BusinessMagazin

Tag: roman

  • Cine este tânărul de 20 de ani din Botoşani care refuzat cele mai importante companii din lume, precum Facebook sau Microsoft

    Potrivit unui raport al Yahoo! Finance, Silicon Valley a produs, până acum, aproape 5.000 de milionari. 
     
    Unul dintre cei mai tineri dintre aceşti milionari este Sebastian Dobrincu, un antreprenor în serie născut la Botoşani şi care a urmat liceul la Bucureşti.
     
    Dobrincu are 20 de ani şi a înfiinţat, în SUA, o firmă care sincronizează platformele de social media; printre clienţii săi sunt mulţi artişti, precum Selena Gomez şi Justin Bieber.
     
    Mark Zuckerberg l-a invitat la Menlo Park, la sediul Facebook, pentru că dorea să-l cunoască. Tim Cook l-a invitat, la rândul său, la Cupertino când Dobrincu avea doar 18 ani; ambele întâlniri s-au dovedit a fi încercări de recrutare, scriu cei de la Forbes, pe care Dobrincu le-a refuzat.
     
     
    Aventura sa ca programator a început la vârsta de 8 ani, când a fost fascinat de un fişier cu coduri care generau un joc de calculator. La 11 ani, Sebastian Dobrincu avea deja primul job plătit, după ce a intrat în legătură cu cel mai mare dealer din SUA de yacht-uri şi bărci pe care l-a ajutat să îşi facă un site, scrie ZF.
     
    În urmă cu trei, în timp ce se afla la New York, unde locuieşte şi în prezent, tânărul a avut o idee de milioane pe care a şi pus-o în practică înfiinţând firma Storyheap, care sincronizează reţelele de social media. A făcut o serie de cercetări în urma cărora a observat că nimeni nu s-a aplecat spre rezolvarea acestei probleme, astfel că a încercat să dezvolte un proiect cu mare potenţial de afaceri.
     
    Ulterior, el a mai fondat alte companii precum Brandmates sau Owlmetrics, ambele specializate în analiza datelor din social media.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 27 mai 2019 – VIDEO

    COVER STORY: Generaţia Z
     
     
    STUDIU DE CAZ: Businessul care „schimbă becurile” corporatiştilor ocupaţi
     
     
    TEHNOLOGIE: Smartphone-ul – „călcâiul lui Ahile al omului modern”
     
     
    RETAIL: Viitorul DIY
     
     
    ANTREPRENORIAT: Turism pe patru roţi

     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Pentru prima dată, un român a fost invitatul celebrei rubrici din Financial Times ”Lunch with the Financial Times”: Codruţa Kovesi.

    Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a DNA, şi cea care are prima şansă să ajungă procuror-şef european, este primul român invitat în celebra rubrică ”Lunch with the FT” a Financial Times.

    La Bucureşti a venit personal Alec Russell, editorul FT Weekend. Jurnalistul Financial Times povesteşte interviul cu celebrul procuror român, de când a fost stabilit şi până la micile detalii ale întâlnirii. Spre exemplu, jurnalistul FT povesteşte cum a primit un mesaj de la Codruţa Kovesi cu câteva zile înainte de interviu, în care procurorul îl întreba dacă poate vorbi, pentru că are o problemă. ”Câteva momente mai târziu, aud vocea plină de încredere care a ghidat atât de multe condamnări în România în ultimii ani. Laura Codruţa Kovesi este îngrijorată că dacă rămânem la protocolul FT prin care le cerem invitaţilor să aleagă restaurantul, inamicii ei vor considera că a încălcat legea prin promovarea unui interes de afaceri”.

    Întrebată dacă în general corupţia e o problemă care ţine de individ sau de societate, Kovesi a spus că este dificil de răspuns. ”Cred că ţine de ambele. Deşi în fiecare an avem tot mai multe condamnări, corupţia încă există. Nu cred că este o problemă a întregii societăţi. Este de asemenea o problemă individuală care ţine de mentalitate”. Kovesi a citat apoi un primar care a fost prins cu luare de mită şi totuşi a fost reales. ”Un jurnalist a întrebat cetăţenii: de ce aţi votat pentru el? Răspunsurile au fost fascinante. Cineva a spus: a luat mită, dar nu la fel de mult care restul. Sau că a luat mită, dar a şi construit un parc frumos. Asta arată mentalitatea oamenilor”, spune Kovesi. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce produse vor românii să îşi cumpere. Cele mai noi trenduri: Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare

    Trendurile de consum se schimbă în peisajul retailului românesc în contextul în care creşterile de salarii din ultimii ani, corelate cu tendinţele promovate la nivel global, sporesc apetitul românului pentru produse de înaltă calitate. cum se reflectă pe rafturile magazinelor rafinarea gusturilor românilor?

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019. 

    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.

    Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

  • Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019. 
    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.
    Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în primele trei luni din acest an cu 8,4%, avans susţinut de mobilă, haine şi electro-IT. Chiar dacă mai timid, şi vânzările de alimente, băuturi şi tutun au crescut cu 3%. Aşa cum spune Hellwagner, „consumul este în ADN-ul ţării”. La o primă vedere, românii cumpără mai mult, dar retailerii atrag atenţia că în ultimii ani au început să se orienteze mai des şi înspre „produsele aflate pe raftul de sus” – chiar dacă România este privită din multe direcţii drept o piaţă de discount.


    „O piaţă de discount nu înseamnă calitate proastă. Cred că clienţii de aici caută calitate. Probabil în industria noastră, importanţa serviciilor oferite pe lângă produse va creşte în următorii ani”, apreciază Frederic Lamy, CEO al retailerului de bricolaj Leroy Merlin, notând un trend interesant şi în acest sector.
    Surpriza nu este mare pe acest segment, deoarece spiritul românesc de meşter a alimentat necesitatea de a face mereu câte ceva în casă, de a renova sau a adăuga câte un element în plus. „Clienţii români investesc în case permanent. În medie, clientul vine la magazinul nostru de 24 de ori pe an, adică de două ori pe lună. Ceea ce înseamnă foarte des. Avem clienţi pe care îi numiţi meseriaşi şi ei vin o dată sau de două ori pe zi la noi”, spune Lamy.
    Acest trend de „premiumizare” este condus de locuitorii marilor oraşe din ţară, unde salariile sunt mai mari, iar oamenii îşi permit să consume diferit. În rândul tinerilor, impactul ideologiei de a trăi o viaţă mult mai sănătoasă împânzită de „eco” şi „bio” se reflectă în rafturile pe care au început să apară nume noi, dar şi în lansările noi de branduri de pe piaţa locală. Aşa a decis conglomeratul L’Oréal să aducă în România primul magazin monobrand Yves Saint-Laurent. „Vedem o creştere a cererii pe produsele high-end. Vom încerca să aducem din ce în ce mai multe produse premium. Consumatorii sunt curioşi, vor să descopere. Viitorul cosmeticelor stă în calitate, în trenduri noi. Vom aduce atât branduri noi, cât şi produse noi”, a spus Vanya Panayotova, CEO al L’Oréal.
    Entuziasmul francezilor de a „invada” piaţa din România este de fapt un pariu ambiţios pe nevoia oamenilor de a se afirma, alimentată de social media. Panayotova spune chiar că „această exprimare a devenit un motor pentru piaţa de cosmetice şi este principalul motiv pentru care deschidem magazine”. Cu toate acestea, retailerii de îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt cei care observă şi tendinţe de a cumpăra scump care nu pot fi explicate, mai ales prin comparaţie cu vecinii din regiune, ori din Europa. Philippe Besadoux, CEO al grupului Montecristo, care operează pe piaţa locală brandurile Kenvelo, Tom Tailor, Lee Cooper, Timeout şi Only şi în total are aproximativ 140 de magazine în România, sesizează schimbările de paradigmă prin care au trecut românii în ceea ce priveşte consumul.
    „Înainte ne gândeam la consumatorii de aici ca la nişte consumatori care cumpără textile, dar nu cumpără apartamente, sau invers. Acum lucrurile au evoluat şi oamenii au bani să cumpere şi haine, şi apartamente, iau mai multe credite de la bancă. Este incredibil!”, a spus Besadoux. Tot el observă un trend cel puţin ciudat în privinţa consumului de produse din gama premium, un fenomen pe care el îl cataloghează „împotriva logicii”. Românii din oraşele mai mici din ţară cumpără produse mult mai scumpe decât cei din Bucureşti, unde nivelul salarial este mai ridicat. Pe segmentul de încălţăminte, clienţii din România urmează acelaşi trend, unde preţul rămâne încă un factor important, însă acesta a ajuns să fie mai mult privit în raport cu calitatea decât ca atare.
    „Preţul contează mult în procesul de achiziţionare. Toată lumea doreşte să-şi cumpere un produs de calitate la un preţ cât mai mic posibil. În acelaşi timp, românul este atent şi la brand. Cred că un mix între toate aceste elemente contează atunci când vorbim de decizia de a achiziţiona un produs”, spune Cătălin Pozdarie, CEO al Hervis România. Produsele şi preferinţele consumatorilor nu sunt singurele care au făcut pasul înspre premiumizare şi personalizare, comunicarea de brand urmând aceleaşi tendinţe. Consumatorii nu mai reacţionează la fel de mult la vedete ca ambasadori de brand, iar imaginea unei personalităţi nu mai are acelaşi impact în marketing şi nu mai aduce automat „ştampila” de premium. „Dacă acum câţiva ani ne foloseam de personalităţi puternice, vedete, persoane cunoscute, acum este mai relevant pentru consumator ce primeşte, în linie cu ce îşi doreşte el. Nu mai contează ce reclame ai la televizor sau ce ai pe stradă, deşi bineînţeles că le vom păstra şi pe acelea, cât contează contactul one-to-one cu consumatorul prin mediile pe care el le foloseşte”, atrage atenţia Alexandra Rîştariu, sales manager al Mondelez România, producătorul unor branduri precum Milka, Poiana, Oreo, Halls şi BelVita.
    Cu toate acestea, deşi există deviaţii împotriva logicii, trendul de premiumizare rămâne caracteristic momentan oraşelor mari, în special Bucureştiului. Aici oamenii aleg mai des produsele de pe raftul de sus, unde Selgros a observat cel mai pregnant referitor la HoReCa alegerile mai elevate ale oamenilor, unde L’Oréal a decis să intre în mallul Băneasa Shopping City cu Yves Saint-Laurent, unde şeful grupului Montecristo îi vede pe toţi aceşti români care au bani şi pentru apartamente, şi pentru haine, şi pentru electrocasnice.

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 20 mai 2019 – VIDEO

    COVER STORY: Antreprenorul cu cele mai multe cafenele
     
     
    MANAGEMENT: Banking (autohton) în stil american
     
     
    IMOBILIARE: În aşteptarea zecilor de mii de corporatişti
     
     
    ANTREPRENORIAT: Upgrade în 10 ani
     
     
    NIKOLAUS FRANKE: Game of Thrones: va deveni Westeros următorul Silicon Valley?

     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • În 2018, un român a generat venituri lunare de 70 de lei pe piaţa telecom

    „Pe parcursul anului 2018, potrivit datelor statistice prelucrate de ANCOM, în medie, fiecare român a generat un venit lunar de aproape 70 de lei pentru companiile care furnizează servicii de comunicaţii electronice, mai mare cu aproape 2% faţă de media din 2017. Trăgând linie de Ziua Comunicaţiilor, putem spune că în România avem o piaţă de telecomunicaţii concurenţială şi sănătoasă, cu venituri în creştere de la un an la altul, care absoarbe tendinţele mondiale în ce priveşte implementarea celor mai noi tehnologii”, a declarat Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM.

    Potrivit datelor raportate către ANCOM de furnizorii activi pe piaţa comunicaţiilor electronice din România, veniturile totale obţinute din furnizarea de reţele şi servicii de comunicaţii electronice au ajuns la 16,1 miliarde de lei, în creştere cu 1,3%. Exprimată în euro, valoarea pieţei de comunicaţii electronice a fost de 3,5 miliarde de euro în 2018.

    Calculat per locuitor, venitul mediu lunar generat în sectorul telecom a fost de 69 lei în 2018, cu 2% mai mare faţă de media din 2017, în timp ce venitul mediu lunar per gospodărie a fost de 179 de lei, în creştere anuală cu 1,3%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 13 mai 2019- VIDEO

    COVER STORY: Unde se duc milioanele când fondatorii nu mai sunt
     
     
    ANALIZĂ: Cine a tras lozul cel mare la bursa românească?
     
     
    IDEI DE AFACERI: Curatorii de soluţii tech
     
    IMOBILIARE: Investiţii pentru viitor
     
     
    SPECIAL: China a inventat un nou tip de export: statul care te urmăreşte şi ştie totul despre tine

     

    Revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Carte de vizită de mare exportator

    Doar un sfert din exporturile totale ale României sunt realizate de companii deţinute de antreprenori români. Mai exact 16-17 miliarde de euro în 2018, dintr-un total de aproape 68 miliarde de euro. Ca ordin de mărime, Automobile Dacia, cel mai mare exportator din România, trimite peste graniţe produse de 5 miliarde de euro anual, în timp ce Aramis Invest, producător de mobilă din Baia Mare, cel mai mare exportator cu capital privat românesc, are exporturi de 220 milioane de euro. 1 la 23 pe scara exporturilor. Cine sunt cei mai mari 20 de exportatori cu capital privat românesc în 2018?

    Aramis Invest din Baia Mare (producţie de mobilă), Oltchim din Râmnicu Vâlcea (industria chimică) şi Compa Sibiu (componente pentru industria auto) sunt singurele companii antreprenoriale cu exporturi de cel puţin 100 de milioane de euro în 2018, arată o analiză pe baza datelor provizorii ale INS. INS publică topul celor mai mari 500 de exportatori din economie, un clasament dominat de companii multinaţionale, în condiţiile în care între cele mai mari 100 de firme cu activităţi de export doar trei au capital românesc. Iar numărul lor nici nu creşte, nici nu scade de aproape un deceniu.

    „Trebuie investit în România, dar eşti descurajat de mediul politic, nu ştii ce va fi în anul următor, peste doi ani”, spune Alexandru Griguţă, CFO al Aramis Invest, cel mai mare exportator cu capital românesc. Aramis este şi singura companie antreprenorială din zona de producţie industrială care a reuşit să treacă de pragul de 1 miliarde de lei cifră de afaceri.

    Producătorul de mobilă din Baia Mare, o afacere controlată de Vladimir Iacob şi Marius Şelescu, doi antreprenori discreţi, a intrat în 2018 pentru prima dată în topul celor mai mari 50 de exportatori din economie (pe poziţia 49). Primele 48 de poziţii din clasamentul exportatorilor sunt rezervate companiilor multinaţionale, la fel şi următoarele până la 100, cu două excepţii: Oltchim şi Compa. 

    INS nu furnizează date legate de valoarea exporturilor pe fiecare companie în parte, însă, potrivit calculelor ZF, Aramis Invest a avut în 2018 exporturi de 220 de milioane euro. „Avem un partener stabil, care îşi doreşte calitate”, adaugă Griguţă.

    Partenerul „stabil” este gigantul suedez IKEA, cel mai mare retailer de mobilă din lume, care îşi ia de pe piaţa locală peste 4% din tot ceea ce vinde la nivel mondial. De altfel, în top 20 exportatori cu capital local se mai află şi alte companii care au contracte cu IKEA: Apulum din Alba Iulia sau Taparo din Maramureş. Directorul financiar al Aramis Invest arată însă că, din păcate, multe industrii au dispărut de pe piaţa locală, ceea ce nu s-a întâmplat în Polonia, care poate să furnizeze acum orice component pentru industria mobilei. Aramis nu găseşte furnizori în România pentru a putea produce cu un grad înalt de integrare locală. „Exportăm de un miliard de lei anual, dar importăm de 500 de milioane de lei.” Acţionarii producătorului de mobilă ar fi dispuşi să susţină start-up-uri locale prin garantarea volumelor. „Să facă arcuri pentru saltele un român.”

    Dezindustrializarea României şi lipsa unor furnizori pentru marii producători locali sunt vizibile şi în datele statistice, în condiţiile în care peste jumătate dintre cei mai mari 500 de exportatori sunt şi mari importatori.

    Al doilea exportator cu capital privat românesc în 2018 este Oltchim Râmnicu Vâlcea, un combinat care după mai mulţi ani de zbucium a ajuns în 2018 sub steag antreprenorial, după ce Ştefan Vuza a preluat o parte din activele producătorului din industria chimică.

    „Echipa Deloitte care a lucrat la acest proiect s-a aplecat fără prejudecăţi asupra business case-ului şi asupra planului de afaceri. După discuţii cu principalele părţi interesate, traderi internaţionali în comerţul cu sodă, principalul produs rezultat din chimia sării, am constatat că ideea nu era nici pe departe nebunească; îndrăzneaţă, da, dar nu fantezistă. În urma unui proces lung, la care am lucrat împreună cu Deloitte Marea Britanie, Chimcomplex a obţinut finanţare de 164 de milioane de euro. Banii au fost folosiţi pentru achiziţionarea activelor Oltchim şi pentru alte cheltuieli adiacente, inclusiv capital de lucru necesar pentru înglobarea Oltchim în Chimcomplex şi relansarea producţiei în mod integrat. Vorbim acum de o companie a cărei cifră de afaceri va depăşi în scurt timp de zece ori cifra de afaceri a Chimcomplex şi care în nişte ani poate ajunge şi ea o companie locală de 1 miliard de euro, aşa cum ne-au surprins alte companii controlate de antreprenori români”, a explicat George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, pentru anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România.

    În top 100 mai intră o singură companie cu capital privat românesc, producătorul de componente auto Compa Sibiu, astfel că teritoriul celor mai mari 100 de exportatori de bunuri din România este rezervat companiilor multinaţionale.
    Printre cei mai mari zece exportatori cu capital privat românesc sunt branduri create de la zero după 1990, dar şi fabrici cu tradiţie în industria locală. Compa Sibiu, un producător care lucrează pentru sectorul auto, este deţinut acum de management şi salariaţi şi a avut nevoie de 27 de ani după revoluţie pentru a ajunge la exporturi de peste 100 de milioane de euro anual.

    La fel ca şi Compa, o fabrică ale cărei rădăcini au fost puse acum 130 de ani, alte unităţi vechi, cu tradiţie, controlate acum de manageri şi salariaţi, au rămas motoare ale exporturilor companiilor româneşti.  Producătorul de sisteme de răcire RAAL Bistriţa, cu clienţi precum John Deere, Class sau AGCO, este desprins din fosta Întreprindere de Utilaj Tehnologic din Bistriţa. RAAL Bistriţa este în top cinci companii antreprenoriale la export, iar acţionarii sunt salariaţii companiei în proporţie de 93%.

    Paradoxal însă, clasamentul marilor exportatori cu capital privat românesc include şi firme cu activităţi de comerţ, segment în care regăsim practic reexporturile. În principal de telefoane mobilă şi de medicamente. Pharmnet Plus, Gersim Impex, Phonetastic GSM, Mairon Galaţi au activităţi de comerţ.

    La vârf nu regăsim însă marile companii antreprenoriale din industria alimentară, deşi datele statistice arată că cea mai bună poziţie a companiilor private româneşti la export este în continuare în sectorul de alimente, băuturi şi tutun, de 44%, urmată de ciment, sticlă, ceramică, cu 37%. Este evident astfel că terenul pe care joacă exportatorii de alimente este cel al vânzărilor de sute de mii şi maximum 5-6 milioane de euro.

    Valoarea redusă a volumului de exporturi arată că industria agroalimentară are nevoie de investiţii masive pentru a deveni competitivă pe pieţele internaţionale.

    Companiile private româneşti şi-au micşorat cota de piaţă în exporturile româneşti de la 30% la 27% între 2014 şi 2017, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă valoarea exporturilor a crescut în euro cu 15%, arată studiul „Capitalul privat românesc“, ediţia a IV-a, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM. 

    Cinci idei, o singură concluzie: Firavă prezenţa antreprenorilor pe pieţe externe

    ¶ Parteneriatul cu IKEA este baza exporturilor pentru patru companii din top 20;
    ¶ Mai mulţi exportatori au activităţi de comerţ, în special în zona IT (telefoane mobile);
    ¶ Doar trei companii antreprenoriale reuşesc să trimită peste graniţe bunuri în jurul valorii de 100 mil. euro şi peste;
    ¶ Doi producători din top cinci exportatori  – Compa Sibiu şi RAAL Bistriţa – sunt moştenitori ai marilor grupuri industriale de dinainte de 1989;
    ¶ Un singur jucător din industria alimentară se află între marii exportatori cu capital privat românesc.