simplu un număr şi speră ca angajatorul să îl găsească rezonabil.
Compania Adzuna a găsit o soluţie la această problemă – o aplicaţie care îţi examinează CV-ul pentru a determina cât de mult valorează serviciile tale.
Pentru a determina cu acurateţe nivelul utilizatorului, Adzuna analizează CV-urile comparându-le cu cele existente deja în baza de date. Un factor important este şi nivelul de educaţie al celui în cauză.
Adzuna, unul dintre cele mai mari motoare de căutare de job-uri din Marea Britanie, îşi îndeamnă utilizatorii să încarce CV-urile pentru a merge pregătiţi la interviurile de angajare. Mai mult, site-ul prezintă şi ofertele disponibile care oferă salarii asemănătoare celor determinate de aplicaţie
Sunteţi un lider autentic? Aveţi ceea ce s-ar putea numi potenţialul de conducere? Află făcând un test psihologic simplu!
Tot ce trebuie să faceţi este să răspundeţi prin DA sau NU la enunţurile de mai jos:
1. Liderii autentici se nasc, nu se formează.
2. Mă port bine cu subalternii atât timp cât ei fac ceea se spun.
3. Liderii eficienţi se bazează atât pe capacităţile lor, cât şi pe cele ale subordonaţilor.
4. Ca lider când dau o sarcină subordonaţilor, arăt şi motivele care m-au determinat la aceasta.
5. Un lider eficient îşi atinge scopurile prin orice mijloace.
Ambiţia scăzută, prudenţa, rezistenţa scăzută la stres sunt câteva caracteristici care îi reprezintă pe tinerii din „generaţia digitală“ (tinerii angajaţi până în 29 de ani), însă comparativ cu alte generaţii aceştia sunt mai flexibili şi mai rapizi în trecerea de la o sarcină la alta sau de la un proiect la altul chiar dacă sunt mai puţin muncitori şi conştiincioşi faţă de generaţiile care cuprind vârste de peste 29 de ani, arată un studiu recent realizat de către firma de consultaţă în resurse umane Hart Consulting.
Totodată, pe lângă rezistenţa la stres scăzută, pe tinerii debutanţi în carieră îi caracterizează şi instabilitatea emoţională. Astfel, ei au abilitatea de a face faţă sarcinilor care le revin, dar nu neapărat într-un mod calm. Ei ar putea abandona mai repede o sarcină dacă nu le sunt foarte clare responsabilităţile pe care le au.
„Dacă jobul pe care îl are un tânăr presupune interacţiunea cu clienţi provocatori, de exemplu într-un call center, există posibilitatea ca cineva care are această fragilitate emoţională să gestioneze mai greu astfel de interacţiuni“, spune Mădălina Bălan, managing partner în cadrul Hart Consulting.
Negocierea salariului poate fi o sarcină dificilă, iar cei mai mulţi candidaţi aleg pur şi simplu un număr şi speră ca angajatorul să îl găsească rezonabil.
Compania Adzuna a găsit o soluţie la această problemă – o aplicaţie care îţi examinează CV-ul pentru a determina cât de mult valorează serviciile tale.
Pentru a determina cu acurateţe nivelul utilizatorului, Adzuna analizează CV-urile comparându-le cu cele existente deja în baza de date. Un factor important este şi nivelul de educaţie al celui în cauză.
Adzuna, unul dintre cele mai mari motoare de căutare de job-uri din Marea Britanie, îşi îndeamnă utilizatorii să încarce CV-urile pentru a merge pregătiţi la interviurile de angajare. Mai mult, site-ul prezintă şi ofertele disponibile care oferă salarii asemănătoare celor determinate de aplicaţie
Cercetătorii de la Facultatea de medicină din cadrul Universităţii California din oraşul Davis au descoperit că mamele cu copii diagnosticaţi cu autism au spus că au luat suplimente de fier de mai puţine ori în timpul sarcinii în comparaţie cu celelalte mame. Totuşi, constatarea nu este suficientă să dovedească, doar prin ea însăşi, o asociere directă cu această afecţiune.
“Chiar dacă am descoperit o asociere, ea este doar o asociere, care are nevoie de a fi repetată (pentru a fi luată în considerare, n.r.)”, a declarat Rebecca J. Schmidt, coordonatoarea studiului.
“Dacă rezultatul va fi repetat, el va întări teoria potrivit căreia femeile ar trebui să urmeze recomandările specifice referitoare la consumul de fier înainte de a rămâne însărcinate, cel din timpul sarcinii şi cel de după naştere şi din perioada alăptării”, a adăugat ea.
Deficienţa de acid folic (vitamina B) a fost şi ea asociată cu riscul de autism. Atât acidul folic, cât şi fierul, sunt implicate în dezvoltarea creierului fetusului şi sunt de obicei incluse în vitaminile prenatale. Acesta a fost primul studiu care s-a concentrat în mod special pe consumul de fier al viitoarelor mame şi riscul de autism al bebeluşului.
Pentru acest studiu, autorii săi au intervievat mame din California cu copii de 2-5 luni în legătură cu multivitaminele, vitaminele prenatale şi alte suplimente pe care aceste femei le-au luat înainte, în timpul şi după sarcină.
Cercetătorii au inclus în chestionar şi întrebări despre cerealele fortificate şi alte surse alimentare de fier.
Ei au comparat răspunsurile oferite de 520 de mame cu copii diagnosticaţi cu maladii din spectrul autistic cu cele oferite de 346 de mame cu copii care aveau o dezvoltare considerată normală.
Mamele din grupul cu copii cu dezvoltare normală au declarat că au luat mai multe suplimente de fier şi au primit doze zilnice mai mari.
Vitaminele prenatale au reprezentat cea mai mare sursă de fier pentru mamele din ambele grupuri – între 30 şi 32 miligrame pe zi. Restul cantităţilor de fier au provenit în special din suplimentele de fier, folosite de 31% dintre mamele cu copii cu dezvoltare normală şi de 25% dintre mamele cu copii diagnosticaţi cu autism.
Studiul a fost publicat în American Journal of Epidemiology.
În total, mamele din grupul tipic au primit în medie 57 miligrame de fier pe zi, iar cele cu copii autişti doar 51 de grame de fier pe zi.
Însă mamele din ambele grupuri au primit în general cantităţi mai mari decât dozele zilnice de fier recomandate. O femeie normală şi fertilă ar trebui să primească 18 miligrame de fier în fiecare zi, potrivit Institute of Medicine.
În timpul sarcinii, aproape jumătate dintre femei prezintă carenţe de fier, iar medicii recomandă creşterea dozei zilnice de fier la 27 miligrame şi cu cel puţin alte 9 miligrame în timpul alăptării.
Potrivit tabelelor alcătuite de Institute of Medicine, nivelul superior de fier care este tolerabil pentru bărbaţii şi femeile adulte este de 45 miligrame pe zi, însă alte studii au descoperit că femeile însărcinate din Statele Unite ale Americii primesc în general 48 miligrame pe zi din suplimente. Autorii acestui studiu consideră că aceste recomandări privind suplimentele trebuie revizuite.
Fierul în exces, din suplimente, poate fi toxic, avertizează coordonatoarea acestui studiu, însă pentru fierul din dieta zilnică, ce provine din cereale fortificate, fasole, carne roşie şi ciocolată neagră, nu există niveluri stabilite de toxicitate.
Unele dintre vitaminele prenatale includ fier, însă altele, precum popularele vitamne gelatinoase, nu conţin fier. Fierul poate să provoace greaţă şi din acest motiv anumite vitamine prenatale nu conţin fier, pe care femeile trebuie să îl ia separat, seara, înainte de a merge la culcare.
ADRIAN VOLINTIRU ESTE BINE DISPUS CA ÎNTOTDEAUNA. FAPTUL CĂ A PETRECUT MAI BINE DE UN AN ŞI JUMĂTATE ANGAJAT LA STAT NU I-A SCHIMBAT NICI TONUSUL, NICI CHEFUL DE LUCRU. De fapt, Adrian Volintiru este unul dintre puţinii manageri din privat care au trecut prin administraţia centrală şi apoi au revenit în privat fără resentimente. „Mie mi-a plăcut la stat“, admite acum Adrian Volintiru, care a condus AVAS în perioada noiembrie 2012 – noiembrie 2013, iar ulterior a fost, timp de cinci luni, secretar de stat în Ministerul Economiei. Volintiru este unul dintre managerii formaţi în cadrul Rompetrol, lucrând în companie timp de opt ani. După Rompetrol, managerul a schimbat mai multe joburi, fiind pe rând CFO la Relad, COO la Marexin, CEO la Vulcan, pentru a intra ulterior în structurile de administraţie centrale.
„Desigur, este greu la stat, lucrurile nu se mişcă la fel de repede ca într-o companie privată. În schimb, sentimentul că poţi schimba ceva fundamental în economie este minunat; la stat poţi face chestii care să schimbe economia, dacă sunt aprobate“, povesteşte Volintiru. Managerul, care subliniază că nu este membru de partid, a fost numit la şefia AVAS de către PNL, care căuta pentru conducerea instituţiei un specialist în restructurare.
RESTRUCTURĂRILE SUNT VIAŢA MEA”, SPUNE MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS ADRIAN VOLINTIRU. De la începutul anilor 2000, de când s-a angajat la Rompetrol, a făcut numai restructurare: întâi la Petromidia, apoi la IFN-ul din cadrul Rompetrol, apoi la Rompetrol Downstream, iar după plecarea din grupul deţinut anterior de Dinu Patriciu a restructurat şi optimizat businessul Relad, după care a crescut de trei ori în şase luni din 2011 cifra de afaceri a Vulcan, companie deţinută de Ovidiu Tender (compania intrând însă ulterior în insolvenţă). La data deschiderii procedurii insolvenţei, în 2013,Vulcan avea datorii de 193 milioane de lei faţă de 230 de creditori. Cel mai mare creditor era BCR, cu 78 mil. lei, urmat de ANAF, cu 46 mil. lei, şi Grupul Energetic Tender (acţionarul majoritar), cu 9,7 mil. lei, potrivit administratorului judiciar.
„Când am ajuns la AVAS, eu am luat în serios nevoia de restructurare a companiilor din portofoliu. Mi-am suflecat mânecile şi m-am apucat de treabă, principalele ţinte de restructurare fiind Fortus Iaşi, Remin Baia Mare, Aversa şi UCM Reşiţa. Eu vedeam AVAS ca pe un holding care are nevoie de restructurare şi l-am tratat ca atare“, povesteşte Adrian Volintiru. O parte dintre companiile din AVAS erau venite recent în portofoliu prin mutarea creanţelor de la ANAF la AVAS – „prin venirea lor la AVAS, eu am considerat că guvernul nu este interesat doar de recuperarea banilor, ci de o restructurare care să permită ulterior plata datoriilor“.
Nu a fost chiar aşa. „Este încă greoi să pătrunzi sistemul, sunt mulţi oameni integraţi profund în acesta şi e greu să îi dai deoparte; una peste alta însă, cu tenacitate, lucrurile se pot întâmpla“, precizează Volintiru, care povesteşte despre două iniţiative pe care le-a avut în sensul schimbării dinamicii companiilor de stat: o ordonanţă de urgenţă prin care să fie luate la pachet creanţele companiilor de stat şi o modificare a legii insolvenţei (mai precis a literei k, articolul 95 – care spune că o creanţă bugetară nu poate fi transformată în acţiuni): „Ar fi fost minunat să putem scăpa de aceste creanţe prin transformarea lor în acţiuni, dar din nefericire nu am reuşit să schimbăm articolul respectiv“. Părţile bune au fost mai multe, precizează însă Volintiru: vânzarea Aversa, chiar dacă tranzacţia nu a fost lipsită de controverse (Blue Diamond Estate, firmă controlată de omul de afaceri canadian Michael Topolinski, şi Autoplast Engineering au câştigat la începutul lunii septembrie 2013 licitaţia pentru preluarea activelor producătorului de pompe Aversa din Bucureşti pentru 17,3 milioane de euro, tranzacţie în care este inclus terenul de 10 hectare din zona Pieţei Obor), listarea Romgaz, procesul de restructurare a AVAS şi reducerea personalului cu 25%, dar şi câştigarea „tuturor proceselor care s-au judecat în perioada cât am condus eu instituţia“ (AVAS are pe rol 11.700 de dosare în care sunt date în judecată companiile statului şi AVAS, 37.000 de creanţe şi 2.800 de dosare postprivatizare). Sau, cum concluzionează Volintiru, „un holding cu multe probleme“.
O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor
Publicaţia WSJ, care citează oficiali americani sub protecţia anonimatului, afirmă că o unitate militară specializată, Unitatea 450, deplasează de multe luni, ceea ce a făcut inclusiv săptămâna trecută, aceste stocuri de arme chimice, de peste 1.000 de tone, potrivit unor experţi.
Aceste arme chimice au început să fie deplasate, în urmă cu aproximativ un an, dinspre partea de vest a Siriei, unde sunt stocate, către 24 de locuri importante pe teritoriul întregii ţări.
Unitatea 450 a început totodată să recurgă la zeci de locuri de mai mică importanţă, în total fiind vorba de aproximativ 50 de locuri, împrăştiate pe tot teritoriul sirian, scrie publicaţia.
În pofida acestei strategii, serviciile americane şi israeliene de informaţii apreciază că ştiu în continuare unde se află cea mai mare parte a stocurilor de arme chimice, adaugă cotidianul american de afaceri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro