BusinessMagazin

Tag: salarizare

  • Ce conţine proiectul salarizării şi cum se ajunge la majorări de 267%

    Majorările graduale, în următorii patru ani, vor fi diferite pentru salariaţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerului Apărării Naţionale (MApN), astfel încât, la finalul anului 2021, cele două categorii să aibă salariile egale.

    Un exemplu, şeful statului major general, secretar de stat- şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, prim adjunctul Serviciului de Informaţii Externe, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorul Serviciului de Pază şi Protecţie ar urma să aibă un venit de 10.265 lei (la finalul lui 2021), majorările urmând să fie de: 14% în anul 2018 şi 19% în anul 2021, în cazul funcţiilor MAI, respectiv de 84%, în anul 2018 şi 92% în anul 2021, în cazul funcţiilor MApN.

    Diferenţele mari dintre procentele cu care vor creşte salariile sunt date tocmai de veniturile diferenţiate din acest moment pe acelaşi grad.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Negocieri pe legea salarizării la Ministerul Muncii/Sindicaliştii din Poliţie anunţă proteste

    “Doamna Olguţa Vasilescu nu ne-a înaintat această lege a salarizării, acel vestit draft cu care încearcă să ne amăgească zicând să stăm liniştiţi că ei or să facă. Noi vrem lucruri concrete. Indemnizaţiile se calculează la nivelul anului 2009, ceea ce înseamnă că, în fapt, omul câştigă acelaşi bănuţ şi nu obţine nimic în plus. Câştigă doar ei la capitolul imagine, în Poliţie nu se măreşte nimic. Noi vrem ca indemnizaţiile să fie raportate la un salariu minim brut de cel puţin 1.450 de lei. De aceste prevederi ar urmă să beneficieze undeva la 45.000 de oameni, aici incluzând şi personalul auxiliar şi jandarmii şi pompierii. Am cerut aprobare deja de la Primăria Capitalei, pentru datele de 23 şi 24 martie, că să pichetăm Ministerul Muncii, iar pe 25 martie să facem un miting de 10.000 de persoane, de Ziua Poliţiei, pentru că nu e normal ca poliţiştii să aibă salarii atât de mici. Suntem discriminaţi, de exemplu, un şofer de pe salvare are un venit de 5.000 de lei, iar un poliţist cu funcţie de conducere, care instrumentează şi dosare, face cercetare, conduce şi maşină, se ocupă şi de ordinea publică să câştige 3.000 de lei. Noi nu mai acceptăm aceste atitudini abuzive şi trebuie să aşezăm lucrurile acolo unde este corect şi munca noastră să fie plătită la adevărata ei valoare”, a declarat Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor (SNPPC), înainte de începerea negocierilor de la Ministerul Muncii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă un angajat la Lidl. Compania a anunţat noi măriri de salarii

    Potrivit noii grile de salarizare anunţate de companie, salariul unui vânzător şi al unui lucrător în depozitele Lidl România poate ajunge până la 2.999 de lei brut, cu tichete de masă incluse. 

    Totodată, de la 1 octombrie, fiecare angajat al Lidl România cu normă întreagă câştigă peste 2199 de lei brut, sumă ce include valoarea bonurilor de masă. În plus, Lidl are un sistem de salarizare în trepte, astfel că în primii trei ani de activitate în companie salariul creşte automat în fiecare an.  Acelaşi sistem progresiv îl are retailer-ul şi în ceea ce priveşte zilele de concediu. Un angajat beneficiază în primul an de 21 de zile libere, de 23 în al doilea şi de 25 în al treilea.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Lidl, compania  este singurul retailer care oferă angajaţilor săi 2 zile libere de Crăciun şi 2 zile libere de Paşte, dar şi cadouri pentru copii şi tichete cadou pentru diferite ocazii.

    Pe lângă beneficiile salariale, angajaţii Lidl România au beneficii extra-salariale precum: asigurare medicală privată gratuită, acces la  clinici şi spitale din ţară şi, în consecinţă, la o gamă largă de servicii, cu diferite pachete medicale gratuite. Mai mult, şi membrii familiei acestora pot beneficia de oferte de servicii medicale.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 27 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine. Cu  mai mult de 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

     

  • Cât câştigă un angajat la Lidl. Compania a anunţat noi măriri de salarii

    Potrivit noii grile de salarizare anunţate de companie, salariul unui vânzător şi al unui lucrător în depozitele Lidl România poate ajunge până la 2.999 de lei brut, cu tichete de masă incluse. 

    Totodată, de la 1 octombrie, fiecare angajat al Lidl România cu normă întreagă câştigă peste 2199 de lei brut, sumă ce include valoarea bonurilor de masă. În plus, Lidl are un sistem de salarizare în trepte, astfel că în primii trei ani de activitate în companie salariul creşte automat în fiecare an.  Acelaşi sistem progresiv îl are retailer-ul şi în ceea ce priveşte zilele de concediu. Un angajat beneficiază în primul an de 21 de zile libere, de 23 în al doilea şi de 25 în al treilea.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Lidl, compania  este singurul retailer care oferă angajaţilor săi 2 zile libere de Crăciun şi 2 zile libere de Paşte, dar şi cadouri pentru copii şi tichete cadou pentru diferite ocazii.

    Pe lângă beneficiile salariale, angajaţii Lidl România au beneficii extra-salariale precum: asigurare medicală privată gratuită, acces la  clinici şi spitale din ţară şi, în consecinţă, la o gamă largă de servicii, cu diferite pachete medicale gratuite. Mai mult, şi membrii familiei acestora pot beneficia de oferte de servicii medicale.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 27 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine. Cu  mai mult de 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

     

  • Adevărata “lege” a salarizării: Fiul puternicului şef al Agenţiei de Resurse Minerale a ajuns consilier al directorului Transgaz cu un salariu de 2.000 de euro/lună

    Tudor Alexandru Duţu, 35 de ani, este consilier local la primăria din Braşov din partea PSD, una dintre preocupările sale recente, potrivit contului personal de Facebook, fiind „bumpere-le şi circulaţia din oraş“.

    Însă, Tudor Alexandru Duţu mai este şi consilier al directorului general al Transgaz, una dintre cele mai profitabile companii de stat. Pornind de la declaraţia de avere pe anul trecut, Tudor Alexandru Duţu, fiul pesedistului Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), are toate şansele să se numere printre cei mai avuţi consilieri care gravitează în jurul directorilor aleşi cu respectarea principiilor de guvernanţă corporativă.

    Potrivit datelor din declaraţia de avere completată de Tudor Alexan­dru Duţu, anul trecut consilierul directorului general al Transgaz Petru Văduva a încasat de la compania-monopol de transport al gazelor naturale venituri de 102.631 de lei, ceea ce ar echivala cu un venit mediu lunar de circa 2.000 de euro.

    În comparaţie cu re­mu­neraţia şefului său, veni­turile lui Tudor Alexandru Duţu par infime, dar faţă de salariul mediu veniturile consi­lie­rului Transgaz pot fi considerate o „mică avere“.
    Pornind de la datele publice, anul trecut ve­nitul mediu net obţinut de Petru Văduva poate fi evaluat la circa 32.000 de euro lunar, sumă care include atât remuneraţia fixă a şefului Transgaz, dar mai ales bonusul obţinut în funcţie de performanţa companiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Care vor fi cel mai mic salariu de bugetar şi cea mai mare leafă de angajat la stat în România, în următorii patru ani. Surprizele din noua lege a salarizării scrisă de Guvern

    Guvernul are aproape gata proiectul legii salarizării prin care sunt prevăzute modificări, în medie de aproape 20%, pentru toate categoriile de bugetari, majorări pe care executivul vrea să fie aplicate în etape până în 2020. Potrivit proiectului consultat de Gândul, până în 2020 este preconizată o creştere de doar 100 de lei a salariului minim, care ar urma să ajungă la 1.350 de lei. De asemenea, documentul prevede o îngheţare a actualizării pensiilor magistraţilor, parlamentarilor şi corpului diplomatic până la aplicarea integrală a legii. Creşterea cu doar 100 de lei a salariului minim în următorii patru ani nemulţumeşte sindicatele care trebuie să prezinte până luni un punct de vedere pe proiectul Guvernului.

    Cel mai mic salariu de bază în sectorul bugetar ar urma să fie, în 2020, de 1.350 de lei, iar cel mai mare de 20.250 de lei, pentru funcţia cu cea mai mare reponsabilitate în stat,  raportul dintre salariul minim de bază şi cel maxim fiind de 1 la 15. Potrivit proiectului elaborat de guvern modificările salariale sunt generate de eliminarea suprapunerilor datorate majorărilor salariului minim, eliminarea diferenţelor salariale pentru aceeaşi funcţie care desfăşoară aceeaşi activitate, refacerea corelaţiilor între funcţii din domenii de activitate şi creşterile salariale de anul trecut.

    Funcţionarii publici din administraţia centrală vor beneficia de o modificare medie a salariului de bază de 20%, faţă de momentul 2016, generată de eliminarea suprapunerilor salariale, eliminarea diferenţelor şi refacerea corelaţiilor între funcţii, se arată în documentul consultat de Gândul. Astfel, cu majorarea de 10% din 2015, modificarea cumulată stabilită prin proiectul de lege va fi de 32%.

    Funcţionarii publici de la nivel local vor înregistra, prin proiectul de lege, de o modificare medie a salariului de bază de 23%, generată de eliminarea suprapunerilor salariale şi a diferenţelor pentru aceeaşi funcţie. „În anul 2015, funcţionarii publici la nivel local au beneficiat de majorări salariale de 12% (OUG 27/2015) şi 10% (legea 294/2015). Modificarea salarială cumulată din 2015 şi prin proiectul de lege va fi de 51%”, se arată în documentul supus spre analiză sindicatelor, de către guvern. 

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Scenariu pentru Legea salarizării: Preşedintele, premierul, şeful ICCJ, remuneraţi la fel

    Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, a spus că se lucrează la noua Lege privind salarizarea în sistemul bugetar, propunerea fiind ca salariul minim pe economie să fie de 1.200 de lei din ianuarie 2016.

    “Suntem, în momentul de faţă, în situaţia de a calcula anumite scenarii, împreună cu Ministerul de Finanţe. Imediat vom intra în dialog cu partenerii sociali, dar ne vom consulta şi cu ceilalţi colegi din Guvern. Aşa cum am propus, cel mai mic salariu va fi 1.200 de lei, salariul minim pe economie, începând din ianuarie 2016, şi cel mai mare va fi cel al preşedintelui, egal cu cel al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), egal cu al premierului, egal cu al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi cu cel al Senatului”, a precizat Rovana Plumb.

    Întrebată cum comentează declaraţia ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, privind salariile din administraţie, Rovana Plumb a spus că problema se pune în ceea ce priveşte motivarea personalului din tot sectorul bugetar.

    “Ceea ce am reuşit noi să facem pentru anul acesta a fost să creştem salariile doar în cele două sectoare-cheie: sănătate şi educaţie. Acum ne uităm spre tot sectorul bugetar, pentru că, într-adevăr, aici nu au mai fost făcute niciun fel de majorări, iar de motivarea personalului avem nevoie în tot sectorul bugetar, pentru a furniza servicii de calitate, dar şi pentru a elabora politici publice”, a spus ministrul Muncii.

    Rovana Plumb a adăugat că încă nu are un răspuns privind posibilitatea elaborării unei legi separate pentru domeniul sanitar, întrucât decizia va fi luată numai în urma dialogului cu reprezentanţii sindicatelor din domeniu.

    Salariul unui ministru, de circa 5.300 de lei, este ruşinos, fiind nevoie de “reaşezarea” salariilor în administraţie, domeniu care trebuie să fie bine remunerat, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

    “Este un subiect (salariul unui ministru, n.r.) pe care noi nu-l discutăm cu omologii noştri, pentru că nimeni nu te crede. Nu aş putea să spun cât anume ar trebui să câştige, dar toate aceste salarizări trebuie reaşezate: de la preşedintele statului până la funcţionarul pe studii medii dintr-o primărie de comună. Trebuie toate reaşezate. Eu îmi aduc aminte din anii de administraţie petrecuţi, unde salarizarea era altfel aşezată: mai comprimată, fără foarte multe trepte de salarizare, mult mai uşor de aplicat şi era cât de cât, să spunem, decentă. Până la un punct, după care s-a pierdut tot. Fără o administraţie puternică, nu ai cum să speri, decât accidental, că se pot face lucrurile bine”, a spus Teodorovici, la Digi24.

    Ministrul Finanţelor a adăugat că este este nevoie de salarizare, pregătire, stabilitate, încredere, cunoaşterea legii, dar şi de o legislaţie mai simplă.

    La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

    Guvernul propune ca în noua lege a salarizării să fie cinci clase de salarizare, care să includă, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim de 22.000 de lei brut.

    Ministrul Muncii spunea că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus astfel de la 111 la doar cinci, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

    Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

    Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

    Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

    Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

  • Ministrul Muncii propune sindicatelor din sănătate şi asistenţă socială o lege separată de salarizare

    Prim-vicepreşedintele Federaţiei Sanitas, Marius Sepi, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că în întâlnirea de miercuri cu reprezentanţii Guvernului, ministrul Muncii, Rovana Plumb, a avansat o propunere privind scoaterea sistemului sanitar şi a asistenţei sociale din Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

    “Ne-a cerut ca în şapte zile să ne gândim dacă am vrea ca sănătatea şi asistenţa socială să iasă din Legea salarizării unitare. (…) Urmează ca noi să ne consultăm şi să decidem”, a spus Marius Sepi.

    Dacă sindicaliştii îşi vor da acordul, ar urma să fie elaborată o lege separată care să stabilească salarizarea angajaţilor din domeniile sănătate şi asistenţă socială.

    La întâlnirea de miercuri au participat ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, şi ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop.

    În cadrul întâlnirii s-a mai discutat despre extinderea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de sector de activitate, creşterea procentului acordat spitalelor publice din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi adoptarea unui nou regulament de acordare a sporurilor.

    Ministrul pentru Dialog Social a precizat, într-un comunicat de presă, că următoarea întâlnire va avea loc în perioada 20-25 mai.

    Întâlnirea de miercuri a fost stabilită din 7 aprilie, când sindicaliştii Federaţiei Sanitas au protestat la sediile ministerelor Sănătăţii, Muncii şi Finanţelor, cerând creşterea veniturilor tuturor angajaţilor din sănătate şi din asistenţă socială.

    Sindicaliştii au mai cerut punerea în aplicare a legislaţiei de salarizare specifică sistemului sanitar şi de asistenţă socială, elaborarea unui nou regulament de sporuri, asigurarea unei finanţări adecvate a unităţilor sanitare de stat, reglementarea funcţionării reţelei de medicină şcolară, respectarea normativelor de personal şi rezolvarea situaţiei contractului colectiv de muncă pentru sectorul “Sănătate. Activităţi sanitar-veterinare” de către Consiliul Naţional Tripartit.

    Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, declara atunci că veniturile personalului din sănătate ar putea fi majorate din a doua jumătate a acestui an. Bănicioiu preciza că va susţine demersurile federaţiei sindicale privind elaborarea şi aplicarea unui nou regulament de sporuri pentru sistemul sanitar.

    Reprezentanţii Fderaţiei Sanitas spuneau atunci că în cadrul discuţiilor li s-a transmis că până în 31 mai va fi supusă dezbaterii publice noua lege de salarizare a angajaţilor din sistemul bugetar, iar până în 15 mai va fi adoptat noul regulament de sporuri pentru sistemul sanitar.

    “Tot în luna mai va fi emis ordinul privind reglementarea calităţii de persoană fizică independentă a sistemului medical. Începând cu 1 iulie 2015, ministrul Sănătăţii s-a angajat să identifice soluţii pentru asigurarea creşterii veniturilor salariaţilor din sistem”, preciza Federaţia Sanitas.

  • Ponta: Nu-i normal ca preşedintele şi premierul să câştige sub un angajat din instituţie militarizată

    “Trebuie să rearanjăm, totuşi, scara normală a valorilor, trebuie să existe în primul rând o ordine. Nu-i normal ca preşedintele ţării, primul-ministru, preşedinţii Camerelor să câştige mai puţin decât cine ştie ce angajat dintr-o instituţie militarizată sau dintr-o companie de stat, pentru că nu există nicio ţară europeană unde să se întâmple chestia asta. Cerem performanţă de la cei care conduc instituţii, dar în schimb credem că nu trebuie nimic altceva pentru performanţă”, a spus Ponta, în deschiderea Biroului Permanent Naţional al PSD.

    El a adăugat că şi medicilor, profesorilor, militarilor, poliţiştilor trebuie să li se asigure un plan de carieră şi a precizat că noua lege a salarizării va fi definitivată în a doua parte a acestui an.

    Guvernul propune în noua lege a salarizării, conform cifrelor susţinute, joi seara, de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, la România TV, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele, aflate în studioul TV, acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

    Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

    Liderii confederaţiilor sindicale au arătat că, prin acest proiect, Guvernul îşi demonstrează incompetenţa şi faptul că nu cunoaşte standardele ocupaţionale, deoarece include, de exemplu, profesia de şofer în categoria meseriilor necalificate, astfel că proiectul nu va putea fi aplicat.

    La rândul său, premierul Victor Ponta a arătat, vineri, că apreciază punctele de vedere exprimate “cu anticipare” la televiziuni, dar că acestea nu sunt bazate pe realităţi, deoarece nu există un proiect avansat.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

    La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

    Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea slariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

    Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

    Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

    Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

    În primăvara anului trecut, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ministrul Muncii afirma o nouă Lege a salarizării unitare ar putea fi aplicabilă din 2015.

    În 2013, premierul Victor Ponta declara că vrea să modifice Legea salarizării, incluzând în “anvelopa naţională” cheltuieli de personal pentru fiecare instituţie, respectiv primării, consilii judeţene, ministere, dar şi “un salariu minim, probabil de 1.000 de lei, şi un salariu maxim” şi că vrea ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare în 2013.

    Un document oficial prezentat în iunie 2013 de MEDIAFAX releva că noul sistem de salarizare a bugetarilor va include majorări anuale de salarii, în mod etapizat şi succesiv, dar numai pentru anumiţi funcţionari, respectiv aceia al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta prin aplicarea noii legi, iar salariile bugetarilor vor include atât o sumă fixă, dar şi o parte variabilă care va depinde de performanţele profesionale individuale ale angajaţilor.

    În document se arăta că, prin noua lege a salarizării pregătită de Guvern pentru anii următori, salariile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I în valoare de 800 lei, corespunzător salariul minim brut pe ţară de la 1 iulie, şi coeficienţii de ierarhizare existenţi, iar diferenţa dintre două clase de salarizare succesive va fi păsrată la 2,5%.

  • Ponta: Apreciez opiniile exprimate cu anticipare la TV pe salarizare, dar nu sunt bazate pe realităţi

    “Nu putem încă vorbi foarte concret despre Legea salarizării până nu avem Codul Fiscal, pentru a şti ce venituri va avea bugetul public. Apreciez punctele de vedere exprimate cu anticipare pe la televiziuni, dar nu sunt bazate pe realităţi, adică nu avem un proiect avansat”, a spus Ponta.

    Joi seara, România TV a arătat că Guvernul propune, în noua lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei şi unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele, aflate în studioul TV, acuzând însă Executivul de incompetenţă pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

    Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

    Cifrele au fost susţinute de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, dar liderii confederaţiilor sindicale au arătat că, prin acest proiect, Guvernul îşi demonstrează incompetenţa şi faptul că nu cunoaşte standardele ocupaţionale, deoarece include, de exemplu, profesia de şofer în categoria meseriilor necalificate, astfel că proiectul nu va putea fi aplicat.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.

    La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

    Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea slariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

    Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

    Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

    Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

    În primăvara anului trecut, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ministrul Muncii afirma o nouă Lege a salarizării unitare ar putea fi aplicabilă din 2015.

    În 2013, premierul Victor Ponta declara că vrea să modifice Legea salarizării, incluzând în “anvelopa naţională” cheltuieli de personal pentru fiecare instituţie, respectiv primării, consilii judeţene, ministere, dar şi “un salariu minim, probabil de 1.000 de lei, şi un salariu maxim” şi că vrea ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare în 2013.

    Un document oficial prezentat în iunie 2013 de MEDIAFAX releva că noul sistem de salarizare a bugetarilor va include majorări anuale de salarii, în mod etapizat şi succesiv, dar numai pentru anumiţi funcţionari, respectiv aceia al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta prin aplicarea noii legi, iar salariile bugetarilor vor include atât o sumă fixă, dar şi o parte variabilă care va depinde de performanţele profesionale individuale ale angajaţilor.

    În document se arăta că, prin noua lege a salarizării pregătită de Guvern pentru anii următori, salariile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I în valoare de 800 lei, corespunzător salariul minim brut pe ţară de la 1 iulie, şi coeficienţii de ierarhizare existenţi, iar diferenţa dintre două clase de salarizare succesive va fi păsrată la 2,5%.