BusinessMagazin

Tag: romi

  • Cum putem trece de la „cerşetori şi hoţi“ la „motoare şi maşini“

    Noi, guvernele, preşedinţii, premierii am făcut foarte puţin, dacă nu chiar nimic, pentru a schimba această imagine. Celebra frunză a Elenei Udrea, pentru care s-au cheltuit milioane de euro, nu a adus nimic într-un sens pozitiv, ci dimpotrivă, a fost subiect de băşcălie naţională. De-a lungul anilor, am încercat să ne identificăm cu Nadia, Hagi, Ilie Năstase, echipa feminină de gimnastică, cu toţi olimpicii şi campionii mondiali români, demers cu rezultate mixte.

    Dar, ca să tragem linie, ne-am complăcut cu această imagine de hoţi, cerşetori, ţigani, pe ideea că noi suntem altfel şi nu contează ceea ce cred alţii. Dar de multe ori am constatat că nu ne este bine când mergem afară şi cineva se uită cu dispreţ la noi atunci când spunem că suntem români şi când suntem întrebaţi dacă avem bani să plătim ceea ce cumpărăm sau comandăm.

    De partea cealaltă, aproape toţi străinii care au venit să facă investiţii în România, începând de la cei mai serioşi până la ţepari, au devenit cei mai buni ambasadori ai ţării, cu mult peste ceea ce ambasadorii noştri oficiali reuşesc să promoveze.

    Cum am putea trece de la ţigani, hoţi şi cerşetori la altceva? Suntem peste multe alte popoare la muncă, energie, creativitate, determinare, dar trebuie să promovăm lucrul acesta. Că tot suntem la capitolul ideilor, aş merge pe cea quizurilor simple pentru a promova România, brandul de ţară, ceea ce facem, ceea ce producem, ceea ce poate ne reprezintă. Dacă am merge pe:

    1. Ştiaţi că acest motor de Mercedes a fost făcut/produs (că tot avem percepţia că nu mai producem nimic) de români, în România?

    2. Ştiaţi că 20% din componentele unui BMW sunt făcute/produse de români, în România? (cifra de 20% este pusă aleatoriu, dar ştiu cu siguranţă că o parte din componentele celebrei maşini sunt făcute în România)

    3. Ştiaţi că aceste volane de Peugeot sunt făcute de români, în România?

    4. Ştiaţi că această geacă Moncler a fost făcută de români, în România?

    5. Ştiaţi că această superbă rochie Armani a fost făcută de români, în România?

    6. Ştiaţi că elementele cele mai fine şi sofisticate dintr-un motor de avion Rolls-Royce sunt făcute de români, în România?

    7. Ştiaţi că aceste părţi de fuselaj sunt făcute de români, în România?

    8. Ştiaţi că aceste elicoptere sunt făcute de români, în România?

    9. Ştiaţi că aceste pompe de petrol sunt făcute de români, în România?

    10. Ştiaţi că acest Duster sau Logan este făcut de români, în România?

    11. Ştiaţi că 1% din produsele Zara din întreaga lume sunt făcute de români, în România?

    12. Ştiaţi că 7% din produsele vândute în magazinele Ikea sunt făcute de români, în România?

    13. Ştiaţi că acest soft de resurse umane a fost făcut de români, în România?

    14. Ştiaţi că această soluţie informatică pentru scanarea bagajelor a fost făcută de români, în România?

    15. Ştiaţi că mentenanţa serverelor şi a sistemelor informatice din compania voastră (puteţi numi voi companiile) este făcută de români, în România?

    16. Ştiaţi că actele voastre de pensionare sunt administrate de români, în România?

    17. Ştiaţi că paharele din care beţi voi apă sunt făcute de români, în România?

    18. Ştiaţi că aceste electrocasnice Miele (printre cele mai scumpe din lume) sunt făcute de români, în România?

    19.  Ştiaţi că aceşti rulmenţi sunt făcuţi de români, în România?

    20. Ştiaţi că aceste frigidere sau maşini de spălat sunt făcute de români, în România?

    21. Ştiaţi că aceste medicamente (antibiotice, Faringosept) sunt făcute de români, în România?

    Lista poate fi completată de fiecare dintre voi, pentru 365 zile pe an, dacă nu chiar mai mulţi ani.

    Următoarea idee pentru o campanie de ţară pentru România ar mai putea fi:

    1. Ştiaţi că 7.000 de români lucrează pentru grupul financiar Erste?

    2. Ştiaţi că 5.000 de români lucrează pentru grupul bancar UniCredit?

    3. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru Microsoft?

    4. Ştiaţi că 500 de români lucrează pentru Mercedes?

    5. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru General Electric?

    6. Ştiaţi că 500 de români lucrează pentru Google?

    7. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru Amazon?

    8. Ştiaţi că 16.000 de români lucrează pentru grupul Continental?

    9. Ştiaţi că 12.000 de români lucrează pentru grupul Dräxlmaier?

    10. Ştiaţi că 17.000 de români lucrează pentru Renault?

    11. Ştiaţi că 16.000 de români lucrează pentru Kaufland?

    12. Ştiaţi că 3.000 de români lucrează pentru Orange?

    13. Ştiaţi că 4.000 de români lucrează pentru Oracle?

    De asemenea, şi această listă poate fi completată şi chiar ar fi indicat să o completaţi.

    Dacă vrem, dacă România vrea să aibă salarii mai mari, nu să rămână o destinaţie cu forţă de muncă ieftină şi bine pregătită, trebuie să arătăm lucrurile pozitive din România şi din economie. Noi în primul rând.

  • EPIDEMIA de rujeolă:Focarele au apărut în comunităţi de romi din Bistriţa, copiii nu au fost vaccinaţi/Arad: 17 persoane se află sub tratament

     Focarele de rujeolă identificate la graniţa dintre judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj au apărut în comunităţi de romi cu populaţie migratoare şi în care copiii nu au fost vaccinaţi, iar astfel s-a ajuns la îmbolnăvirea a peste 200 de copii din cele două judeţe.

    Directorul adjunct al DSP Bistriţa Năsăud, Doina Georgeta Petri, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că la nivelul judeţului au fost înregistrate 124 de cazuri de rujeolă.

    ”Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în comuna Petru Rareş, apoi în Ciceu-Mihăieşti, pe toată valea la graniţa cu judeţul Cluj şi în Parva, ca şi focare. În total am avut 124 de cazuri, până în luna mai. Rujeola au adus-o de undeva, este populaţie de etnie romă, cu mare potenţial migrator, de mişcare. De undeva au adus-o. A fost un caz internat la Cluj cu rujeolă, iar persoanele din satul Reteag, comuna Petru Rareş, s-au dus în vizită cu un copil de 7 luni şi a adus rujeola în comună. Apoi alte rude din Parva au fost în vizită în Reteag şi aşa am avut cele două focare pe care am reuşit să le stăpânim. Am încercat să stabilim ruta, s-au plimbat şi prin străinătate unde au fost cazuri de rujeolă, dar nu am reuşit să identificăm sursa iniţială”, a spus Petri.

    Mihaela Cătană, mediator sanitar în comuna Petru Rareş, a declarat, la rândul său, că în zonă este populaţie de etnie romă, iar cazurile de rujeolă au apărut din cauza migraţiei în Italia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul Slovaciei: “Nu suntem în stare să integrăm romii, dar vom integra imigranţii musulmani cu o cultură total diferită de a noastră?”

    Premierul Slovaciei, Robert Fico, a făcut afirmaţii controversate în faţa a peste 2.500 de oameni, printre care şi diplomaţi străini. În discursul său, premierul a spus că ţara sa va respinge din nou cotele obligatorii de imigranţi, dacă se va încerca impunerea lor încă o dată, şi a cerut Comunităţii Europene să se implice în rezolvarea cauzelor fenomenului imigraţionist, şi nu în gestionarea efectelor, acuzând politica europeană de imigraţie care, în opinia lui, a eşuat cu totul.
     
    Vorbind despre ipocrizia liderilor UE, Fico a spus:  „Haideţi să nu ne prefacem că nu vedem frica oamenilor — nu doar în Slovacia, ci şi în întreaga Europă. Haideţi să nu ne prefacem că nu vedem cauzele acestui fenomen şi să nu ne mai prefacem că suntem capabili să rezolvăm problema primindu-i pe toţi (imigranţii) cu braţele deschise — indiferent că e vorba de imigranţi economici sau oameni care chiar sunt puşi în situaţia de a-şi salva vieţile, sănătatea şi familiile. Haideţi să fim sinceri, nici măcar nu suntem în stare să ne integrăm proprii cetăţeni de etnie romă — şi sunt sute de mii—, cum să fim capabili să integrăm oameni care au un stil de viaţă şi o religie total diferite?”

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Cum arată vilele fabuloase din satul cunoscut în lume drept capitala neoficială a romilor – GALERIE FOTO

    Şi la noi în ţară, romi au construit clădiri impresionante, însă satul moldovean Soroca se poate lăuda cu imobile fabuloase care au ca inspiraţie Capitolul american, Bazilica Sfâtul Petru din Roma sau Teatrul Balşoi din Moscova.

    În Soroca există un cartier numit dealul ţiganilor şi este cunoscută în lume drept capitala “neoficială” a romilor şi a devenit un punct de atracţie turistică pentru străini.

    Palat cu turnuri sau personaje din antichitate. Pereţi şi garduri construite din piatră scumpă şi gard din metal preţios. O lume în care opulenţa se îmbină cu kitchul (vezi interiorul palatelor)

     

  • Circuitul românului prin natură. Sclav, larvă, puşcăriaş

    Să zicem că te naşti în România, în 2016, an de graţie în care Marea Britanie se rupe de UE, NATO îşi consolidează prezenţa în Est, ca să ţină piept Rusiei, iar planeta are dureri de cap sistemice, precum poluarea sau economia. România te va feri cumva de aceste cercuri preaînalte. Nu doar prin lipsa de relevanţă şi ticăloşia liderilor ei. Pur şi simplu n-ai treabă. E ca şi cum ţi-ai face griji de bursa de la New York, în timp ce vânezi şerpi prin jungla Amazonului, ca să-ţi asiguri supravieţuirea.

    Sclav în lanţuri la câţiva paşi de fosta capitală a Ţării Româneşti, ars şi infestat cu viermi într-un spital din actuala Capitală sau, dacă nu eşti cuminte, condamnat la sufocare şi convieţuire cu şobolanii şi ploşniţele, în vreo închisoare. Sunt scenarii de viaţă plauzibilă în România. Aici vei trăi prins între o omertă din care te mai scot doar procurorii sau poliţia şi o hărmălaie heirupistă, lipsită de soluţii, uneori manipulată în interesul lor de nişte canalii. Rareori, vei mai întâlni poate nişte exemplare bipede care se pot numi oameni şi care deschid gura, ochii şi urechile toate în acelaşi timp.

    See no evil. În România erei noastre, dacă ajungi pe străzi, fără familie care să mai ştie de tine sau năpăstuit cu vreun beteşug, există şansa să fii răpit de pe stradă şi să cunoşti sclavia în lanţuri. Culmea ironiei, aşa cum arată un activist pentru drepturile romilor, poate fără să vrea să fie ironic, ea e practicată chiar de către personaje ale unei etnii care a cunoscut ea însăşi, pe pielea ei, ce înseamnă biciul şi lanţurile, în sclavia care domnea pe aceste meleaguri până acum vreo 150 de ani.

    Timp de 8 ani, nişte familii din comunitatea romilor din Berevoeşti au practicat răpirea, torturarea şi ţinerea în lanţuri a 40 de minori şi adulţi de care nu mai ştia nimeni sau de care nimeni nu mai voia să ştie. Îi culegeau de pe străzi, îi ţineau încuiaţi şi legaţi, îi hrăneau cu resturi, îi puneau să se bată între ei ca pe nişte câini înfometaţi, apoi îi scoteau la cerşit sau la furat de lemne. Unii „sclavi” au murit între timp. Timp de 8 ani, nimeni nu a deschis gura, ochii sau urechile la sclavii din Berevoeşti. Procurorii care au scos la lumină mizeria se laudă că ancheta a plecat de la poliţiştii din localitate, care abia în 2015 au căscat ochii. E şi asta o performanţă românească.

    Într-o comunitate şi aşa segregată de restul satului, aşa cum trăiesc de cele mai multe ori, de bunăvoie sau forţaţi de majoritari, comunităţile de romi din România, între nişte oameni şi aşa abuzaţi sau aflaţi la mila şi mâna autorităţilor sau a puternicilor comunităţii, nimeni nu vorbeşte, nu vede şi nu aude. De ce să-ţi faci probleme? Doar nu e copilul tău cel bătut în lanţuri. Vorba unei vecine din satul Berevoeştiului: „Ce, au furat, au omorât, au spart?”. Vorba aia, făceau la ei în curte. Totul e ok în România, atâta timp cât nu trece de pragul casei tale, de portiera maşinii sau nu îţi implică vreun membru al familiei. Mă distrează cei care se întreabă de ce nu ştiau sătenii sau primarul de treaba asta. Aveţi impresia că primarul merge în satul acela al Berevoeştiului mai de o dată la 4 ani? Sau că românii din restul satelor ştiu ceva de ce e în partea aceea de comună? E-n „ţigănie”, ce treabă au?

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Circuitul românului prin natură. Sclav, larvă, puşcăriaş

    Să zicem că te naşti în România, în 2016, an de graţie în care Marea Britanie se rupe de UE, NATO îşi consolidează prezenţa în Est, ca să ţină piept Rusiei, iar planeta are dureri de cap sistemice, precum poluarea sau economia. România te va feri cumva de aceste cercuri preaînalte. Nu doar prin lipsa de relevanţă şi ticăloşia liderilor ei. Pur şi simplu n-ai treabă. E ca şi cum ţi-ai face griji de bursa de la New York, în timp ce vânezi şerpi prin jungla Amazonului, ca să-ţi asiguri supravieţuirea.

    Sclav în lanţuri la câţiva paşi de fosta capitală a Ţării Româneşti, ars şi infestat cu viermi într-un spital din actuala Capitală sau, dacă nu eşti cuminte, condamnat la sufocare şi convieţuire cu şobolanii şi ploşniţele, în vreo închisoare. Sunt scenarii de viaţă plauzibilă în România. Aici vei trăi prins între o omertă din care te mai scot doar procurorii sau poliţia şi o hărmălaie heirupistă, lipsită de soluţii, uneori manipulată în interesul lor de nişte canalii. Rareori, vei mai întâlni poate nişte exemplare bipede care se pot numi oameni şi care deschid gura, ochii şi urechile toate în acelaşi timp.

    See no evil. În România erei noastre, dacă ajungi pe străzi, fără familie care să mai ştie de tine sau năpăstuit cu vreun beteşug, există şansa să fii răpit de pe stradă şi să cunoşti sclavia în lanţuri. Culmea ironiei, aşa cum arată un activist pentru drepturile romilor, poate fără să vrea să fie ironic, ea e practicată chiar de către personaje ale unei etnii care a cunoscut ea însăşi, pe pielea ei, ce înseamnă biciul şi lanţurile, în sclavia care domnea pe aceste meleaguri până acum vreo 150 de ani.

    Timp de 8 ani, nişte familii din comunitatea romilor din Berevoeşti au practicat răpirea, torturarea şi ţinerea în lanţuri a 40 de minori şi adulţi de care nu mai ştia nimeni sau de care nimeni nu mai voia să ştie. Îi culegeau de pe străzi, îi ţineau încuiaţi şi legaţi, îi hrăneau cu resturi, îi puneau să se bată între ei ca pe nişte câini înfometaţi, apoi îi scoteau la cerşit sau la furat de lemne. Unii „sclavi” au murit între timp. Timp de 8 ani, nimeni nu a deschis gura, ochii sau urechile la sclavii din Berevoeşti. Procurorii care au scos la lumină mizeria se laudă că ancheta a plecat de la poliţiştii din localitate, care abia în 2015 au căscat ochii. E şi asta o performanţă românească.

    Într-o comunitate şi aşa segregată de restul satului, aşa cum trăiesc de cele mai multe ori, de bunăvoie sau forţaţi de majoritari, comunităţile de romi din România, între nişte oameni şi aşa abuzaţi sau aflaţi la mila şi mâna autorităţilor sau a puternicilor comunităţii, nimeni nu vorbeşte, nu vede şi nu aude. De ce să-ţi faci probleme? Doar nu e copilul tău cel bătut în lanţuri. Vorba unei vecine din satul Berevoeştiului: „Ce, au furat, au omorât, au spart?”. Vorba aia, făceau la ei în curte. Totul e ok în România, atâta timp cât nu trece de pragul casei tale, de portiera maşinii sau nu îţi implică vreun membru al familiei. Mă distrează cei care se întreabă de ce nu ştiau sătenii sau primarul de treaba asta. Aveţi impresia că primarul merge în satul acela al Berevoeştiului mai de o dată la 4 ani? Sau că românii din restul satelor ştiu ceva de ce e în partea aceea de comună? E-n „ţigănie”, ce treabă au?

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Motivul pentru care primăria Sibiu vrea să dea romii afară din oraş

    Primăria din Sibiu vrea să mute romii care locuiesc la marginea oraşului în zona rurală a judeţului, după ce iniţial a refuzat promovarea unor investiţii de infrastructură care să asigure accesul grupului minoritar la utilităţi esenţiale, precum canalizare, apă potabilă sau drumuri. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a considerat că aceste măsuri reprezintă discriminare, iar în şedinţa de miercuri a decis, în umanimitate, amendarea primăriei cu 5.000 de lei. Instituţia s-a declarat, însă, nemulţumită de această sentinţă şi a transmis, prin intermediul purtătorului de cuvânt, că decizia va fi atacată în instanţă.

    Află aici motivul pentru care primăria din Sibiu crea să mute romii din oraş

  • Cum arată vilele fabuloase din satul cunoscut în lume drept capitala neoficială a romilor – GALERIE FOTO

    Şi la noi în ţară, romi au construit clădiri impresionante, însă satul moldovean Soroca se poate lăuda cu imobile fabuloase care au ca inspiraţie Capitolul american, Bazilica Sfâtul Petru din Roma sau Teatrul Balşoi din Moscova.

    În Soroca există un cartier numit dealul ţiganilor şi este cunoscută în lume drept capitala “neoficială” a romilor şi a devenit un punct de atracţie turistică pentru străini.

    Palat cu turnuri sau personaje din antichitate. Pereţi şi garduri construite din piatră scumpă şi gard din metal preţios. O lume în care opulenţa se îmbină cu kitchul (vezi interiorul palatelor)

     

  • Cum arată vilele fabuloase din satul cunoscut în lume drept capitala neoficială a romilor – GALERIE FOTO

    Şi la noi în ţară, romi au construit clădiri impresionante, însă satul moldovean Soroca se poate lăuda cu imobile fabuloase care au ca inspiraţie Capitolul american, Bazilica Sfâtul Petru din Roma sau Teatrul Balşoi din Moscova.

    În Soroca există un cartier numit dealul ţiganilor şi este cunoscută în lume drept capitala “neoficială” a romilor şi a devenit un punct de atracţie turistică pentru străini.

    Palat cu turnuri sau personaje din antichitate. Pereţi şi garduri construite din piatră scumpă şi gard din metal preţios. O lume în care opulenţa se îmbină cu kitchul (vezi interiorul palatelor)